2016-12-08 12:01

ARHIVE


După ce a fost sedus de Vasilica Teodoru, agentul FELIX a jucat pe muchie de cuţit între spionajul românesc şi CIA

 |  21:04
După ce a fost sedus de Vasilica Teodoru, agentul FELIX a jucat pe muchie de cuţit între spionajul românesc şi CIA

FocoasaVasilica Teodoru i-a cucerit inima, dar l-a oferit plocon şi spionajuluiromânesc. Centrala de la Bucureşti habar n-avea însă că Scărlătescu, cetăţeanamerican, era angajat omul CIA. Spionajul românesc a crezut că prinde peştelecel mare datorită relaţiilor apropiate pe care cel pe care tocmai îl racolasesusţinea că le are cu mafia americană. Amor fierbinte, spionaj, răsturnări desituaţie, operaţiuni de pedepsire în care ar fi fost implicată „Cosa Nostra”,refuzul lui Ceauşescu de-a accepta ca mafia americană să asasineze dezertoriidin serviciul său de spionaj. Toate acestea par inspirate dintr-un film deacţiune, dar s-au petrecut aievea. O notă secretă scoasă la iveală anul trecutde CNSAS aruncă o lumină nouă asupra cazului agentului FELIX (Scărlătescu).Omul a jucat pe muchie doar pentru a o avea lângă el pe Vasilica Teodoru - pecare Securitatea o numea în documentele sale „femeie de moravuri uşoare” - oris-a lăsat racolat la ordinele şefilor de la CIA?

Kolman -Scărlătescu

În anul 2009, CNSASpublica un document legat de FELIX şi DIE (spionajul românesc), în care apăreaînsă doar numele conspirativ al agentului.

Cei carecunosc însă documentele scoase la iveală de către regretatul Mihai Pelin dinarhivele SRI, încă din 1997, ştiu că acest nume conspirativ i-a fost atribuitde DIE lui Alexandru Scărlătescu. Omul are o poveste fabuloasă. După război,deşi foarte tânăr, a fost implicat într-o afacere dubioasă cu piei de vită.Când şi-a dat seama că poliţia îl urmăreşte, a fugit din România. În Austria,el s-a combinat cu o evreică, scăpată ca prin minune dintr-un lagăr nazist deexterminare. Apoi, cei doi au trecut în Germania Occidentală şi s-au stabilitîntr-o colonie destinată refugiaţilor. Pentru a şterge orice legătură cu ţaranatală, prin intermediul prietenei sale, Scărlătescu obţine de la şefulcoloniei actele unui evreu decedat. Peste noapte, Alexandru Scărlătescu devineFred Kolman, născut la 8 octombrie, nu la 10 august cum era în realitate. Totîn Germania, cei doi s-au căsătorit, iar, ulterior, au plecat în SUA, la rudelesoţiei.

Amor nebunşi chefuri de pomină

Sfârşitulanilor ’60 şi începutul ’70. În România, dar şi în străinătate, se credea căregimul doreşte să iasă din îngheţul comunist. Acesta a fost şi motivul pentrucare Kolman, fost Scărlătescu, s-a întors în ţară, ca turist. Aici a cunoscut-ope Vasilica Teodoru şi s-a îndrăgostit nebuneşte de ea, mai ales că mariajuldin SUA se clătina - soţia lui Kolman, marcată de anii petrecuţi în lagărulnazist, căzuse în patima beţiei.

Securitateaîl avea deja în observaţie pe cetăţeanul american. I-a deschis şi un dosar de urmărire, crezându-l spion,dar n-au aflat nimic compromiţător.Totodată, ofiţerii erau surprinşi de petrecerile fastuoase pe careKolman i le oferea Vasilicăi Teodoru la Bucureşti, Sinaia, Predeal ori peLitoral.

