2016-12-04 22:30

DEZVALUIRI


Bigamia internaţională, legalizată de instanţele româneşti. După 29 de ani de la divorţ şi o altă căsătorie, “soţie supravieţuitoare” şi moştenitoare

 |  20:24
Bigamia internaţională, legalizată de instanţele româneşti. După 29 de ani de la divorţ şi o altă căsătorie, “soţie supravieţuitoare” şi moştenitoare

După 29 de ani de la un divorţ pronunţatîn SUA şi după ce a mai fost căsătorită de două ori pe tărâmul tuturorposibilităţilor, unei femei, fost cetăţean român, i-a fost recunoscută de cătreinstanţele româneşti calitatea de soţie supravieţuitoare şi, implicit, dreptulde a moşteni bunurile soţului. Prin decizia magistraţilor se creează unprecedent periculos şi, mai grav, relaţiile juridice dintre România şi StateleUnite ale Americii pot fi afectate prin nerecunoaşterea unei sentinţe străine.

Povestea începe în anul 1974, când AlexandruLupu s-a căsătorit cu Rodica Manuela Alexandra Panaitescu la Oficiul StăriiCivile Sector 8, din Capitală. Cei doi soţi au trăit împreună până în anul1980, când Rodica Manuela Alexandra Lupu a decis să plece în Statele Unite aleAmericii. A reuşit să treacă graniţa şi s-a stabilit în America. Ea spune că arfi trebuit să o urmeze şi soţul, numai că acest lucru nu a fost posibil dincauză că părinţii acestuia erau bolnavi. Ulterior, pe 4 februarie 1982, RodicaManuela Alexandra Lupu a intentat acţiune de divorţ în SUA, la Curtea Supremă aStatului New York - Tribunalul Districtului Bronx, iar magistraţii l-au citatpe pârât, adică pe Alexandru Lupu, în afara statului. După numai trei zile dela depunerea acţiunii, judecătorii au decis desfacerea căsătoriei. Conformsentinţei Curţii Supreme a SUA - Tribunalul Districtului Bronx din 7 februarie1982, “Reclamanta va primi hotărârea de desfacere acăsătoriei pe baza celor stabilite în fapt şi pe baza concluziilor legale înconformitate cu legea relaţiilor familiale. (…) Femeia îşipoate relua numele de fată, care este Panaitescu”. DeciziaCurţii Supreme a SUA i-a fost comunicată lui Alexandru Lupu, în România, prinintermediul Ministerului Afacerilor Externe.

Recăsătorită şi cu cetăţenie

La scurt timp de la divorţul deAlexandru Lupu, pe 22 aprilie 1982, Rodica Manuela Alexandra Panaitescu s-a recăsătoritcu un anume Tudor Gogan, cetăţean american, la Oficiul Stării Civile, înBorough of Manhattan, oraşul New York, Statul New York. Astfel, devine RodicaManuela Alexandra Gogan. Cu acest bărbat, Rodica Manuela Alexandra a fostcăsătorită până în anul 1987, când Rodica M.A. Gogan, devenită între timpcetăţean american, a cerut desfacerea căsătoriei. Femeia a solicitat instanţeisă îl oblige pe fostul soţ (Gogan) să îiacorde suport financiar, iar soţul a cerut drepturi materiale asupra proprietăţilorsoţiei. Tribunalul Districtului 17 din Regiunea Broward, Florida, a decisdesfacerea căsătoriei dintre Rodica M.A. Gogan şi Tudor Gogan. După divorţ, femeiaşi-a reluat numele de fată, Rodica Manuela Alexandra Panaitescu.

Divorţat şi nu prea

În anul 2007, Alexandru Lupu, care,între timp, îşi refăcuse viaţa cu o altă femeie, Eugenia Gavrilă, a decis să secăsătorească cu aceasta. Numai că avea o problemă. Fiindcă nu înregistrasehotărârea Curţii Supreme a SUA în România, el figura în documentele de laOficiul de Stare Civilă ca şi căsătorit. Pentru a se recunoaşte pe teritoriulRomâniei o sentinţă judecătorească străină este nevoie de o decizie amagistraţilor români (n.red. – exequator, decizie judecătorească prin caredevine aplicabilă o hotărâre judecătorească străină pe teritoriul României).

