2016-12-09 13:49

ARHIVE


Chipul lui Ion Mihai Pacepa sau imposibila întoarcere a fantomei - VEZI FILM

 |  21:12
Chipul lui Ion Mihai Pacepa sau imposibila întoarcere a fantomei - VEZI FILM
Doreştegeneralul Ion Mihai Pacepa să iasă din umbră, să-şi arate în sfârşit chipul? Aceasta-iîntrebarea după ce, recent, în “The American Spectator”, articolul „The TruthAbout Illegals”, semnat de general, era ilustrat cu o fotografie despre cares-a crezut că îl înfăţişa pe fostul adjunct la spionajului românesc. Înrealitate, în imagine apărea un alt spion. Dacă apariţia fotografieicare a creat confuzie face parte dintr-un scenariu ori la mijloc este doarsuperficialitatea unui redactor, rămâne de văzut. Probabil că Pacepa, aflatacum la venerabila vârstă de 82 de ani, pe care reputatul ziarist americanDavid Binder îl numea, înainte de 1989, „o curvă a spionajului”, ar dori să-şifacă într-un fel sau altul apariţia. Şi asta pentru că unei fantome nu i sepoate ridica statuie la Bucureşti, aşa cum îşi doreşte Pacepa. Însă, pe de altăparte, ieşirea din umbră ar fi fatală la capitolul imagine.

Poveşti cuspioni focoşi şi recompense uriaşe

Nu cu multăvreme în urmă, informaţii de primă mână relevau faptul că dorinţa expresă a luiPacepa este de a fi recunoscut de către autorităţile de la Bucureşti drept unmare luptător anticomunist, un erou care a pus umărul la salvarea României dedictatura comunistă. Primul pas, după peste 30 de ani de mister, generalulPacepa, adjunct al serviciului de spionaj românesc până în 1978, s-ar fiarătat, în sfârşit, realizatoarei tv Lucia Hossu Longin.

Înainte deîntâlnirea cu realizatoarea tv căreia i-a oferit un amplu interviu - nu ştim cucertitudine dacă cei doi chiar s-au privit în ochi -, generalul Pacepa ne uimeacu declaraţii şoc. De pildă, una dintre ultimele sale poveşti, preluată deziariştii britanici, este legată de spionii („ilegalii”), cu penis „king-size”,pregătiţi în lagărul socialist, dar şi la Bucureşti, evident cu scopul de apenetra Occidentul. Nu ştiu cum i-a convins generalul pe cei de la The Times că spionul de pe malurile Dâmboviţei sebazează, în primul rând, pe dotarea sexuală. Cert e că Pacepa a fost atât defericit de performanţa sa încât a oferit ziarului care a înghiţit povestea şi undesert - istorioara agentei comuniste Gerda cu sexul strâmt, care, evident, afăcut şi ea ravagii în Vest.

Toatătărăşenia a stârnit hohote la Bucureşti. Dar cei care au râs cu lacrimi au fostchiar foştii spioni pe care Pacepa i-a avut în subordine. Niciodată în Românialui Ceauşescu agenţii secreţi nu au fost aleşi după performanţele sexuale auspus, la unison, chiar „ilegalii” despre care Pacepa tocmai le povestisebritanicilor. Foştii spioni sunt surprinşi totuşi că, atunci când Pacepa spunebazaconii, ignoră faptul că foarte mulţi dintre ei trăiesc. Aici ori prin lumealargă.

O altădeclaraţie şoc marca Pacepa. Putin, după cum susţinea Lucia Hossu Longin că i-arfi mărturisit generalul, a pus o recompensă uriaşă pe capul său - vreo 10milioane de Euro. Sună frumos pentru un spion rămas în umbră şi îl aduce pegeneral în actualitate drept adversar al celor care dictează azi la Kremlin,dar ca de obicei, afirmaţia nu este suţinută de vreun argument.

Liviu Tofanrâde de Pacepa

Revin laipoteticul interviu pe care Hossu Longin i l-a luat lui Pacepa, pentru cărealizatoarea tv ar fi singurul reporter care l-a văzut pe general, şi reproducun fragment dintr-un excelent articol al lui Liviu Tofan, intitulat: „GeneralulI.M. Pacepa - flagrant de fals în declarații”. Fostul şefal redacţiei ştiri şi director adjunct al postului de radio Europa Liberă nudoar că desfiinţează cartea realizatoarei tv „Faţă în faţă cu generalul IonMihai Pacepa”, Editura Humanitas, 2009, dar îl aruncă pe spionul nostru într-unridicol fără margini.

