2016-12-08 00:31

ARHIVE


COMPLOTUL. «Ce faci, domnule, pe grozavul? L-am terminat noi pe Patilineţ, dar pe tine!» VEZI FILM

 |  18:43
COMPLOTUL. «Ce faci, domnule, pe grozavul? L-am terminat noi pe Patilineţ, dar pe tine!» VEZI FILM

„Şi i-amavut în mână...”, îi spunea, cu năduf, Elena lui Nicolae Ceauşescu,referindu-se la complotişti, după ce Tribunalul militar de la Târgovişte a pronunţatsentinţa de condamnare la moarte împotriva cuplului prezidenţial. „I-am avut”, a răspuns Ceauşescu, cu o vocestinsă, conştient că partida-i pierdută. Apoi, Elena a rostit: „Mare greşeală(că n-au fost eliminaţi fizic, se subînţelege- n.m.)... Aşa se-ntâmplă. Trădările vin de lângă tine”. S-a spus, după1989, că Ceauşescu nu şi-a eliminat rivalii, folosind soluţii extreme.Lucrurile nu stau deloc aşa. Adversarii, mai ales cei care au acţionat concretîmpotriva liderului comunist de la Bucureşti, au fost scoşi din joc cuduritate, fără ca măcar lui Ceauşescu să-i pese de consecinţe.

Precursoriimişcării

Una dintrecele mai interesante mărturii legate de complotul împotriva lui Ceauşescu, pusla cale de mai mulţi militari şi civili în anii ’80, aparţine comandoruluiNicolae Radu.

După cumscriam la 7 august 2010, ideea unui plan concret pentru a-l „debarca” pe„Geniul din Carpaţi” s-a născut imediat după cutremurul din 4 martie 1977.

GeneralulIon Ioniţă - susţinea generalul Ştefan Kostyal, care a împlinit de curândvenerabila vârstă de 90 de ani - realizase atunci că oamenii dinposturile-cheie ale statului, cei pe care se baza Ceauşescu, reacţionează cumare întârziere în situaţii limită, mai ales atunci când lipsea comandantulsuprem.

Au maitrecut însă 12 ani până la căderea lui Ceauşescu.

În legăturăcu complotul, declaraţia comandorului Nicolae Radu, dată la 14 iunie 1995, înfaţa Comisiei Senatoriale de Cercetare a Evenimentelor din Decembrie 1989, mise pare una dintre cele mai interesante. Nu pentru că i-a enumerat pe tovarăşiidin grupul care, alături de el, punea la cale înlăturarea lui Ceauşescu - generalii Ion Ioniţă şi Nicolae Militaru oripe Virgil Măgureanu, Ion Iliescu sau Vasile Patilineţ -, ci pentru că a oferitcomisiei informaţii inedite.

De pildă,Radu susţinea că mai mulţi intelectuali au realizat, încă din 1969, căascensiunea lui Ceauşescu va fi o catastrofă pentru români. Acest nucleu derezistenţă, un „fel de conspiraţie”, cum se exprima comandorul, condusă deginerele lui Gheorghiu-Dej, s-ar fi bazat pe filozoful D.D.Roşca, istoricul C.C. Giurescu, matematicianul Grigore Moisil, criticul de artă Ion Frunzetti.I-am numit doar pe cei mai importanţi. Surprinzătoare afirmaţie, pentru căGiurescu şi Moisil, „fondatori spirituali” ai grupului, după cum susţineacomandorul, au fost chiar sfetnici ai lui Ceauşescu.

Arme pentrucomplotişti

În toamnaanului 1984, gruparea din care făcea parte şi Nicolae Radu, formată dinmilitari şi civili, pune la cale înlăturarea lui Ceauşescu. Conform celuiaudiat de comisia senatorială în 1995, operaţiunea ar fi fost foarte bineorganizată. Liderul de la Bucureşti şi soţia sa urmau să fie arestaţi şiîncarceraţi la Bistriţa-Năsăud, cu complicitatea primului secretar al judeţului- după sosirea dintr-o vizită în Germania. Numai că Ceauşescu, informat despreo iminentă lovitură de stat, s-a întors val-vârtej la Bucureşti, scurtânddeplasarea la doar o zi. Acesta a fost motivul pentru care operaţiuneacomplotiştilor a căzut, susţinea comandorul.

