2018-12-19 07:39


Cazul Burnei. Cum argumentează autoritățile intervenția DGA. EXCLUSIV

 |  14:33
Cazul Burnei. Cum argumentează autoritățile intervenția DGA. EXCLUSIV
Robert Veress

La solicitarea cotidianului PUTEREA, referitoare la desemnarea organului de cercetare/urmărire penală în cazul doctorului Gheorghe Burnei, Parchetul de pe lângă Tribunalul București precizează că „delegarea organelor de poliție judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie în cauze în care nu sunt implicați funcționari MAI, nu reprezintă o situație excepțională”.

Cazul celebrului chirurg pediatru Gheorghe Burnei, judecat, sub control judiciar, pentru luare de mită și vătămare corporală gravă, a stârnit aprigi controverse în mass media. Subiectul a explodat în CasaJurnalistului.ro, care a realizat o investigație amplă, întinsă pe parcursul mai multor luni. Sâmbătă, 10 decembrie, a doua zi după publicarea articolului, medicul a fost reținut de procurori, pentru 24 de ore, ulterior fiind plasat în stare de arest la domiciliu, judecătorii Curții de Apel înlocuind măsura cu cea a controlului judiciar.

Previzibil, au existat numeroși susținători ai competenței și probității profesionale a doctorului Burnei. În media s-a mers, însă, mai departe, promovându-se ideea că acesta ar fi victima unei imense mașinațiuni, având ca scop scoaterea sa din sistem și înlocuirea cu o persoană din anturajul conducerii de atunci a Ministerului Sănătății. Vârfurile de lance al acestei alegații au fost portalul Bugetul.ro și Evenimentul zilei, care, între altele, au pus sub semnul întrebării oportunitatea intervenției ofițerilor DGA (Direcția Generală Anticorupție) București, din structura a Ministerului Administrației și Internelor, în cazul medicului Gheorghe Burnei, pe considerentul că domeniul de interes al Direcției ar fi legat strict de activitatea cadrelor din MAI. Mai mult, s-a făcut și o conexiune între un secretar de stat din Ministerul Sănătății (în Guvernul Cioloș) și un angajat al DGA.

Am cerut clarificări pe acest subiect.

Mai întâi, ne-am adresat DGA.

Răspunsul a venit cu promptitudine, însă a clarificat abia parțial problema. În esență, ni s-a sugerat să ne adresăm Parchetului de pe lângă Tribunalul București, fiindcă delegarea o fac procurorii.

Iată răspunsul complet, oferit de directorul DGA, chestorul de poliție Alexandru Cătălin Ioniță:

„Ca urmare a solicitării dumneavoastră privind unele neclarităţi legate de oportunitatea intervenţiei Direcţiei Generale Anticorupţie în cazul medicului ortoped din cadrul Spitalului «Marie Curie» - Bucureşti, vă facem cunoscut faptul că ofiţerii de poliţie judiciară ai Direcţiei Generale Anticorupţie acţionează, conform legii, strict în baza delegării procurorilor de caz, respectând întocmai legislaţia în vigoare astfel: 1. Legea nr. 364/15.09.2004 republicată, privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, stipulează la art. 8, alin. 1, faptul că «organele de cercetare ale politiei judiciare îşi desfăşoară activitatea sub coordonarea, supravegherea şi controlul procurorului, fiind obligate să ducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia»; 2. Potrivit art. 56, alin 1, lit. b din Codul de procedură penală, «urmărirea penală se efectuează, în mod obligatoriu, de către procuror în cazul infracţiunilor prevăzute de art. 289 — 294 din Codul Penal (Titlul V — Capitolul I. Infracţiuni de corupţie)».

În acest sens, după verificarea competenţei, în baza prevederilor art. 324, alin. 3 din Codul de procedură penală, procurorul poate delega, prin ordonanţă, organele de cercetare penală pentru efectuarea de acte de urmărire penală.

