2018-12-11 13:26


Ce spun specialiştii europeni despre LEGILE JUSTIȚIEI din România

 |  14:56
Ce spun specialiştii europeni despre LEGILE JUSTIȚIEI din România

Avocatul Florin Mihuţ, specialist în drept european şi membru al Baroului din Bruxelles, a realizat o analiză, publicată pe blogul jurnalistului Radu Tudor, în legătură cu modificările aduse legilor justiţiei.

Avocatul face o paralelă cu sistemul implementat în Franţa şi Belgia şi scoate la iveală mecanismele care funcţionează similar în cele două ţări. Specialistul susţine că sistemul judiciar din Franţa şi Belgia au înfiinţat pentru anchete independente postul de "judecător de instrucţie" - un magistrat anchetator independent faţă de Parchet şi alte instanţe. "Înființarea unui corp de magistrați anchetatori independenți și imparțiali, încadrați de două instanțe de control al anchetei, este absolut necesară pentru a garanta un sistem represiv just și lipsit de abuzuri.", conchide specialistul.

"Recentele dezbateri legate de modificarea anumitor legi organice organizând sistemul judiciar au readus în prim-plan slăbiciunile unui sistem penal hibrid și deseori inechitabil. În urmă cu câteva zile a fost adusă în atenția publicului o informație conform căreia Consiliul constituțional francez (omolog al Curții constituționale din țara noastră) a validat ca fiind constituțională o dispoziție legislativă care prevede o legătură de subordonare între Parchet și Ministerul Justiției.

Din nefericire, contextul general al sistemului judiciar francez a fost trecut sub tăcere, insistându-se pe o jumătate de adevăr. Puțină lume cunoaște existența unui actor extrem de important în angrenajul procedural penal francez și belgian : judecătorul de instrucție. Este vorba de un MAGISTRAT anchetator care este total independent față de Parchet și față de alte instanțe. Acesta face de regulă parte din corpul judecătorilor de pe lângă tribunalele de primă instanță.

Judecătorul de instrucție poate fi sesizat fie de procuror, fie de o persoană care dorește să se constituie parte civilă (victima unei infracțiuni, de exemplu). Odată însărcinat cu ancheta, judecătorul de instrucție dispune de o panoplie largă de mijloace de investigație, dar mai ales de LIBERTATE totală în conducerea anchetei.

Pe toată durata anchetei penale, Parchetul nu intervine în nici un fel. La polul opus, avocații părților (suspecți sau victime) pot solicita judecătorului de instrucție anumite demersuri, dar acesta poate refuza cererile.

În Belgia, judecătorul de instrucție este cel care emite mandatul de arestare în urma primului interogatoriu al suspectului. Tot el poate să-l și ridice în orice moment al anchetei penale sau să înlocuiască arestul preventiv cu una din măsurile alternative (control judiciar, supraveghere electronică,…). Judecătorul de instrucție este singurul care poate solicita sau dispune interceptări sau ascultări telefonice, percheziții și, în general, orice act din cadrul urmăririi penale care restrânge drepturile și libertățile cetățenilor.

În anul 2000 legiuitorul francez a operat un transfer de competențe de la judecătorul de instrucție către judecătorul de libertăți și detenție (omologul judecătorului de drepturi și libertăți din sistemul românesc). Acestea sunt în principal legate de tot ce ține de arestul preventiv sau măsurile alternative, precum și de măsurile care aduc atingere drepturilor și libertăților.

Procedura penală belgiană este însă mult mai coerentă decât cea franceză și respectă paritatea dintre Ministerul Public și avocații apărării. Astfel, un suspect lipsit de libertate trebuie adus în maxim 24 de ore în fața unui judecător de instrucție.

În urma audierii, magistratul anchetator inculpă (sau nu) și emite un mandat de arestare sau hotărăște punerea în libertate.