Un personajfoarte important în acest joc era Vasile Patilineţ, demnitar comunist de rangînalt, ambasador în Turcia în 1984. Conform mărturiei lui Radu, Patilineţ îşiluase rolul în serios şi negocia pentru procurarea de arme necesare puciului,prin intermediul unui grec.

Ceauşescu aştiut aproape fiecare mişcare a celor din grupul care dorea să-l răstoarne dela putere. Este greu de crezut că nu era la curent şi cu acţiunile luiPatilineţ, vechiul său tovarăş de luptă, care se întorsese însă împotriva sa.Mai ales că, reţeaua de procurare a armamentului era o realitate. Finanţatorulacţiunii, cel care trebuia să-l plătească pe grec, ar fi fost Ion Raţiu, dupăcum afirma comandorul Radu. Acesta e motivul pentru care, după 11 ani, Radu declaraîn faţa senatorilor că Patilineţ n-a murit în urma unui accident, ci a fostasasinat.

„Să vedeţiplumbul în cap!”

„Eu -susţinea comandorul în faţa comisiei - vă spun foarte calificat, dacă credeţisă se deschidă coşciugul lui Patilineţ, să vedeţi plumbul în cap! Iar mie -când am fost arestat - mi-a spus generalul Vasile Gheorghe, cel care era şefulDirecţiei a IV-a (a Securităţii - n.m.) – «Ce faci, domnule, pe grozavul? L-amterminat noi pe Patilineţ, dar pe tine!»”.

Convingerealui Radu, bazată pe informaţii din surse credibile, după cum susţinea el, estecă, în Turcia, un camion care transporta cărămidă a intrat în Mercedesul condusde Patilineţ, iar ambasadorul a primit şi „un plumb” în cap. „Eu fac oafirmaţie pe care o ştiu foarte exact: că-n capul lui s-a găsit un plumb. Maimult de atât nu vă pot spune. Că a fost înainte sau după... am şi schemaaccidentului, ştiu şi camionul”, a continuat comandorul.

„Aştia doivin la şediţă şi - de la ei - absolut nimic”

Variantauciderii lui Patilineţ la ordinul lui Ceauşescu a fost confirmată după 1989 şide alţi nomenclaturişti importanţi. După procesul de la Târgovişte, Ceauşescuregreta că n-a făcut nimic atunci când i-a avut în mână pe complotişti.Probabil că, de fapt, îşi reproşa că nu i-a omorât pe toţi. Adevărul este că ela acţionat chiar cu fermitate. Pe unii i-ar fi lichidat, cum ar fi în cazul luiPatilineţ ori al generalului Ion Ioniţă, cel care a iniţiat conspiraţia, deasemenea mort în condiţii suspecte -, iar pe alţii i-a băgat la puşcărie. Unuldintre aceştia a fost chiar Nicolae Radu, arestat în septembrie 1987 pentrudeţinere de manifeste, după ce Securitatea îi urmărise fiecare mişcare, fiecareîntâlnire cu civilii ori militarii care doreau înlăturarea lui Ceauşescu.

Se pune oîntrebare legitimă. De ce liderul de la Bucureşti nu i-a arestat pe toţi?Pentru că nu toţi complotiştii au acţionat concret impotriva lui Ceauşescu,precum Patilineţ. Cel din urmă n-a procurat doar arme pentru conjuraţie ci, demulte ori, sosea clandestin la Bucureşti pentru a se întâlni cu oameniimplicaţi în operaţiune. Patilineţ s-a bucurat, cel puţin până la un anumitmoment, de o susţinere importantă din partea sovieticilor. Peste aşa cevaCeauşescu nu putea trece.

De altfel,nemulţumirea faţă de implicarea „grupului Iliescu-Măgureanu” în „debarcarea”lui Ceauşescu a fost exprimată, la jumătatea anilor ’80, chiar de cătregeneralul Ioniţă. Conform depoziţiei comandorului în faţa comisiei senatoriale,Ioniţă i-a spus: „Măi, Radule, ce facem cu ăştia domne? Aştia doi vin la şediţăşi – de la ei-absolut nimic. Şi, atunci, Ioniţă a întrerupt orice fel deinformaţii către grupul Iliescu-Măgureanu şi s-a apucat el cu Militaru foarteserios.”

