2018-09-21 11:34


CAMPANIILE PUTEREA. ENCICLOPEDIA GROFILOR: Volumul XLII: Județul Brăila (Partea I)

 |  21:01
CAMPANIILE PUTEREA. ENCICLOPEDIA GROFILOR: Volumul XLII: Județul Brăila (Partea I)

Primarul municipiului Brăila, Aurel Gabriel Simionescu. Primarul Aurel Gabriel Simionescu declară că deține două terenuri intravilane, unul la Rădăuți, în județul Suceava, și unul la Brăila, o casă la Rădăuți și un autoturism Nissan. Are 2.000 de euro și aproape 30.000 de lei în active financiare.

Simionescu are o indemnizație anuală de primar de aproape 60.000 de lei, alți 20.000 de lei fiind încasați ca și conferențiar universitar la Galați și la Brăila.

Soția primarului este pensionară, dar este și directorul Liceului „Anghel Saligny” din Brăila, cumulând și ea un venit ce sare de 55.000 de lei, fără a pune la socoteală asigurarea Eureko, din care mai încasează peste 13.000 de lei.

În declarația sa de avere, doamna Simionescu arată că au (cei doi soți) 3.000 de euro, nu 2.000 cât a declarat primarul, în active financiare. Iar de cei 13.000 de la asigurarea Eureko nici nu pomenește! Petruţa Simionescu nu are depuse nici acum declaraţiile pentru anul 2015 pe portalul Agenţiei Naţionale de Integritate.

Aurel Simionescu este membru în mai multe asociații și este în consiliul național al PSD.

Jurnalistul Silviu Mânăstire îi face o caracterizare interesantă primarului Brăilei în „Dosar de politician”: „Acum mulţi ani, filmul sovietic «Moscova nu crede în lacrimi» câştiga Premiul Oscar. În 1981, comunismul îşi începea declinul. Tot atunci se năştea în România o nouă generaţie politică de puiuţi de comunişti, sub auspiciile Uniunii Tineretului Comunist – UTC. Echipa UTC va fi cea care, după 1989, va prelua mare parte din puterea politică şi economică din ţară. Afaceristul George Copos este un ilustru UTC-ist de succes, Ioan Rus de la Cluj un alt «pui de comunist» care a ajuns departe în democraţie. Reţeaua UTC este puternică şi astăzi. Oraşul Brăila este un astfel de exemplu. Aurel Simionescu este primarul oraşului şi, în decursul anilor '80, a fost prim-secretarul organizaţiei UTC Brăila. Simionescu era protejatul liderului comunist local Anton Lungu, prim-secretarul PCR de la Brăila timp de 15 ani. Lungu a condus cu o mână de fier judeţul, juniorul Simionescu a stat cuminte şi a învăţat cum se face politică. După Revoluţie, comuniştii de la Brăila, îmbrăcaţi în haine democrate de socialişti, au continuat să conducă judeţul. A fost o continuitate neîntreruptă, de la roşu comunist la roşul social-democrat. Lungu a fost ales primar în trei mandate succesive. Apoi, juniorul Simionescu i-a călcat apăsat pe urme: în 1996 a ajuns ditamai preşedinte al Consiliului Judeţean – a stat în funcţie 8 ani, apoi a fost ales senator PSD. Din 2008, UTC-istul i-a luat locul mentorului său în funcţia de primar. De atunci, actualul lider PSD Brăila îşi împarte puterea locală cu baronul judeţului, Gheorghe Bunea Stancu. Spre deosebire de Bunea Stancu, cunoscut pentru apetenţa sa în afaceri cu banii publici, dosare penale, controverse şi jocuri politice la Bucureşti, primarul Simionescu este mult mai discret. Şi-a creat o aură de intelectual, din 1996 primarul Brăilei este doctor în economie la Institutul Naţional de Cercetări Economice din cadrul Academiei Române. Numele său nu apare în nici un dosar penal, deşi la Brăila scandalurile de corupţie s-au ţinut lanţ în ultimii ani”.