În cazul în care este emis un mandat de arestare, acesta trebuie confirmat în termen de cinci zile de către Camera de consiliu (echivalentul judecătorului de drepturi și libertăți din România sau a judecătorului de libertăți și detenție din Franța). Camera de consiliu este compusă dintr-un judecător unic, pe lângă un Tribunal de primă instanță, care emite ordonanțe. Acestea pot fi atacate cu apel atât de către avocatul inculpatului cât și de către procuror.

Camera de punere sub acuzări este instanța care judecă acest apel. Este compusă dintr-un complet de trei judecători de pe lângă o Curte de apel. Hotărârile sale sunt definitive.

Prelungirea mandatului de arestare este decisă din lună în lună de către Camera de consiliu, care primește raport din partea judecătorului de instrucție cu privire la stadiul anchetei. Totodată, Camera de consiliu poate fi sesizată în orice moment de către avocatul inculpatului sau al părții civile în cazul unui refuz al judecătorului de instrucție de a efectua anumite acte de urmărire.

Atunci când judecătorul de instrucție consideră că ancheta sa s-a încheiat, face raport final în fața Camerei de consiliu, cu propunere fie de clasare, fie de trimitere în judecată. După acest raport este ascultat rechizitoriul procurorului, precum și pledoaria avocatului inculpatului. Camera de consiliu se pronunță întâi asupra trimiterii sau netrimiterii în judecată și ulterior, pentru ultima dată, asupra menținerii stării de arest.

Instanța de judecată este așadar sesizată cu un dosar instrumentat nu de către Parchet, ci de către un alt magistrat. Rolul procurorului se vede astfel limitat la rechizitoriul pedepsei, în baza elementelor din dosar. Se consacră astfel egalitatea între procuror ca și acuzator pe de o parte și avocat ca și apărător pe de altă parte.

Echitatea urmăririi penale este astfel garantată prin încredințarea anchetei și controlului arestului preventiv unui magistrat anchetator INDEPENDENT și IMPARȚIAL.

Aducerea Parchetului sub autoritatea Ministrului justiției ar rezolva doar parțial problema democratizării procedurii penale. Înființarea unui corp de magistrați anchetatori independenți și imparțiali, încadrați de două instanțe de control al anchetei, este absolut necesară pentru a garanta un sistem represiv just și lipsit de abuzuri.

În fine, este interesant de subliniat faptul că în 2009, președintele francez Nicolas Sarkozy a dorit să suprime instituția judecătorului de instrucție pentru a încredința întreaga fază de urmărire penală Parchetului, subordonat ierarhic executivului. Această inițiativă a fost condamnată cu fermitate de către Consiliul Europei și de către GRECO și într-un final abandonată. Cinci ani mai târziu, același Sarkozy făcea obiectul primelor anchete legate de fapte de corupție…", scrie avocatul Florin Mihuţ, citat de stieipesurse.ro.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2017-12-13

TAGURI: legile justitiei, romania, bruxelles
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


LEVST.
13 Dec 2017

"...pentru anchete independente postul de "judecător de instrucţie" - un magistrat anchetator independent faţă de Parchet şi alte instanţe"...____------____Intrebarea este exista in Romania un singur magistrat independent (si onest in substanta, etc. ), mai ales in structurile inalte? Raspunsul este NU, iar asa cum importam aparatura, medicatie, etc., de reala valoare, din alte tari, asa trebuie facut si in sistemul judiciar si chiar in intregul system social romanesc, importul a cateva mii bune de adevarati specialisti(adica profesionisti onesti, cu IQ inalt si "cu fibra", adica real independenti) , iar majoritatea se pot regasi chiar in romani plecati de tineri din tara si care-acolo- si-au facut un nume si renume in breasla lor...
@LEVST
25 Dec 2017

adevaratii specialisti daca sunt independenti si ''onesti in substanta'' vor fi imediat corupti prin grija unuia ca Iohannis sau chiorul Au corupt ei pana si ambasadorul SUA laBucuresti ,care a devenit un adevarat corupt si care vedea doar ce le spuneau acesti imbecili sefi de stat impostori alesi prin sufragerii si de catre Soros
Random image



Ultimele stiri






loading...