2016-12-05 23:00

DEZVALUIRI


„Bomba” nucleară de la Cernavodă. Centrala de la Cernavodă, construită fără studii de impact şi fără un centru de urgenţă

 |  19:13
„Bomba” nucleară de la Cernavodă. Centrala de la Cernavodă, construită fără studii de impact şi fără un centru de urgenţă

Centrala Nucleară de la Cernavodă a fost construită şi a funcţionat 6 anifără studii de impact actualizate pentru evaluarea pericolelor de incendiu şicutremur, conform. Raportul, care vizează şapte state candidate, la vremearespectivă, pentru aderarea la Uniunea Europeană, printre care şi România, afost întocmit de experţi în siguranţa nucleară care au recomandat României săactualizeze şi să particularizeze studiile de impact ale AECL (n.n. - AtomicEnergy of Canada Limited), proiectantul canadian al reactoarelor de laCernavodă, luând în calcul condiţiile de la faţa locului.

Surse judiciare au declarat pentru „Puterea” că acestestudii probabilistice de securitate trebuiau efectuate înainte de punerea înfuncţiune în 1996 a reactorului 1 al Centralei Nucleare Cernavodă, astfel încâteventualele diferenţe dintre acestea şi studiile proiectantului AECL să poatăfi diminuate. Aceste studii probabilistice de securitate fac parte dintr-odocumentaţie mai amplă şi trebuiau depuse organismului de reglementare, ComisiaNaţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), în vederea obţineriiautorizaţiei de funcţionare. Conform documentului obţinut de ziarul „Puterea”,la nivelul anului 2001, la cinci ani de la punerea în funcţiune a reactorului 1al centralei nucleare, aceste studii nu existau. Centrala Nucleară de laCernavodă este singura centrală dinEuropa care foloseşte reactoare CANDU (n.n. – acronimul de la CanadiaDeuterium Uranium), experţii care au întocmit raportul precizând că esteesenţial pentru România să fi cooperat cu Canada în materie de securitatenucleară. „România are un reactor nuclear în funcţiune la Cernavodă. Este vorbadespre un reactor CANDU, licenţiat după criteriile canadiene şi similar cu celecare funcţionează la Gentilly 2 şi Point Lepreau din Canada. Reactoarele CANDUnu au fost supuse unor analize riguroase de securitate în Uniunea Europeană”,notează experţii în documentul citat. În ceea ce priveşte studiile desecuritate în caz de incendiu sau cutremur, experţii recomandau luarea unormăsuri pentru completarea documentaţiei pe baza caracteristicilor terenului pecare a fost construită centrala. „În privinţa evaluării centralei de laCernavodă în cazulul pericolului de incendiu şi a pericolului seismic: (n.n. –recomandăm) luarea unor măsuri pentru completarea acestor studii de securitatepe baza caracteristicilor sitului, inclusiv o cuprinzătoare analiză dereglementare a acestor studii cu cele în conformitate cu practicile la scarălargă din Uniunea Europeană”, notau experţii în raport.

Centrala nu avea un centru de urgenţă

Mai mult, experţii recomandau construirea, în cel maiscurt timp, a unui centru de urgenţă la Cernavodă, separat de centrul decontrol principal. „În privinţa centrului operaţional de urgenţă la Cernavodă:(n.n. – recomandăm) construirea unui centru operaţional de urgenţă la faţalocului, dar bine separat de centrul de control principal, în conformitate cupracticile la scară largă din Uniunea Europeană”, au notat experţii îndocumentul citat. În 2002, la un an de la întocmirea acestui raport, conducereacentralei nucleare de la Cernavodă nu dăduse curs nici unei recomandări alecomisiei de experţi, astfel încât :implementarea proiectului pentru construirea unui centru operaţional de urgenţăindependent de construcţiile pentru punerea în funcţiune a reactorului 2 şi actualizareastudiilor probabilistice de securitate.

Nuclearelectrica:Centrala rezistă la cutremure de peste 8 grade pe scara Richter

Centralăde la Cernavodă a fost proiectată să reziste la cutremure de o magnitudine depeste 8 grade pe scara Richter, deşi studiile de specialitate atestă faptul căîn România nu există riscul producerii unui seism cu o magnitutidune atât demare ca a celui produs în Japonia arată Societatea Naţională Nuclearelectrica,operatorul Centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă.

“În România nu există riscul producerii unuicutremur cu o magnitutidune atât de mare că a celui produs în Japonia,magnitudinea maximă la noi fiind între 7 şi 7,5 grade pe Richter. Centralanucleară de la Cernavodă a fost proiectată să reziste la cutremure cu o acceleraţieterestră de 0,2 G, intensitatea maximă de apariţie a unui cutremur major luatăîn calcul pentru proiect pentru zona Cernavodă este de unul la 1.000 de ani,adică 10-3, care corespunde aproximativ la gradul 8 pe scară Richter”,menţionează operatorul Nuclearelectrica, al cărui director general estedemocrat-liberalul Pompiliu Budulan, din OrganizaţiaPDL Bucureşti. Mai mult, societatea informează că alegerea amplasamentuluicentralei de la Cernavodă a avut la bază studii complexe privind riscul seismic.Potrivit sursei citate, în cazul în care are loc un seism, centrala se opreşteîn condiţii de securitate nucleară, respectiv asigură oprirea reactorului,răcirea zonei active şi monitorizarea parametrilor de securitate nucleară.Pentru oprirea în siguranţă a reactorului şi îndepărtarea căldurii reziduale însituaţii de urgenţă în urma unor evenimente seismice extreme Centrală Nuclearăde la Cernavodă care utilizează tehnologie CANDU 6 (n.n. – Canada DeutheriumUranium) are prevăzute două grupe de sisteme speciale care sunt proiectate peprincipii de acţionare diferite amplasate în locaţii distincte având surse deacţionare independente, conform sursei citate. Grupa de sisteme nr. 1 opreştereactorul prin căderea liberă a unor bare metalice, iar răcirea se efectueazăutilizând circuitul secundar prin alimentarea generatoarelor de abur cu apa dincircuitul secundar. În cazul unor pierderi masive de agent primar există unsistem special SRAZA (Sistemul de Răcire la Avarie a Zonei Active) careinjectează în trepte apa în zonă activă a reactorului, o colectează la subsolulclădirii reactorului şi o răceşte printr-un sistem independent de răcire. Deasemenea, grupa de sisteme nr. 2 opreşte reactorul prin injecţia de nitrat degadoliniu sub acţiunea aerului comprimat, răcirea efectuându-se tot ca şi laprima grupă, iar în cazul unor pierderi masive de agent primar există un sistemspecial SRAZA (Sistemul de Răcire la Avarie a Zonei Active) care injectează întrepte apa în zonă activă a reactorului, o colectează la subsolul clădiriireactorului şi o răceşte printr-un sistem independent de răcire. Comandaacestor sisteme se face din Camera de Comandă Principală, iar dacă aceasta esteavariată de efectele unui seism există o a două Cameră de Comandă calificatăseismic, menţionează operatorul centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă. Alimentareacu energie electrică a pompelor necesare pentru răcire în ambele cazuri se facedintr-un grup electrogen de un megawatt cu sursă cu rezervă 100% calificat lagrad maxim seismic.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639240-07-20

Mai multe imagini:
„Bomba” nucleară de la Cernavodă. Centrala de la Cernavodă, construită fără studii de impact şi fără un centru de urgenţă
zoom



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image