2016-12-08 02:25

DEZVALUIRI


Începe operaţiunea "Adio pădure"

 |  21:00
Începe operaţiunea "Adio pădure"

Pădurile virgine au ajuns, în cele din urmă, în bătaia drujbelor, sărăcia fiind până acum singurul scut care le mai apăra. Potenţialul economic deloc de neglijat, dar mai ales locul unde se regăsesc fac din aceste comori ale naturii adevăraţi magneţi pentru investitori. De fapt, codrii patriei sunt supuşi, de mai multă vreme, la un adevărat dezastru, polul tăierilor ilegale mutându-se de la stat la privaţi. Câştigurile imediate nu lasă nici o speranţă pădurilor, lupta pentru protecţia lor fiind aproape pierdută din start. Autorităţile de mediu se zbat să facă o lege mai dură de aproape un an, iar ONG-urile apelează la cele mai insolite forme de protest.

Peste 80% dintre pădurile virgine din România nu au, la ora actuală, nici o formă de protecţie şi sunt în pericol de a fi distruse în mod legal, a avertizat organizaţia WWF România cu ocazia lansării campaniei „Salvaţi pădurile virgine”. Potrivit organizaţiei, din cele 322.000 ha de păduri virgine din Europa, România deţine 250.000 ha, aproximativ 65% din cât mai există pe continent, exceptând Rusia. În plus, din cauza gospodăririi iraţionale din ultimele decenii, pădurile virgine au dispărut în ţările dezvoltate, iar în ecoregiunea Dunăre-Carpaţi acestea constituie mai puţin de 0,3% din suprafaţa totală.

„Deşi salvarea pădurilor şi conservarea biodiversităţii din ţara noastră reprezintă o misiune importantă, putem afirma că prioritatea zero a acestei misiuni o constituie pădurile virgine. Această parte a naturii nu va putea fi reconstruită niciodată şi, odată pierdută, rămâne pierdută pentru totdeauna. Având în vedere că suntem printre ultimii europeni care ne mândrim cu o asemenea comoară, este obligaţia noastră morală de a păstra aceste ţinuturi intacte şi de a lăsa o bucăţică de sălbăticie şi copiilor noştri”, a spus Magor Csibi, director WWF România.

„Cu toate că ne mândrim cu cea mai întinsă suprafaţă de păduri virgine din regiune, doar 18% au un oarecare statut de protecţie, prin faptul că sunt incluse în arii protejate, şi un procent şi mai mic se bucură de protecţie integrală”, a adăugat Magor Csibi

Sărăcia păzeşte codrul

Motivele principale pentru care pădurile virgine au supravieţuit în trecut sunt inaccesibilitatea lor şi valorea economică scăzută a lemnului provenit din arborii bătrâni. Astăzi, însă, pădurile virgine sunt mai vulnerabile ca niciodată în faţa presiunilor economico-sociale, precum cererea tot mai mare de lemn pe piaţă, diversificarea formei de proprietate legată de obiectivele economice ale noilor proprietari, dar şi construcţia de noi drumuri, care facilitează accesul spre pădurile până acum ferite de pericol, spune directorul WWF România.

Drumul lui Băsescu

DN66A este cel mai mediatizat caz în care este implicată o zonă de acest fel. „Drumul lui Băsescu”, aşa cum este el cunoscut, trece prin mai multe zone cu protecţie integrală şi prin trei situri Natura 2000. Este vorba de Parcul Naţional Retezat, Parcul Naţional Domogled şi ultimul peisaj forestier intact din Europa. Epopeea drumului a început mileniul trecut, când Traian Băsescu era ministru al transporturilor şi s-a gândit să dea de muncă minerilor disponibilizaţi, dar ortacii nu au agreat ideea de a munci la drumuri, pe bani mult mai puţini decât în subteran. Totuşi, Băsescu nu a abandonat proiectul, mai ales că drumul duce la una dintre cele mai frumoase staţiuni montane din ţară, dar care nu poate fi practicat decât câteva luni pe an din cauza condiţiilor meteo. DN66A este cotat ca un alt Transfăgărăşan. Construcţia drumului prezintă şi un puternic potenţial urbanistic, betoanele turnate aici putând fi folosite ca avanpremieră pentru eventuale vile.

Ajutor de la Parlament

Ministrul mediului şi pădurilor, Laszlo Borbely, a solicitat, marţi, sprijinul senatorilor din Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic pentru o propunere legislativă aflată în Parlament ce stabileşte că furtul unui metru cub de lemn va constitui infracţiune. În prezent, legislaţia prevede că infracţiune constituie furtul a peste cinci metri cubi de lemn.

„Vă cer sprijinul pe o iniţiativă legislativă. Acum este infracţiune dacă furi mai mult de cinci metri cubi de lemn. Eu am spus că dacă furi un metru cub de lemn, care înseamnă o căruţă de lemn, trebuie să fie infracţiune. Este o iniţiativă legislativă undeva în Parlament, sper să o sprijiniţi pentru că nu putem să continuăm aşa. 75% din procesele-verbale sunt pentru 4,5 şi 4,8 metri cubi. Este clar că trebuie făcut ceva”, a spus Borbely. Ministrul promovează de multă vreme ideea amendării legislaţiei în acest sens, dar fără izbândă până acum.

În ceea ce priveşte tăierile ilegale, ministrul mediului a arătat că cifrele indică un cuantum al amenzilor aplicate de 16-17 milioane de lei, iar pentru 2011 sunt peste 2.500 de cazuri în care autorităţile de mediu au cerut să se întocmească dosare penale. „Am înăsprit legislaţia anul trecut, am mărit contravenţiile silvice”, a adăugat Borbely.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639263-01-18

TAGURI: paduri, magneti, investitori, Magor Csibi



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image

Citeste si...

Sebastian Ghiță anunță plângeri penale privind defrișările pădurilor Deputatul Sebastian Ghiță a anunțat, luni, într-o conferință de presă, că va face plângeri... 05 Dec 2016 | (4)
Cine este neamțul din spatele ong-ului care cumpără pădurile din ariile protejate De opt ani de zile, un ong fondat și finanțat de cetățeni străini, cumpără, de la oricine... 28 Noi 2016 | (9)