În 1974,Alexandru Scărlătescu, alias Fred Kolman devine agent cu acte în regulă al DIE.Cu patru ani în urmă, încercase să o scoată din ţară pe Vasilica Teodoru cu unpaşaport falsificat grosolan. Prinşi la Vama Veche, cei doi sunt anchetaţi deSecuritate. Interogatoriile, deşi n-au fost dure, nu prevesteau nimic bun. Înconsecinţă, Kolman acceptă propunerea Securităţii interne de-a colabora.Ulterior, este trecut în ograda DIE şi devine agent al spionajului românesc înSUA. Nume de cod - FELIX. De Kolman-Scărlătescu sunt legate mai multe acţiunicare aveau ca scop depistarea defectorilor români – ofiţeri DIE care audezertat. Unul dintre aceştia era Constantin Răuţă, care în 1973 a cerut azilpolitic în SUA. Pentru gestul său, catalogat de autorităţile de la Bucureştidrept înaltă trădare, a fost condamnat la moarte în România socialistă, iarSecuritatea ţine morţiş să-l elimine fizic pentru a da un exemplu.

Conformdocumentelor din arhivele secrete, studiate de către Mihai Pelin, FELIX urma săangajeze nişte pistolari din Cosa Nostra, contra sumei de 30-40 de mii dedolari, pentru a-l lichida pe Răuţă. Iniţial, Centrala de la Bucureşti a fostde acord cu acest plan, însă Ceauşescu a contramandat în ultimul momentoperaţiunea de pedepsire a lui Răuţă.

„Mă aflu lacabinetul tovarăşului preşedinte al R.S. România”

Refuzul luiCeauşescu de-a aproba uciderea lui Răuţă reiese clar dintr-un document publicatde CNSAS în 2009, care conţine şi alte informaţii importante legate de cazulagentului FELIX.

Este vorbadespre o notă-raport a generalului-maior Gheorghe Manea din 22 martie 1979,catalogat Strict Secret.

„«Felix» aplecat după acesta în SUA - scria Maneaîn documentul amintit – şi a început să acţioneze pentru realizarea sarcinii(…) ne-a făcut şi o comunicare, conform celor stabilite în planul de legătură,din care rezultă că a luat legătura cu organizaţia mafiotă şi că urmează a seacţiona asupra lui Răuţă. Am raportat această situaţie g-ral col. N. Doicaru(şeful DIE până în 1978 - n.a.) şi a doua zi am primit de la dânsul un telefon(pe telefonul scurt) în care mi-a comunicat următoarele (redau textual): «Măaflu la cabinetul tovarăşului preşedinte al R.S. România, de aici îţitelefonez. Am ieşit chiar acum de la dânsul. N-a aprobat să se acţioneze asupralui Răuţă. Ia imediat măsuri şi anunţă-l pe FELIX ca să nu mai acţioneze asupralui Răuţă. Eşti răspunzător de executarea acestui ordin»”.

După cum sevede, Ceauşescu a dat dovadă atunci că avea mai multă minte decât toţi şefiispionajului său, mă refer în primul rând la Nicolae Doicaru şi Ion MihaiPacepa, adjunctul DIE. Să-l omoare pe Răuţă, care nici măcar n-a fost un cadruimportant în DIE, doar pentru a demonstra că Securitatea duce la îndepliniresentinţele capitale, dar şi pentru a băga frica în ofiţerii care plănuiau sădefecteze, era o prostie imensă. Lichidarea fostului ofiţer DIE nu putea sădeclanşeze decât un scandal internaţional de pomină care l-ar fi izolat peliderul de la Bucureşti.

