2016-12-08 00:21

ARHIVE


Interviu pentru spion. O zi fericită din viaţa Cârmaciului

 |  20:43
Interviu pentru spion. O zi fericită din viaţa Cârmaciului

Atunci când prostia se combină cu spionajul, amestecul poatedeveni exploziv.● Lui Ceauşescu i se făcea pe plac fără cârtire, iar serviciilesecrete româneşti nu precupeţeau nici un efort pentru ca liderul de laBucureşti să fie mulţumit. ●O zi fericită pentru Cârmaci - aceea în care era intervievatde către ziariştii din Occident. ●Ce n-a aflat Ceauşescu niciodată însă: ungazetar străin, cel care i-a luat un amplu interviu pentru revista americanăBusiness Week, era de fapt ofiţer de Securitate. ●Ion Agheană a fost infiltrat în SUA după ocomplicată operaţiune. Pentru americani, se numea John Pearson. Centrala de laBucureşti îi dăduse agentului numele de cod ADAM.

Pacepa n-a fost păcălit

Am mai scris despre această poveste, dar revin asuprasubiectului pentru că mi se pare unul fabulos, chiar demn de un sceneriu defilm.

20 noiembrie 1973. „Scânteia“, oficiosul Partidului ComunistRomân, publica un amplu interviu acordat de către Nicolae Ceauşescu ziaristuluiamerican John Pearson. După ce materialul care anunţa şi vizita lui Ceauşescuîn SUA a apărut în ziarul românesc, ample fragmente din acest interviu au fostpublicate şi în revista Business Week, unde Pearson era redactor-şef adjunct. Ciudat.Firesc ar fi fost ca discuţia dintre ziaristul de la Washington şi Ceauşescu săfi fost publicată mai întâi către revista americană. Puţini au observat atunciacest amănunt.

Însă, de pildă, generalului Ion Mihai Pacepa, adjunctulşefului spionajului românesc (DIE) în acea perioadă, nu i-a scăpat amănuntul. Nici Ceauşescu, nici CornelBurtică, de faţă atunci când şeful statului român a discutat cu redactorul-şefadjunct de la Business Week, habar nu aveau că ziaristul era român şi că fuseseinfiltrat în SUA de către Securitate în urmă cu 8 ani. Şi nici că interviulfusese aranjat de către spionajul românesc doar ca să gâdile orgoliul din ce înce mai exacerbat al lui Ceauşescu.

Agentul Bucureştiului a fost pregătit în cadrul Direcţiei Udin Direcţia de Informaţii Externe de către ofiţerul Ioan Toma şi se integrase perfect în societateaamericană. Era profesor universitar şi, după cum am spus, redactor-şef adjunctla prestigioasa publicaţie Business Week - statut la care un agent de influenţăori un spion ajungea cu mare greutate.

Nume de cod - ADAM

După cum spuneam, Pacepa n-a fost păcălit de toată tevatura cuinterviul aranjat de către Securitate şi, în scurt timp, a reuşit să afleidentitatea reală a lui Pearson. Apoi, informaţia i-a fost confirmatăgeneralului de către subalternul său, Gheorghe Manea, care, după fuga luiPacepa, a avut mult de pătimit. Era şi firesc, Manea nici măcar nu s-a întrebatde unde deţinea generalul o informaţie strict secretă, la care, teoretic, nuavea acces.

Pacepa nu trebuia să ştie faptul că Pearson este omulromânilor, infiltrat în SUA după o dificilă operaţiune, însă lucrurile nu s-auoprit aici. La trei ani de la interviul pe care Pearson i l-a luat luiCeauşescu, generalul Pacepa a participat la o şedinţă a Brigăzii F din cadrulspionajului românesc, unde a felicitat ofiţerii prezenţi pentru modul în careAgheană a fost infiltrat în SUA.Toţi cei de faţă au rămas muţi. Conform regulamentelormilitare din acea perioadă şi normelor elementare de conspirativitate, misiuneaagentului nu trebuia cunoscută decât de către cei care se ocupau nemijlocit deADAM - numele de cod al lui Ion Agheană. Era nefiresc să se vorbească despreacest agent la o şedinţă, fie ea şi a unei brigăzi a spionajului. Cu toateastea, Pacepa n-a fost luat la întrebări nici măcar de către şeful său, NicolaeDoicaru. Totodată, e limpede că generalul a primit informaţia despre Agheană dela un ofiţer care lucra la dosarul respectiv, dar nu se ştie nici până azi cine a fost acesta.

John Pearson vs FBI

La un an de la această şedinţă de pomină, Ion Agheană, aliasJohn Pearson intră în atenţiaagenţilor FBI. Fără prea multe vorbe, americanii l-au sfătuit să dezvăluie totuldespre activitatea informativă pe care o desfăşoară pentru Centrala de laBucureşti. După 12 ani de la infiltrarea cu succes în SUA, agentul român a fost nevoit săvorbească.

Povestea nu se termină însă aici. După ultima vizită a luiCeauşescu în SUA din primăvara anului1978, Pearson a fost anchetat din nou decătre FBI, apoi, imediat dupăfuga generalului Pacepa, a fost rechemat la Bucureşti. Aici nu s-a adaptatvieţii de zi cu zi. Se pare că marile cuceriri ale comunismului l-au cam lăsatrece. Aşa că surpriză! Omul a cerut Ambasadei SUA la Bucureşti acordul de a seîntoarce la Washington. Şi, din nou surpriză! Cererea lui a fost acceptată.

În materie de servicii secrete nu există certitudini. Umbre şirar câte o rază de lumină. Îndrăznesc să cred că Pearson a fost „întors” la unmoment dat, iar serviciile pe care le adusese Americii erau mai importantedecât pagubele făcute de agentul DIE cunumele de cod ADAM .


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639243-12-22



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

LICA
25 Apr 2011

Materialul poate fi un scenariu bun de transpus intr-o telenuvela pentru tarile sub dezvoltate. Domnilor ziaristi, chiar credeti ca cititorii sunt timpiti ? Serviciile secrete, spionajul au reguli bine stabilite, ce functioneaza impecabil, nu sunt palavre si vorbe de precupete ori babe senile ! Dac v-ati propus sa mai agaugati un element de denigrare a lui N,Ceausecu si a Securitatii, supraevoluind meritele unui tradator al Romaniei - generalul Pacepa - a-ti dat gres . Sunteti demni de mila !!

Adauga un comentariu

Random image