2016-12-05 16:44

DEZVALUIRI


Bucureştiul stă pe o bombă. Marea Getică se află în Câmpia Română

 |  18:18
Bucureştiul stă pe o bombă. Marea Getică se află în Câmpia Română

Aveţimigrene, ameţeală, somnolenţă, depresie, oboseală accentuată? Sunt stări pecare cei mai mulţi dintre bucureşteni le pun pe seama stresului de zi cu zi, aneajunsurilor financiare, poluării fonice şi atmosferice sau a radiaţiilor. Nutriţioniştii şispecialiştii în boli interne cred că de vină ar fi alimentaţia şi băutura,psihiatrii pun totul pe seama tensiunilor acumulate acasă şi la serviciu,doctorii de plămâni ne povăţuiesc să ne lăsăm de tutun.

Mai nou, o explicaţie a disconfortului trăit de oamenii depe meleagurile bucureştene, vine din partea geologilor, care cred că răul s-arafla undeva în măruntaiele oraşului, fiind o chestiune de timp şi de noroc, pânăce el va izbucni la suprafaţă. În urmă cu milioane de ani, pe amplasamentulCâmpiei Române şi Capitalei de azi, se găsea Marea Getică. Mişcarea de translaţiea continentului african, care a condus la formarea Mării Mediterane, a Alpilor,Pirineilor şi Carpaţilor, ar fi împins fundul acestei mări în sus, generândplatoul pe care se găseşte şi oraşul Bucureşti. Se crede că o parte din mareacare domina în acele vremuri aşezarea, a fost conservată undeva în adâncurilescoarţei terestre. Geologul Andrei Mocanu, care scrie o istorie în acest sens, explicăanumite fenomene care se petrec în staţiile de metrou sau în instalaţia decanalizare a Capitalei: „Apa se scurge, e adevărat, dar, la un moment dat,lacul subteran se umflă şi dă pe dinafară, lucru care duce la saturaţiapământului cu apă şi la apariţia fenomenului de băltire. Fenomenul nu are nici olegătură cu aşa-zisa canalizare defectuoasă - care este într-adevăr precară- cicu saturaţia de apă a pământului. Apoi, nu-mi spuneţi că nu aţi remarcat,faptul că în anumite staţii de metrou, indiferent dacă este zi sau seară, seaude curgând permanent o apă. Nu e vorba despre nici un râu, ci, pur şi simplu,de canalele prin care apa de la suprafaţă se scurge în lacul subteran”.

„Orice flacără care ajunge în adâncpoate transforma zona într-un deşert”

Mocanu mai crede că realizarea lacului de acumulare Ciurelar fi o greşeală făcută de regimul Ceauşescu. Acumularea de apă ar exercita opresiune uriaşă asupra pânzei freatice din adâncime şi a pungilor de gaz formatesub oraş, care ar putea ajunge la suprafaţă: „Unii spun că din cauza lucrărilorde punere a conductelor cu gaz, în Bucureşti, s-a ajuns la situaţia în careCapitala stă pe o bombă care poate exploda în orice ceas. Este o aberaţie şi înacelaşi timp este purul adevăr. De ce este o aberaţie? Simplu, pentru că încazul unei explozii locale, alimentarea cu gaze se întrerupe aproapeinstantaneu. Deci, ar putea, cel mult, să aibă loc o explozie, undeva, la unbloc, cel mult. În acelaşi timp, însă, Bucureştiul stă pe o acumulare de gaze.Acestea s-au format, de-a lungul milioanelor de ani, prin putrezirea animalelormarine care trăiau pe vremuri în Marea Getică şi care au fost izolate, înmomentul în care pământul s-a încreţit şi a format concavitatea, în care segăseşte lacul subteran, iar presiunea exercitată de Lacul Morii şi de apelesubterane, riscă oricând să împingă aceste gaze spre suprafaţă. Din păcate, nuexistă o modalitate de ardere controlată a acestor gaze, pentru că oriceflacără care ajunge în adânc poate transforma zona într-una deşertică.” Uniicred că reţeaua de culoare subterane, datând din epoca medievală şi chiar dedinainte de aceasta ar fi cea care ajută la evacuarea gazelor din scoarţaterestră de sub oraş.

Ciumaţii lui Vodă Caragea, ţinuţi la secret

Oaltă ipoteză şocantă vine din partea arheologilor şi istoricilor. În timpulcomuniştilor, la săparea fundaţiilor pentru Casa Poporului şi Metrou, câtevaechipe de muncitori au dat peste locuri în care fuseseră îngropaţi în var,ciumaţi, pe vremea lui Caragea Vodă. În aceste condiţii, varul ar fi conservatperfect bacteria, izolând-o de mediul exterior, iar asta a fost, se pare,singura soluţie la vremea respectivă, când oraşul fusese aproape pustiit deepidemie. Se crede că în perioada avântului revoluţionar, din urmă cu treidecenii, a existat chiar un caz de contaminare cu temuta boală, neraportat deautorităţile medicale. Din fericire, boala nu mai este mortală astăzi, decâtdacă nu se intervine la timp. Ioana Matei, de profesie arheolog, crede căaceste cimitire de ciumaţi ar putea fi mai multe decât se crede, existândpericolul să fie descoperite întâmplător de cei care sapă fundaţii pentrublocuri înalte. Numărul celor morţi de ciumă şi îngropaţi la temelia proprieicase sau înhumaţi în grabă poate fi foarte mare. În zilele noastre s-a pornit oadevărată campanie de construire a unor blocuri gigant în Bucureşti. Intereselede moment pot face ca orice descoperire de această natură să fie ţinutăstrict-secretă, întrucât oprirea, chiar şi parţială a lucrărilor de construcţie,ar cauza pierderi imense pentru antreprenori şi investitori. Aşa că, cei maimulţi, dacă vor descoperi astfel de cadavre cu ciumă, nu numai că nu vor şti cuce au de-a face, dar există riscul să le atingă atunci când vor să le ardă şi,în felul acesta, să declanşeze mepidemia.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638939-10-17

Mai multe imagini:
Bucureştiul stă pe o bombă. Marea Getică se află în Câmpia Română
zoom
Bucureştiul stă pe o bombă. Marea Getică se află în Câmpia Română
zoom
Bucureştiul stă pe o bombă. Marea Getică se află în Câmpia Română
zoom




Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image