Astfel, pe 24 septembrie 2007,Alexandru Lupu s-a adresat magistraţilor Tribunalului Bucureşti cu o cerere derecunoaştere a deciziei de divorţ pronunţată de Tribunalul Bronx în 1982.Magistraţii au deliberat, iar pe 3 iunie 2008 au admis cererea şi au decisoperarea menţiunii divorţat în certificatul de căsătorie 697/1974.Pe 9 iulie 2008, sentinţa 943 a Tribunalului Bucureşti a rămas definitivă şiirevocabilă. Numai că Alexandru Lupu nu a mai trăit să vadă decizia deveninddefinitivă şi irevocabilă, el murind pe 15 iunie 2008. Înainte de deces, acestaa lăsat moştenire toate bunurile mobile şi imobile Eugeniei Gavrilă, femeia cucare dorea să se recăsătorească şi care l-a îngrijit în ultimii ani de viaţă.

Surprize de peste ocean

La câteva luni după decesul luiAlexandru Lupu a apărut în scenă fosta soţie din SUA. Aceasta a venit în Româniacu un paşaport emis de autorităţile americane pe 18 august 2008, pe numeleRodica Manuela Alexandra Panaitescu Lupu.

Înarmată cu acest document, în careapare şi cu numele de fată, dar şi cu numele după fostul soţ din România, pe 13octombrie 2008 femeia s-a prezentat la Tribunalul Bucureşti şi a depus o contestaţieîn anulare împotriva sentinţei 943 din 3 iunie 2008, pe motiv că nu a fostcitată. Ea argumenta că divorţul pronunţat în Statele Unite ale Americii ar fifost o înţelegere între ea şi fostul soţ, pentru ca acesta să nu mai fiehăituit de către Securitate. Mai mult, susţinea Rodica Manuela AlexandraPanaitescu în întâmpinare, decizia instanţei româneşti, de recunoaştere a divorţului,nu i-a fost comunicată pentru a uza de calea de atac. Preşedintele de instanţă,judecatoarea Elena Roşu, a decis că acţiunea este inadmisibilă pentru că Rodica ManuelaAlexandra nu avea nici un interes (în sensul juridic al cuvântului) înnerecunoaşterea divorţului pronunţat în SUA pe teritoriul României.

Nemulţumită de decizia magistraţilorTribunalului Bucureşti, fosta doamnă Lupu s-a adresatjudecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti. Preşedintele de instanţă, SimonaGina Pietreanu, şi judecătoarea Mirela Vişan au răsturnat decizia TribunaluluiBucureşti. Rodica Manuela Alexandra Panaitescu a fost declarată “soţie supravieţuitoare”, ceea ce îi conferă, automat, dreptul de a-lmoşteni pe Alexandru Lupu, mai precis de a intra în posesia unui apartament şia unei garsoniere pe care acesta le avea în Bucureşti. Cauza a fost trimisă sprerejudecare la Tribunalul Bucureşti.

Probleme cu principiile de bază aledreptului

Eugenia Gavrilă a atacat, la rândulsău, decizia Curţii de Apel Bucureşti, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ),cerând menţinerea soluţiei dată de Tribunalul Bucureşti. Principalul argumentinvocat a fost cel al lipsei de interes (în sensul de drept) al Rodicăi Manuela Alexandra Panaitescu în promovarea contestaţiei înanulare, deoarece legea română prevde că aceasta poate să nu fie citată înprocesul de recunoaştere a unei hotărâri străine, dacă a fost de acord cuacţiunea care a dus la acea hotărâre. Or, în acest caz, chiar ea a fost ceacare a introdus acţiunea de divorţ.