„Mi-a săritîn ochi numele «Haiducu» (pag. 79) Aha, mi-am zis (continuă fostul redactor dela Europa Liberă – n.m.), interesant; să vedem ce are de zis Pacepa desprecazul Haiducu, un caz pe care îl cercetez de un an şi jumătate, şi despre carecred că ştiu mai mult decât oricare alt muritor de rând (formulare menită să-iexcludă pe cei din serviciile speciale, româneşti sau străine). Citesc şi măminunez. Un neadevăr după altul, o confuzie mai gravă ca cealaltă. Textulseamănă foarte mult cu materialul unui superficial şi neşcolit începător românîn ale gazetăriei, care a copiat şi luat de bune fără nici cea mai sumarăverificare aiurelile scrise de un ziarist «bazat», dar de fapt la fel desuperficial şi neşcolit ca şi începătorul (vi se pare cunoscut?).

Dar, să leluăm pe rând. Pacepa menţionează (în interviul dat Luciei Hossu Longin în 2009–n.m.) anul 1982 «când DIE, rebotezată CIE, a încercat să-l asasineze pe PaulGoma la Paris». Toate bune până aici, deşi lipseşte deja un element foarteimportant asupra căruia voi reveni. Mai departe: «Am colaborat cu DST-ulfrancez (ăsta e Serviciul de Contrainformaţii) şi-am văzut stiloul pe caregeneralul Pleşiţă i l-a dat lui Haiducu, ofiţerul DIA însărcinat să-l asasinezepe Goma. Stiloul conţinea otravă, nu cerneală, adică avea un compartimentpentru cerneală şi un al doilea pentru otravă». Nu ştim ce a văzut generalulPacepa, dar un asemenea stilou n-a existat niciodată. Este adevărat că legendaacestui stilou cu otravă a circulat prin presa vremii, iar generalul s-ainspirat probabil din aceste articole nedocumentat(…)

ClarvăzătorulPacepa ştia în ’78 ce se va întâmpla în ’82

Fotografia -scria Tofan - a fost realizată de DST ca document intern, şi a fost reprodusăchiar de Matei Haiducu în cartea sa în limba franceză J’AI REFUSÉ DE TUER (Ed.Plon, 1984), carte niciodată tradusă în limba română. Rolul pixului a fost de aservi ca un fel de mijloc de transport şi de ascunzătoare pentru minusculapilulă de otravă ascunsă sub buşonul de plastic al minei, cum indică săgeatadin imagine. Fapt este că Pacepa nu putea să «vadă» şi să descrie un stiloucare nu a existat niciodată. De ce o face, totuşi? (…) Dacă Pacepa ar fi ştiutefectiv ceva despre Matei Haiducu, ar fi fost mult mai interesant - şi maiaproape de adevăr - dacă ne-ar fi spus care era misiunea reală a acestui ofiţer- şi în niciun caz «însărcinat cu asasinate»; sau dacă ar fi precizat căHaiducu aparţinea de UM 0103 a DIE, unitate de «ilegali» specializată peemigraţie, minorităţi, culte, contraspionaj, penetrare tehnico-ştiinţificăşamd. Nimic din toate acestea. Pentru o mai bună înţelegere a confuziei totaledin acest pasaj, iată continuarea: «Urma ca această otravă să-i fie pusă înpahar lui Goma cu ocazia unei recepţii. Pleşiţă personal i-a dat stiloul, i-adat sarcinile, Haiducu le-a acceptat. Apoi eu am defectat». Având în vedere cătentativa de otrăvire a lui Goma făcea parte dintr-o misiune desfăşurată înanul 1982, iar Pacepa a defectat în anul 1978, cronologia pe care ne-o serveşteGeneralul – «apoi am defectat» - e complet anapoda. Pacepa a fugit cu patru aniînainte de evenimentele despre care vorbeşte de parcă s-ar fi petrecut înainteafugii sale. «Şi-am informat despre toată istoria cu asasinarea lui Goma DST-ulfrancez (m-am dus la Paris)». Deci, după defectare, Pacepa a informat DST-uldespre un plan de asasinare care avea să existe abia câţiva ani mai târziu.«M-am dus la Paris», spune Generalul. Aici aş face doar precizarea că primavizită documentată a lui Pacepa la Paris după defectarea sa a avut loc în anul1996.”

Apoi, Pacepapovesteşte Luciei Hossu Longin cunoscutul episod cu “otrăvirea” lui Goma decătre Haiducu, la o recepţie, atent supravegheată de serviciile secretefranceze. Numai că varianta generalului nu are nicio legătură cu ce s-a apetrecut atunci în realitate - Goma nu s-a prăbuşit, răpus de otravă, cumsusţine generalul, ci a plecat pe picioarele sale, însoţit discret de ofiţeriicontraspionajului francez. Fapt arătat atât de Liviu Tofan în articolul său,dar şi de alţii. Interviul luat generalului de către Lucia Hosu Longin a statla baza unui film documentar difuzat anul trecut de TVR, care la rândul său astârnit zâmbete pentru că Pacepa este interpretat de către... un actor. Nu-iglumă, stă scris şi pe generic. Sus puteţivedea chiar pixul Parker pe care Pacepa îl credea stilou cu doua compartimente,unul pentru otravă, altul pentru cerneală, pentru că aşa citise în presă.

