2016-12-11 02:33

ARHIVE


De la combina muzicală a lui Dem Rădulescu - o chestiune de siguranţă naţională - până la stenogramele lui Vîntu VEZI FILM

 |  18:45
De la combina muzicală a lui Dem Rădulescu - o chestiune de siguranţă naţională - până la stenogramele lui Vîntu VEZI FILM

Publicarea unor interceptări telefonice între Vîntu şi mai mulţi ziarişti astârnit polemici aprinse fiindcă stenogramele n-au relevanţă în dosarul în careVîntu este acuzat de favorizarea infractorului. Inutilitatea ridicată la rangde instituţie. Mulţi ziarişti şi analişti suţin însă că stenogramele „scurse”în presă din dosarul omului de afaceri au clarificat ce se petrece cu adevăratîn interiorul breslei. Alţii, că poliţia politică e mai activă decât pe vremealui Ceauşescu. Pe de altă parte, Asociaţia Procurorilor şi AsociaţiaMagistraţilor cer CSM să iniţieze demersuri pentru modificarea legislaţieireferitoare la interceptările telefonice. Mai mult, se atrage atenţia că apariţia în mass-media a interceptărilor dindosare penale crează presiune asupra imparţialităţii justiţiei. Eu spun doar că nu învăţăm nimic din istoria recentă. Depildă, interceptările telefonice la care mă refeream mai sus mi se par la felde inutile precum toată operaţiunea pe care fosta Securitate a declanşat-oîmpotriva actorilor de la “Bulandra”. Zeci de agenţi secreţi şi informatori aufost mobilizaţi pentru a urmări nişte actori. Ce s-a aflat veţi vedea înarticolul pe care-l postez la ARHIVE. Cooperativa „Munca-n Zadar”. Şi ieri, darşi azi.

O prelucrare informativă la… teatru

Chiar dacă nu era duşman al regimului comunist, marele actor Dem Rădulescua generat o problemă de siguranţă naţională. Şi asta, după ce a cumpărat dinGermania ditamanai combină muzicală de 6.000 DM, sumă considerabilă la aceavreme. În cele de mai jos, veţi vedea cum poliţia politică comunistă îi vegheape actori ca să nu fie influenţaţi negativ de ceea ce partidul unic numeaatunci „decadenţa capitalismului“. Azi, mai multe organe ale statului stautreze 24 de ore tocmai pentru a afla ce indicaţii preţioase primesc şefii unortrusturi de presă de la patron. Adicătelea, de la capitalist.

Luna septembrie 1979. Înaintea unui turneu în Ungaria şi BerlinulOccidental, Securitatea a convocat colectivul Teatrului „Lucia SturdzaBulandra“ pentru o şedinţă de „pregătire contrainformativă“. Pe scurt,actorilor le era interzis să intre în legătură cu străinii întâlniţi la Berlin,dar mai ales cu redactorii postului de radio Europa Liberă, considerat deregimul comunist „duşmănos”, dar şi cu ziariştii occidentali. Nu toţi dintrecei „prelucraţi informativ“ au respectat indicaţia poliţiei politice.

După cum scria chiar un ofiţer de Securitatea într-o notă, o parte dintreactori a avut o atitudine „de prietenie şi amabilitate“ faţă de Nöel Bernard şiIoana Măgură de la „Europa Liberă“. Este vorba despre Victor Rebengiuc, DanJitianu, Marin Moraru, Florian Pittiş, Ion Caramitru, Dan Nuţu, Octavian Cotescu.Oare cum ar fi vrut Securitatea să se comporte aceşti oameni, atunci când, dupăspectacol, au fost felicitaţi de către Nöel Bernard, directorul secţiei românede la E.L? Indiferent de sentimentele pe care le nutreau actorii faţă de ceicare lucrau la acest post de radio, nu puteau să le întoarcă spatele, cu atâtmai puţin să le spună că n-au dezlegare să converseze cu străinii, fiindcă eraunişte oameni educaţi. Oricum, ofiţerii de la Bucureşti nu păreau prea iritaţipentru că actorii au dat mâna cu directorul de la radio Europa Liberă, celpuţin asta reiese dintr-o notă a Securităţii. „Membrii colectivului au avut îngeneral o atitudine de izolare şi de neangajare în discuţii cu cei de mai sus“.Adicătelea, cu Nöel Bernard şi Ioana Măgură.