Presa locală a relatat cum primarul Brăilei a devenit în scurt timp locotenentul preşedintelui Consiliului Judeţean, Bunea Stancu. Bunea Stancu conduce un grup de companii de construcţii sub numele Concivia. Firmele sale au câştigat contracte substanţiale aproape la toate instituţiile publice din Brăila. Principalul său furnizor de bani este însă primăria oraşului. „Din pixul locotenentului său Simionescu, grupul Concivia a primit doar în 2009 şi 2010 lucrări de peste 4 milioane de euro. Baronul Bunea Stancu a construit blocuri ANL, a reabilitat şcoli şi spitale, a reparat piaţa centrală din oraş. Contractele au continuat să curgă pentru PSD-işti de la Brăila şi în timpul Opoziţiei, primarul Simionescu fiind un lider loial al partidului”, mai spune Mânăstire.

Brăila este aşadar, ca mai toate judeţele de provincie, la discreţia politicienilor şi a găştilor de afacerişti. Preocupaţi mai mult să facă politică de partid, Simionescu şi Bunea Stancu s-au trezit recent într-un scandal public de amploare la Brăila. Un aparent banal accident, un incendiu la Primăria Brăila, a făcut ca o serie de documente importante să fie distruse. Printre ele şi un document care bloca investiţia de 30 de milioane de euro din fonduri europene destinate reabilitării principalului bulevard din oraş. Auditul Comisiei Europene a descoperit mai multe nereguli în proiectul derulat de Primăria Brăila. Suspiciunile sunt că licitaţia a fost aranjată pentru compania Tancrad din Galaţi, companie care face afaceri cu grupul Concivia controlat de baronul judeţului Bunea Stancu. De fapt, sediul Tancrad Brăila se află în birourile deţinute de baron. Acum primarului Simionescu i se cere demisia de către partidele de opoziţie. Acestea au declanşat un referendum pentru demiterea primarului.

După trei ani de mandat, fostul UTC-ist Simionescu este puternic contestat de comunitatea locală pentru că a distrus teatrul local „Maria Filotti”, nu a rezolvat problema câinilor maidanezi şi aproape a falimentat centrala termică a oraşului, care de fapt nu mai funcţionează.

Presa locală scrie şi că anul acesta Serviciul de Investigare a Fraudelor de la IPJ Brăila a început un dosar penal împotriva Simonei Drăghicescu, fosta şefă a pieţelor, care este cercetată pentru abuz în serviciu şi gestiune frauduloasă, dar şi delapidare, în dosar fiind cercetat şi primarul Simionescu, după ce a semnat mai multe acte cu privire la investiţiile de la Pieţe.

Chiar zilele acestea Brăila este în centrul unui nou scandal, acoperişurile grădiniţelor din municipiu fiind la un pas să cadă pe preşcolari. Mai multe grădiniţe din municipiul Brăila au deja probleme din cauza ploilor abundente din ultima perioadă, în sensul că au apărut infiltraţii în tavanele din clase ori pe holuri şi în încăperile administrative. Jurnaliştii de la Obiectivbr.ro scriu despre grădiniţele cu program prelungit şi program normal nr. 11, 48, 30, 36, 19, 51, 50... şi lista poate continua, după cum semnalează inspectorul şcolar general Cătălin Canciu.

„Planşeele sunt vechi, acoperişurile n-au mai fost refăcute şi reparate de multă vreme şi am sesizat că plouă în unele încăperi. Nu este perturbat procesul educaţional, fiindcă nu curge apa în clase, dar este disconfort, copiii au fost mutaţi în alte săli, acolo unde a fost cazul. Din judeţ nu sunt, deocamdată, semnale negative, cele 40 de unităţi înţeleg că n-ar avea probleme”, a declarat profesorul Canciu.

Din punctul de vedere al administraţiei locale, unităţile preşcolare au cam pierdut trenul pentru nişte reparaţii serioase. „Eu le-am spus în vară să semnaleze problemele pe care le au. Astăzi am primit, într-adevăr, vreo 8-10 informări în acest sens, am vorbit şi cu domnul Canciu, facem o evaluare şi, după ce s-o usca, vom face reparaţii minore, că bugetul de investiţii nu mai e disponibil pentru asemenea intervenţii", a declarat, în replică Aurel Gabriel Simionescu, primarul municipiului Brăila pentru Obiectivbr.ro.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2015-10-18

TAGURI: campaniile puterea, enciclopedia grofilor, volum, judetul braila
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri










Apa Nova

loading...