Făcând un scurt rezumat al conţinutului articolelor de lege din actele normative citate, în ceea ce priveşte competenţa lucrătorilor de poliţie judiciară ai D.G.A. referitor la efectuarea de acte de urmărire penală în cauza la care faceţi referire, precizăm faptul că Direcţia Generală Anticorupţie este structură de poliţie judiciară specializată în prevenirea şi combaterea faptelor de corupţie, fapt care ne obligă, atunci când suntem delegaţi, să răspundem dispoziţiilor procurorilor, singurii competenţi, conform legii, să conducă urmărirea penală în cazul infracţiunilor de corupţie. De asemenea, pentru dezbaterea unor chestiuni de drept privind competenţa după calitatea persoanei în cazul unei infracţiuni de corupţie, Curtea de Apel Bucureşti Secţia a II-a Penală, prin încheierea nr. 831 din 20.11.2014 a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală de către organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, într-o cauză similar privind un funcţionar public din cadrul Spitalului Clinic nr. 1 Căi Ferate Witting Bucureşti, aflat în subordinea Ministerului Transporturilor. in speranţa că răspunsul nostru contribuie la clarificarea unor chestiuni de ordin jurnalistic, vă mulţumim pentru interesul acordat Direcţiei Generale Anticorupţie şi vă asigurăm de întregul nostru sprijin, în limitele competenţelor conferite de lege”.

Așadar, ne-am adresat, în continuare, Parchetului de pe lângă Tribunalul București. Ulterior, întrucât mesajul trimis purtătorului de cuvânt al instituției nu a ajuns la destinatar, ne-am adresat Parchetului General, care a remis solicitarea Parchetului de le lângă TMB și, după insistențe, am primit răspunsul așteptat, în cursul zilei de azi, la mai bine de o lună de zile după ce a fost expediată întrebarea.

Așa cum am arătat în introducere, în esență se afirmă că nu este nimic neobișnuit în delegarea ofițerilor DGA în cazul anchetei din dosarul medicului Burnei.

Iată răspunsul complet, emis de purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă TMP, procuror Simona Prescorniță:

„Potrivit art. 324 Cod procedură penală urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror în cazurile prevăzute de lege (al.1), iar în cazurile în care procurorul efectuează urmărirea penală, poate delega, prin ordonanţă, organelor de cercetare penală efectuarea unor acte de urmărire penală (al.2). Textul legal nu face distincţie între categoriile de fapte penale sau organele de cercetare penală şi nici nu trimite la categorii exceptate.

În concluzie, procurorul care efectuează urmărirea penală poate delega, prin ordonanţă, orice organ de cercetare al poliţiei judiciare, apreciind în raport de specificul fiecărei cauze.

Astfel, s-a procedat la delegarea ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie. În temeiul art. 57 al. 1 C.p.p. organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare efectuează urmărirea penală pentru orice infracţiune care nu este dată, prin lege, în competenţa organelor de cercetare speciale sau procurorului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege. Organele de cercetare penală din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie sunt organe de cercetare ale poliţiei judiciare în sensul art. 55 lit. b C.p.p. 

De altfel, delegarea organelor de poliție judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie în cauze în care nu sunt implicați funcționari MAI, nu reprezintă o situație exceptională în activitatea Parchetului de pe lângă Tribunalul București”.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2017-02-02
Citeste si:
Judecătorul desființează acuzațiile DNA împotriva medicului Burnei
Decizia instanței pentru medicul Burnei. Ce i s-a interzis
50 de plângeri depuse împotriva medicului Burnei
Burnei a primit de 15 ori mită într-o lună. Ce sumă primea de la părinți
Medicul Burnei, un pericol pentru viața copiilor pe care îi opera
Medicul Gheorghe Burnei, cercetat pentru moartea unor pacienți și luare de mită
Cazuri de decese ale medicului Burnei, investigate de procurori
Medicul Gheorghe Burnei, reținut de procurori
Ce decizie a luat Ministrul Sănătății privind cazul profesorului Burnei
UPDATE: Medicul Gheorghe Burnei, suspect de 17 fapte de corupție
Dr. Burnei: „Nu m-a lăsat inima să plec din ţara mea!”

TAGURI: ancheta gheorghe burnei, dga, parchet tmb
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri






loading...