De lacomplot, la afaceri cu aluminiu şi cupru

Radu a făcutdezvăluiri importante în faţa senatorilor. În primul rând a confirmat, precumşi alţi audiaţi de comisie, faptul că grupul din care făcea parte nu urmăreaschimbarea sistemului comunist, ci doar a liderului. Tot conform comandorului,dacă lovitura de stat din 1984 reuşea, puterea ar fi fost preluată de către IonGheorghe Maurer. Iliescu ar fi fost numit secretar general al PCR, iargeneralul Ion Ioniţă, şeful guvernului. Culmea ironiei, chiar Maurer l-asprijinit pe Ceauşescu să ajungă la putere, împotriva rivalului GheorgheApostol. O altă dezvăluire importantă a lui Nicolae Radu – Ceauşescu ar fiaflat şi de la Gorbaciov, informat la rândul său de către serviciile secretesovietice, că un grup de militari şi civili pun la cale indepartare sa de laputere. Dacă aşa au stat lucrurile, mutarea a fost una inspirată. Liderul de laKremlin i-a câştigat încrederea lui Ceauşescu furnizându-i informaţii pe care,de fapt, ştia că le deţine.

Căderea luiCeauşescu nu este consecinţa complotului de care povestea Radu, chiar dacă uniidintre complotişti - Ion Iliescu ori Virgil Măgureanu - s-au aflat înstructurile de putere încă din decembrie 1989, iar primul chiar a ocupat chiarfuncţia de şef al statului, după 1990. Se poate spune că grupul din care făceauparte cei doi era deja organizat, iar membrii acestuia au ştiut concret cum săprocedeze pentru a ajunge la putere.

Este însă denotorietate faptul că majoritatea complotiştilor care doreau înlăturarea luiCeauşescu în 1984 aveau strânse legături cu sovieticii. Şi mărturia lui Radu înfaţa comisiei senatoriale este elocventă în acest sens. Comandorul susţine că,încă de când a început să comploteze împotriva lui Ceauşescu, a avut relaţii cusovieticii, „cu ruşii de meserie”, cum le mărturisea el senatorilor. Iar modulîn care el îşi încheia declaraţia este de-a dreptul antologic. Radu promitea căo să mai vină în faţa comisiei, dar după ce se va întoarce de la Moscova - undeo noapte la Hotelul Slavianskaia costă „două milioane jumate”. Acolo, după cumle spune el senatorilor, urma să întemeieze o afacere cu „aluminiu şi cupru”pentru firma „Deutch”.

Comisiasenatorială depăşită de informaţiile primite

MembriComisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989 spuneaucă Nicolae Radu este un izvor de informaţii inedite. Corectă observaţie, chiar dacă uneleaspecte ale complotului au fost prezentate subiectiv de către comandor. Din păcate, senatoriin-au ştiut ce întrebări să-i pună lui Radu, ca şi altora dintre cei audiaţi. Nudin rea credinţă. Pur şi simplu erau depăşiţi de informaţiile primite. Maimult, nici unul dintre membrii comisiei nu se pregătise cu adevărat pentru agestiona o investigaţie legată de evenimentele petrecute înaintea cădererii luiCeauşescu ori imediat după, aşa cum arată stenogramele. Din acest motiv, mulţidintre cei audiaţi au zâmbit condescendent atunci când realizau că membriicomisiei - cei care declarau tot timpul că doresc să afle adevărul – erau, înrealitate, foarte departe de subiect.

Dacă aceastăcomisie care, fără îndoială, nu putea fi una de anchetă, chiar şi-ar fi luattreaba în serios, ar fi făcut toate demersurile legale pentru ca Patilineţ săfie deshumat. În cazul în care craniul său ar fi păstrat urmele unui „plumb”,după cum afirma Radu - şi nu e singurul- azi am fi scris o cu totul altă istorie legată de evenimentele care ausuccedat căderea lui Ceauşescu. Şi este doar un singur exemplu.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638939-11-21

Mai multe imagini:
COMPLOTUL. «Ce faci, domnule, pe grozavul? L-am terminat noi pe Patilineţ, dar pe tine!» VEZI FILM
zoom
COMPLOTUL. «Ce faci, domnule, pe grozavul? L-am terminat noi pe Patilineţ, dar pe tine!» VEZI FILM
zoom
COMPLOTUL. «Ce faci, domnule, pe grozavul? L-am terminat noi pe Patilineţ, dar pe tine!» VEZI FILM
zoom




Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

PISCEKY
29 Aug 2010

foarte interesant articol! va multumesc!

Adauga un comentariu

Random image