Judecătorii de la ÎCCJau decis însă, pe 18 ianuarie 2011, să respingă recursul declarat de EugeniaGavrilă ca nefondat, menţinând soluţia Curţii de Apel Bucureşti. Mai precis,judecătorii de la Curtea de Apel au invocat prevederile Codului civil şi alCodului de procedură civilă, care nu ar fi fost respectate de către magistraţiide la Tribunalul Bucureşti, atunci când aceştia au decis să respingă contestaţiaîn anulare, pe motivul lipsei de interes în cauză al Rodicăi Manuela AlexandraPanaitescu.

Problema majoră întoată argumentaţia ţine de o disciplină care se învaţă în primul an laFacultatea de Drept şi care se numeşte “Bazele Dreptului”. Viitorii judecătoriînvaţă, printre altele, tipurile de legi şi raporturile dintre ele. În cazuldespre care vorbim, există Codul civil, care ţine de domeniul general şi despreLegea 105/1992, care reglementează raporturile de drept internaţional privat şicare este o lege specială. Or, în conformitate cu materia de studiu citată maisus, legea specială are întotdeauna prioritate în aplicare, în faţa legilorgenerale.

Prin urmare, chiardacă în Codul civil şi în Codul de procedură civilă se stipuleazăobligativitatea citării părţilor în proces, Legea 105, la art. 172, prevedefoarte clar că nu este necesar ca părţile să fie citate. “Cererea poate fisoluţionată fără citarea părţilor dacă, din hotărârea străină, rezultă căpârâtul a fost de acord cu admiterea acţiunii”. Pârâtul în acţiunea de divorţdin SUA a fost Alexandru Lupu, iar fosta sa soţie a fost cea care a cerutdesfacerea căsătoriei. Prin urmare, nu era nevoie să fie citată.

Chiar şi dinperspectiva bunului-simţ, această prevedere este extrem de corectă. Pentru cear fi fost nevoie să fie citată Rodica Manuela Alexandra Panaitescu în procesulde recunoaştere în România a divorţului pe care chiar ea l-a cerut în StateleUnite?Ar fi avut posibilitatea să se prezinte în faţa Tribunalului Bucureşti şi săceară să fie considerată în continuare căsătorită cu Alexandru Lupu în România,deşi se căsătorise, între timp, cu Tudor Gogan în SUA?

Judecătorii Tribunalului Bucureşti,care au respins contestaţia în anulare, au mai avut un motiv, foarte pertinent.“Mai mult, dacă am achiesa la raţionamentul constestatoarei potrivit căreianerecunoaşterea efectelor juridice ale acestei hotărâri (n.red – de divorţ) arreînvia efectele căsătoriei dintre contestatoare şi defunctul Lupu Alexandru,ar însemna să admitem că atât contestatoarea, cât şi defunctul au încheiatcăsătoriile subsecvente cu încălcarea dispoziţiilor imperative prevăzute dearticolul 5 din Codul familiei privind bigamia”, se arată în motivarea decizieiTribunalului Bucureşti.

Americanii, orbi şimuţi

Pe lângă aspectelelegate de proces, în această cauză apar şi alte aspecte care ţin mai degrabă dedomeniul penalului. Rodica Manuela Alexandra Panaitescu a venit în România în2008 cu un paşaport pe care figura şi numele Lupu. Este greu de înţeles cum aobţinut acest document de la Departamentul de Stat (Ministerul de Externe) alSUA,în condiţiile în care divorţase de Alexandru Lupu, în 1982, îşi reluase numelede fată, iar apoi luase numele celui de-al doilea soţ, Tudor Gogan.