Binder n-aputut fi păcălit

Cunoscutulziarist american David Binder a fost primul care a pus la îndoialăveridicitatea informaţiilor furnizate de general într-un articol publicat la 3ianuarie 1988 în New York Times.

După ce IonMihai Pacepa a publicat „Orizonturi Roşii”, volum care a făcut mare vâlvă înOccident, ziaristul David Binder a intenţionat iniţial să publice un articolamplu şi elogios. Era prima carte scrisă de către un înalt demnitar comunistdespre adevărata faţă a lui Ceauşescu. Însă Binder n-a putut trece peste faptulcă, în opinia sa, prea multe pasaje din volumul cu pricina erau pure invenţii.

Ziaristul,bun cunoscător al Românei socialiste, era greu de păcălit. Îl cunoştea personalpe Ceauşescu, care îl şi expulzase din România, dar şi persoane din anturajulliderului comunist. Mai mult, Binder avusese discuţii lungi şi cu ofiţeri decontrainformaţii din SUA implicaţi direct în cazul Pacepa. Aşadar, deţineainformaţii la primă mână. Concluzia lui Binder de atunci: Pacepa, o„prostituată fericită” a spionajului ("Mr. Pacepa is the Happy Hooker of the spytrade", scria ziaristul). După 20 de ani de la publicarea aricolului în NYT, David Bindernu şi-a schimbat părerea.

Generalul avrut să ridice vălul, dar s-a răzgândit

Deunăzi, amprimit informaţia că în toamna anului trecut, Fundaţia Iuliu Maniu din New Yorka anunţat că la adunarea anuală va vorbi Pacepa (informaţia apărea şi peinvitaţii). Fireşte că s-a stârnit mare vâlvă în comunitatea română, dar totuls-a dovedit un bluf. N-a vorbit Pacepa, ci Nestor Rateş. Participanţilor le-afost citit doar un mesaj din partea generalului, iar răzgândirea sa afost taxată de cei prezenţi drept „jenantă”.

Dupăce am publicat articolul: “Ion Mihai Pacepa, ultima cacealma. Generalulseamănă cu un alt spion celebru”, informaţii venite de la o sursă demnă de încredererelevă în continuare faptul că Pacepa nu a făcut operaţii de schimbare afizionomiei, aşa cum afirmă Lucia Hossu Longin. Aceeaşi sursă anticipează şi căPacepa nu va renunţa nici la mitul pe care singur şi l-a construit - rămânerea înumbră. În consecinţă, este greu de crezut că el va apărea în carne şi oase lavreo altă recepţie, dar mai ales în faţa unor ziarişti.

Dacăgeneralul poate motiva, cât de cât, de ce a întreţinut legenda legată deschimbărea înfăţişării, nu poate explica niciodată de ce a lansat atât de multegogoşi în presa occidentală, dar şi în România, mai ales în ultimii ani. Cinestrânge toate minciunile lui Pacepa, despre care s-a scris pe larg în mai multearticole, poate publica chiar şi o carte.

Atâta vremecât Pacepa stă într-o celulă bine ferecată este oarecum protejat, iar el ştieasta. De acolo ne poate zice iar că nu-i o mumie cu vată în nas, aşa cum afăcut în urmă cu 3 ani. Însă o eventuală părăsire a „temniţei” îl vadezavantaja enorm. Se va dovedi foarte repede că, atunci când n-a mai avut cesă spună, ditamai şeful spionilor lui Ceauşescu a îndrugat verzi şi uscate doarpentru a rămâne în atenţia opiniei publice. Dacă apare, generalul poate vindepoveşti nemuritoare celor pe care-i agreează, dar este obligat să-i răspundă şilui Liviu Tofan, de pildă. În acel moment, statuia pe care el o visează laBucureşti ar deveni un vis prea îndepărtat.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638936-10-25

Mai multe imagini:
Chipul lui Ion Mihai Pacepa sau imposibila întoarcere a fantomei - VEZI FILM
zoom
Chipul lui Ion Mihai Pacepa sau imposibila întoarcere a fantomei - VEZI FILM
zoom
Chipul lui Ion Mihai Pacepa sau imposibila întoarcere a fantomei - VEZI FILM
zoom

Chipul lui Ion Mihai Pacepa sau imposibila întoarcere a fantomei - VEZI FILM
zoom



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image