„Goana după relaţii”

Paradoxal e altceva. Raportul legat de turneul în Ungaria şi BerlinulOccidental acorda un spaţiu destul de mic „chestiunilor politice“, cum ar fiîntâlnirea actorilor de la „Bulandra“ cu directorul „Europei Libere“ - declaratde către puterea de la Bucureşti un duşman al poporului român. Altcevainteresa. Într-o măsură mult prea mare, serviciul secret era preocupat de goanaactorilor după cumpărături. Poate că nu vă vine să credeţi, dar agenţiiSecurităţii monitorizau târguielile făcute de către Gina Patrichi, DemRădulescu, Octavian Cotescu, Marius Pepino. Nu întâlnirea actorilor cudirectorul E.L. părea a fi principala chestiune abordată în raport - cum ar fifost normal pentru o instituţie care avea drept menire urmărirea a celorconsideraţi duşmani ai regimului comunist de la Bucureşti ci, mai degrabă,modul în care artiştii de la „Bulandra“ au făcut rost de bani de la româniistabiliţi în Occident pentru târguieli. Dar, iată ce scria Securitatea: „Ceeace a caracterizat însă comportarea actorilor în Berlinul Occidental a fost, înprimul rând, goana după relaţii, în vederea obţinerii de bani pentru cumpărareadiferitelor obiecte. Astfel, unele persoane care vorbeau limba română dinBerlinul Occidental veneau la hotel pentru a-i căuta şi invita la masă pe mulţiactori români.“

Nu era vorba despre români fugiţi din ţară din cauza regimului comunist, cidespre „persoane care vorbeau limba română“. Ilar.

Captura de 6.000 de mărci

La Berlin, cea mai valoroasă „captură“ a făcut-o Dem Rădulescu, poreclit„Bibanul“. El a achiziţionat dintr-un magazin de produse electronice o combinămuzicală în valoare de 6.000 DM, chiar dacă diurna lui nu depăşea 200 DM.Bineînţeles, la vama românească, aparatul a fost confiscat, până la achitareataxei de 4.000 de lei, adică în jur de 600 DM. „Bibanul“ nu a fost nici o clipăimpresionat de tratamentul la care a fost supus. Şi nici nu i-a trecut prinminte să achite taxa. Avea cu totul alt plan.

Chiar a doua zi, lovitură de teatru! Actorul s-a dat peste cap şi a obţinuto adeverinţă pentru vamă din care reieşea că adevăratul beneficiar al combineimuzicale ar fi fost, chipurile, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“. Securitateaştia cu precizie şi ce cumpărase actorul Marius Pepino, care ar fi încercat săascundă mai multe piese auto în lăzile cu decoruri. Însă, referirea la actriţaMihaela Marinescu e de tot hazul. De ce a adus ea în ţară obiecte care audepăşit valoarea diurnei? Pentru că, spuneau vigilenţii ofiţeri ai Securităţii,„a întreţinut relaţii cu unele persoane străine“. Ar fi bine ca imaginaţia sănu v-o ia razna. Nu credem că femeia a sedus pe cineva la Berlin.

În limbajul Securităţii, a întreţine relaţii cu străinii însemna orice felde contact al unui român cu o persoană de peste graniţă. Dacă stăteai de vorbă,luai masa ori făceai câţiva paşi cu respectiva persoană, însemna că ai „relaţiicu străinii“. În cazul în care primeai şi valută de la o persoană stabilită înstrăinătate, mai ales pe teritoriul României, era o crimă.

Fluturaşii „Amnesty Internaţional“

E sigur că actorii de la „Bulandra“ au fost supravegheaţi pas cu pas înturneul din Ungaria şi Berlinul Occidental şi de către informatorii din teatru.Altfel, în raportul pe care-l discutăm, n-ar fi fost referiri la bancurilepolitice pe care le spuneau la cabine. „De reţinut - scrie în nota Securităţii- este atitudinea permanentă de sfidare şi de comparare a nivelului de trai dinţara noastră cu cel din Occident şi glumele răutăcioase la adresa regimului dinţara noastră pe care le-au făcut o serie de actori.“ Dar nu bancurile cuCeauşescu păreau să deranjeze cel mai tare poliţia politică. Şi nici faptul căera comparată viaţa din lagărul socialist cu cea din Occident.