Pe de altă parte, în contestaţia înanulare, Rodica Manuela Alexandra face o afirmaţie foarte gravă. După ce spunecă a divorţat la cererea lui Alexandru Lupu pentru ca acesta să scape depersecuţiile Securităţii, ea afirmă că fostul soţ i l-a recomandat pe TudorGogan “pentru a mă căsători şi a obţine cetăţenia americană, după care, fiindseparaţi în fapt, la circa trei luni s-a pronunţat divorţul”. Practic, ea afirmă că a obţinut cetăţenia americană printr-ocăsătorie frauduloasă. Conform legislaţiei americane, aceasta este oinfracţiune gravă care are ca efecte imediate retragerea cetăţeniei, expulzareapersoanei în cauză şi interdicţia de a mai păşi vreodată pe teritoriulamerican.

Eugenia Gavrilă a sesizat autorităţileamericane în legătură cu aceste aspecte. Ea s-a adresat Ambasadei SUA laBucureşti, reprezentantului FBI în România şi Departamentului de Stat din SUA.Nici una dintre aceste instituţii însă nu i-a dat vreun răspuns legat de modulîn care Rodica Panaitescu şi-a obţinut paşaportul pe numele de Lupu sau legatde modul în care aceasta, conform propriei declaraţii, şi-a obţinut cetăţeniaamericană.

Minciuni şi ameniţări

Rodica Manuela Alexandra Panaitescuşi-a ales, pentru a o reprezenta în instanţele româneşti, o avocată “dură”, Elena Florentina Vasilescu. Preocupată excesiv în promovareaintereselor clientei sale, aceasta a recurs la acţiuni judiciare şi lanotificări către Eugenia Gavrilă prin care a acuzat-o de numeroase infracţiuni.Scopul acestora era să o facă pe Eugenia Gavrilă să cadă la înţelegerecu Rodica Manuela Alexandra Panaitescu. Avocata ameninţa că, în caz contrar, vasesiza organele de urmărire penală şi Eugenia Gavrilă va fi condamnată.

În urma unei plângeri depuse înnoiembrie 2009 de către Eugenia Gavrilă la Baroul Bucureşti, consiliul acesteiinstituţii a hotărât sesizarea Comisiei de Disciplină, deoarece a constatat căavocata Elena Florentina Vasilescu a comis mai multe abateri disciplinare.Printre altele, aceasta a prestat servicii avocaţiale în interesul RodicăManuela Alexandra Panaitescu fără a avea în toate cazurile încheiate contractede asistenţă juridică. În plus, când i s-a cerut să prezinte contractul deasistenţă juridică de către conducerea baroului, aceasta a prezentat uncontract cu modificări “care alterează în mod evident înţelegereaavută cu clienta sa cu privire la activităţile ce urmau să fie desfăşurate şionorariul pretins”.

Căsătorită în România şi în SUA, fărăa fi bigamă

În 2009, Eugenia Gavrilă a depus laParchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 o plângere penală prin care reclamacă Rodica Manuela Alexandra Panaitescu îşi atribuie în mod nejustificatcalitatea de soţie supravieţuitoare a lui Alexandru Lupu, ceea ce constituietentativă de înşelăciune şi fals în declaraţii. Ea mai cerea ca, având învedere calitatea pe care şi-o atribuia Rodica Panaitescu aceasta să fiecercetată pentru comiterea infracţiunii de bigamie. Procurorul de caz SorinMelnic, confirmat ulterior de prim-procurorul Cristian Ban, au decis să deaneînceperea urmăririi penale considerând că nu există elementele constitutiveale infracţiunilor reclamate. Ulterior, în iulie 2010, judecătoarea LuminiţaNiţu a decis că procurorii au dreptate, deoarece Rodica Panaitescu ar aveadreptul să îşi aroge dreptul de soţie supravieţuitoare atâta vreme cât existăun proces civil prin care urma să i se stabilească dacă are acest drept sau nu.Nici infracţiunea de bigamie nu i se putea pune în sarcină acesteia, a maiconcluzionat judecătoarea, deoarece exista divorţul pronunţat în SUA. În modciudat, judecătoarea Luminiţa Niţu şi procurorii nu au observat că existenţahotărârii de divorţ şi asumarea calităţii de soţie supravieţuitoare de cătreRodica Panaitescu sunt două fapte care se exclud reciproc.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639234-07-13



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image