Aducea ţintaîn „bătaia puştii”

Tot din notageneralului Manea mai aflăm o informaţie deosebit de importantă.Kolma-Scărlătescu i-a mărturisit lui Manea, în iunie 1978, chiar înainte defuga lui Pacepa, că lucra pentru CIA - angajat civil cu un salariu deaproximativ 3.000 de dolari pe lună. Agentul îi dezvăluia generalului şi că eleste doar un „combinator” al serviciului de informaţii american şi că relaţiilecu mafia americană, deşi le are de la sfârşitul anilor ’50, au fost adâncitetot din însărcinarea CIA. FELIX susţinea că lucrează într-o secţie care seocupa şi de compromiterea unor personalităţi politice (americane sau străine),ori de lichidarea fizică a unor persoane. Pe scurt, era unul dintre cei careaduce ţinta în „bătaia puştii”. FELIX afirma că acceptă în continuarecolaborarea cu românii, însă, prin intermediul lui Manea, atenţiona Centrala dela Bucureşti că nu poate obţine informaţii legate de politica externă a SUA oriinformaţii militare, pentru că nu dispunea de asemenea posibilităţi. Cu altecuvinte – nu prea avea ce vinde.

Conformnotei lui Manea, atunci când lui Kolman-Scărlătescu i s-a spus că Pacepa, celcare îi cunoaştea fişa de la DIE, a dezertat, ar fi avut un şoc şi a spus,înegrindu-se la faţă: „Domnule, de ce mi-a fost frică n-am scăpat”. După ce s-amai liniştit, FELIX arătat care vor fi etapele prin care va trece Pacepa înSUA, cum va fi interogat şi păzit. Defapt, sugera că nu prea există şanse ca Securitatea să ajungă la dezertor.

Un caz totmai încâlcit

În urmă cucâţiva ani, atunci când am scris pentru prima dată despre agentul FELIX, amcrezut că pot descifra cazul în mare parte. Însă, după apariţia documentuluipublicat de CNSAS în 2009, realizez că lucrurile sunt mult mai complicate decâtpăreau atunci când am aflat pentru prima dată de misiunile pe care DIE i le-aincredinţat lui Scărlătescu.

Nu ştim dece Kolan-Scărlătescu s-a spovedit brusc, fără un motiv intemeiat, generaluluiManea, chiar înaintea fugii lui Pacepa, nici dacă el a fost cu adevărat omulDIE. Cât adevăr spunea în spovedania sa? S-a lăsat racolat de Securitate tocmaipentru a intra în legătură cu ofiţerii spionajului?

Nu vom ştiniciodată nici dacă FELIX a fost cu adevărat anchetat de către americani, dupădezertarea lui Pacepa, pentru că ar fi colaborat cu românii, cum apărea îndocumentele studiate de către Mihai Pelin.

Dininformaţile pe care le deţinem reiese că Centrala de la Bucureşti nu a avutnici un beneficiu de pe urma lui FELIX. În schimb, în timpul vizitelor desefăcute în România, Kolman-Scărlătescu a cunoscut ofiţeri de rang înalt ai DIE.În contextul războiului rece, era o mare reuşită să afli cum arată la faţăadversarul, iar în acest gen de operaţiuni se investea enorm. Este doar oipoteză.

Paradoxal:cu cât ies la iveală mai multe documente legate de această afacere de spionaj,cu atât devine mai nebuloasă.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638945-11-05



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

SILE
17 Oct 2010

Inca un Felix. Referitor la turbureala, e normala. E aproape imposibil sa afli adevarul din realtarile unor mnicinosi patenti.Si nici nu prea merita sa-ti strofoci mintea pentru a afla ce s-a intimplat in realitate. Poate doar asa, ca simplu exercitiu de logica. O zi buna!
LAURENTIU_GRG
18 Oct 2010

SAU MAI SIMPLA. naiva chiar. ''S-a l?sat racolat de Securitate tocmai pentru a intra în leg?tur? cu ofi?erii spionajului? Nu vom ?ti niciodat? nici dac? FELIX a fost cu adev?rat anchetat de c?tre americani, dup? dezertarea lui Pacepa, pentru c? ar fi colaborat cu românii, cum ap?rea în documentele studiate de c?tre Mihai Pelin. '' ''În contextul r?zboiului rece, era o mare reu?it? s? afli cum arat? la fa?? adversarul, iar în acest gen de opera?iuni se investea enorm. Este doar o ipotez?.''

Adauga un comentariu

Random image