O acţiune de protest a organizaţiei „Amnesty Internaţional“ - care a şidistribuit printre actorii români fluturaşi ce denunţau represiunea poliţieipolitice la adresa lui Ion Neagu Vulcănescu, stabilit deja la Paris - a pus pejar Securitatea. Imediat au fost găsiţi şi vinovaţii: Ion Besoiu şi DavidStelian, din conducerea Teatrului „Bulandra“, care „nu au manifestat interesulcuvenit pentru a interzice de la început această acţiune“. Cum puteau cei doisă interzică în Germania Federală o acţiune a „Amnesty Internaţional“? O întrebare la care nici măcar cei mai isteţi ofiţeri ai Securităţii nu vor putearăspunde vreodată.

Dan Nuţu nu s-a mai întors

Turneul din Berlinul Occidental a însemnat şi o pierdere pentru teatrul şicinematografia românească de la acea vreme. Actorul Dan Nuţu nu s-a mai întorscu trupa la Bucureşti. Ulterior, el s-a stabilit în SUA. Când încă nu se ştiacu precizie ce intenţii avea Dan Nuţu, Securitatea cataloga acţiunea sa dreptindisciplină. De fapt, gestul său însemna mai mult. Era chiar o formă deprotest faţă de ce se întâmplă în ţară. Tot la capitolul „indisciplinaactorilor“ erau consemnate şi aprecierile lui Liviu Ciulei. Acesta ar fi fostnemulţumit pentru că, deşi venise din SUA la Berlin, nu a putut să facărepetiţiile dorite - mulţi dintre membrii trupei plecau prea des în oraş. Nicichiar partea artistică nu a scăpat Securităţii. Raportul remarcă apăsat faptulcă turneul din Berlinul Occidental n-ar fi avut succes. Multe spectacole s-arfi jucat în faţa unui public puţin numeros. Chiar dacă sălile aveau 700-800 delocuri, la Bucureşti se ştia că la reprezentaţiile trupei de la „Bulandra“ nuse ocupaseră mai mult de 100, maximum 200 de scaune, motiv pentru care „autrebuit să intre în sală actorii şi cei din personalul tehnic care erauliberi.“

După cum se vede, nimic nu se putea ascunde într-un turneu. „Ochii şiurechile poporului“ vedeau tot, auzeau tot şi apoi raportau cu lux de amănunte.Însă, după cum s-a văzut, uneori, poliţia politică nu urmărea neapărat cât deaproape te aflai de duşmanul regimului de la Bucureşti, ci părea mult maiinteresată de traiectoria unei combine muzicale. Poate şi pentru că, în aceavreme, o asemenea „sculă“ era o raritate în România (Nota Securităţii, întocmită în octombrie 1979, care a stat la bazaacestui articol s-a aflat în Arhivele SRI - Fond D, dosar nr. 11.115, vol. 17,f. 87-88. E posibil ca în prezent să fi ajuns la CNSAS).

***

Înainte de 1989, serviciul secret era vigilent în legătură cu derapajeleideologice, dar nu ignora nici aparatele electronice de ultimă generaţieintroduse în ţară, luând, la rigoare, şi locul miliţiei economice. Azi,ziariştii noştri or fi ascultaţi nonstop, iar apoi convorbirile lor publicate,tot pentru a li se arăta că cineva veghează în permanenţă. De data aceasta,însă, este vorba despre organele însărcinate cu supravegherea purităţiidemocraţiei noastre originale.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638946-01-25



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

SILE
24 Oct 2010

FALS. Singurul lucru care trebuie verificat e autenticitatea stenogramelor si corespondenta cu inregistrarile audio. Restul va hotari fiecare ce semnificatie le va da.Comparatia cu perioada dinainte de 89 e cel putin parsiva. O tentativa ordinara de manipulare. Oamenii au dreptul sa stie ce se intimpla si sa fie informati corect.O zi buna!

Adauga un comentariu

Random image