2018-12-16 08:51


CAMPANIILE PUTEREA. ENCICLOPEDIA GROFILOR Volumul LIII: județul Caraș-Severin (Partea a IV-a). Primarii Românu şi Ursu

 |  00:10
CAMPANIILE PUTEREA. ENCICLOPEDIA GROFILOR Volumul LIII: județul Caraș-Severin (Partea a IV-a). Primarii Românu şi Ursu

Primarul oraşului Anina, Gheorghe Românu. Inginer minier și fost director al Minierei Aninia, Gheorghe Românu este la primul său mandat de primar, după ce în 2012 a candidat împotriva fostului primar și coleg al său de USL, Gheorghe Neicu. Potrivit declarației de avere, primarul are o casă de locuit și o casă de vacanță, dar spune că nu are nici un teren, deși cele două case au, evident, măcar terenul de sub ele, dacă nu câte o curte cu acareturi pe lângă ele. Românu mai are și un apartament, un tractor, un autoturism Volkswagen, un Ford Fiesta și un Suzuki, active financiare în valoare de 25.000 de lei. Despre soție nu spune unde este angajată, deși legea îl obligă să declare atât angajatorul, cât și meseria. Împreună cumulează un venit anual de aproximativ 65.000 de lei, la care se mai adaugă 5.000 de lei din exploatarea a „47 de caprine” şi o moştenire de 10.000 de euro.

În declaraţia de interese, edilul trece că este membrul unor asociaţii și vicepreşedinte al PNL Caraş-Severin.

Presa locală a scris despre Gheorghe Românu că a dat, de la primărie, mai multe contracte de reprezentare avocatului, coleg de partid, Tudor Chiuariu, deşi Primăria Anina avea jurist, tocmai juristul acuzându-l şi făcându-i plângeri că l-a destituit abuziv, câştigând în instanţă obligaţia de a fi repus pe funcţie.

Fost director al Minierei, Românu rămâne nostalgic şi încearcă să redeschidă producţia minieră de acolo, dar, în acelaşi timp, este un promotor al dezvoltării turistice a zonei, reuşind să aducă la Anina ambasadori şi personalităţi mondiale pentru a vedea frumuseţile zonei. Participă cu delegaţii la aproape toate târgurile mari de turism din lume şi din România.

Primarul este membru fondator al iniţiativei Salvaţi Semmeringul Bănăţean, prima cale ferată montanistică din România, pe ruta Oraviţa - Anina. Şi la ora actuală calea ferată este administrată de CFR, dar au fost organizate nenumărate licitaţii pentru concesionarea liniei ferate, ceea ce, spun organizaţiile civice, ar duce la o stopare a turismului în zonă. Pe vremuri, pe această cale ferată circula o garnitură de tren specială, căci fiind o cale ferată montanistică sunt necesare vagoane speciale, deşi vorbim despre un ecartament normal, garnitură trasă de o locomotivă cu abur. Inclusiv ambasadorul german a fost adus la Anina, pentru a ajuta în salvarea căii ferate, iar Primăria Oraviţa a reuşit să primească în concesiune „Neagra”, locomotiva cu abur ce făcea acest traseu, demarând reparaţiile capitale necesare repunerii pe şine a obiectului de patrimoniu.

Oravița - Anina este cea mai interesantă linie de cale ferată din România şi din sud-estul Europei. Construită într-o regiune montană, calea ferată este amplasată în partea de vest şi centrală a Munţilor Semenic, pe direcţia de la est la vest, linia ocoleşte munţii de la Maidan – Brădişorul de Jos, traversând Valea Jitinului, urcă apoi la Caraşova, unde se apropie mult de Reşiţa, ca apoi să coboare lin spre Anina. Este în întregul ei un monument arhitectonic. Înconjurată de peisaje de o rară frumuseţe, stă mărturie a intervenţiei pozitive a omului asupra naturii.

Între 1847 şi 1854 (cu importante întreruperi între 1847 şi 1850) s-a construit şi dat în folosinţă linia Oraviţa - Baziaş, în lungime de 62,5 km. Pentru traseul Oraviţa - Anina, proiectul din 1847 al inginerului Anton Rappos prevedea o linie normală în tracţiune cu aburi până la Lisava, până unde cărbunele ar fi trebuit adus de la Anina printr-o foarte lungă galerie subterană numită „Regele Ştefan” în tracţiune cabalină. După 1852, odată cu creşterea performanţei tracţiunii cu aburi, proiectul lui Rappos a fost radical modificat, renunţându-se la ideea galeriilor subterane. Lucrările au continuat până în 1854 la finalizarea unor planuri înclinate funiculare pe porţiunea mai abruptă Lisava - Anina.

Primarul oraşului Oraviţa, Costel Dumitru Ursu

Deși primăria are un site nou, modern, care conţine multe informaţii de interes public, cum ar fi hotărârile de CL, regulamentele de funcţionare sau biografia primarului, lipsesc declaraţiile de avere şi de interese pentru anul 2015, acestea negăsindu-se nici pe portalul ANI. Sunt publicate doar declarațiile de integritate pentru anul 2014. Conform acelora, Dumitru Ursu are patru terenuri agricole, care însumează 12 hectare, două fiind în Oraviţa, unul în Broşteni şi unul în Moldova Nouă, o casă la Broşteni, dar şi o indemnizaţie anuală ce depăşeşte 50.000 de lei. Primarul mai declară acţiuni la o societate comercială, SC Roci Imobiliare SRL Giroc, şi spune că este preşedinte al PSD Oraviţa.

Sportiv de performanţă şi un om de afaceri cunoscut pe plan local, Dumitru Ursu a reuşit să creeze un brand turistic din oraşul Oraviţa, Oraviţa fiind prima gară din România, Oraviţa - Iam - Baziaş este prima cale ferată din România, Teatrul „Mihai Eminescu” din Oraviţa este şi el o premieră şi o copie fidelă a Buhr Theater din Viena.

În mandatele lui Dumitru Ursu s-au deschis/renovat peste cinci muzee. Muzeul de Istorie s-a mutat recent în casă nouă. Mai există Muzeul Monetăriei Imperiale, Muzeul Farmaciei Montanistice, un muzeu care conservă la nivelul secolului al XVIII-lea o farmacie din Oraviţa, pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar.

Ca și omologul de la Anina, edilul s-a implicat în salvarea şi preluarea la primărie a locomotivei cu abur de tipul 50.000, supranumită „Neagra”, cea care făcea curse turistice pe calea ferată Oraviţa - Anina. În prezent Primăria Oraviţa a demarat deja procedurile de licitaţie pentru achiziţia de servicii de reparaţie şi întreţinere, dar şi de avizare tehnică a locomotivei cu abur, expusă astăzi chiar în faţa gării monument istoric din Oraviţa, una dintre primele gări cu lift din Europa.

Recent, Primăria Oraviţa este singurul UAT care a reuşit să respecte termenul de finalizare a campusurilor şcolare din zona de Vest. Noul campus şcolar are sală de sport, două terenuri de sport în aer liber, ateliere şi sere, internat, bibliotecă, o cantină de capacitate mare şi utilată complet, dar şi locuinţe pentru profesorii navetişti care vor să rămână în Oraviţa pe perioada cursurilor.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2015-11-02

TAGURI: enciclopedia grofilor, anina, gheorghe romanu, oravita, costel dumitru ursu
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri






loading...