2017-11-18 06:50


Conflict juridic de proporții. Curtea Constituțională răstoarnă o hotărâre DEFINITIVĂ a Justiției

 |  21:01
Conflict juridic de proporții. Curtea Constituțională răstoarnă o hotărâre DEFINITIVĂ a Justiției
Robert Veress

Doi procurori harghiteni scandalagii au fost excluși din magistratură, în vara anului trecut, printr-o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în urma unor abateri disciplinare grave. Însă, printr-o decizie publicată miercuri, 6 ianuarie, în Monitorul Oficial, Curtea Constituțională constată că celor doi magistrați le-a fost încălcat accesul liber la justiție prevăzut de articolul 21 din Constituție, prin faptul că nu li s-a permis atacarea deciziei de excludere din magistratură, într-un proces distinct de cel în care se judecau abaterile disciplinare. Drept urmare, Daniela Olteanu și Mihai Vlad Budăi trebuie reîncadrați la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bicaz, iar procesul de excludere din magistratură trebuie reluat. Decizia CCR survine în contextul în care Înalta Curte de Casație și Justiție a opinat, pe această speță, că „aspectele învederate de autorii excepției (cei doi procurori - n.r.) sunt chestiuni de lege ferenda (expresie folosită pentru a denumi caracterul acelor propuneri prin care se preconizează reglementarea unor situaţii care in prezent nu sunt prevăzute de lege - n.r.), a căror soluționare excedează competenței Curții Constituționale”

Pentru a înțelege cum s-a ajuns la această decizie, înainte de a reproduce concluziile acesteia, vom prezenta fapte relatate de presă, în legătură cu activitatea celor doi magistrați și cu sancțiunile primite de la superiori, într-o succesiune cronologică. Daniela Olteanu și Mihai Vlad Budăi au fost soț și soție, divorțând în cursul anului 2013, la inițiativa Danielei Olteanu, în semn de protest și pentru a se pune la adăpost de ceea ce susțineau a fi hărțuiri practicate de șeful lor direct - hărțuiri sexuale în ceea ce o privește pe d-na Olteanu.

Daniela Olteanu reclamă hărțuirea sexuală, după un an și jumătate de hărțuire

Într-un articol publicat în luna noiembrie 2013, intitulat „Sexgate pe masa CSM”, portalul Lumea Justiției relata că „procuroarea Daniela Olteanu de la Parchetul Bicaz își acuză șeful, prim-procurorul Darie Mugurel, de hărțuire: «Au fost gesturi care să-mi dea de înțeles motivația acțiunilor sale, evoluând de la tentative de seducție la solicitări directe de a întreține relații intime, la locul de muncă ori in alte locații». Olteanu susține că a pierdut o sarcină din cauza procurorului Darie și că soțul ei a fost reclamat la CSM după ce ea a refuzat sa cedeze avansurilor”.

Articolul apărea în contextul în care, a doua zi de la publicare, Secția pentru procurori a CSM discuta cazul procurorului Vlad Mihai Budai, respectiv posibilitatea de a-l sancționa disciplinar pentru „nerespectarea în mod nejustificat a dispozițiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanței sau al parchetului ori a altor obligații cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente” și pentru „exercitarea funcției cu rea-credință sau grava neglijență”.

Acuzațiile grave ale procuroarei Olteanu la adresa superiorului Darie Mugurel, de hărțuire sexuală „începând cu luna mai 2012” au fost expuse într-o sesizare trimisă CSM, Ministerului Justiției și Parchetului General.

Probele invocate de procuroarea ce reclamă hărțuirea sexuală

Olteanu pretinde că respingerea avansurilor pe care i le făcea prim-procurorul s-au soldat cu „un comportament direct de amenințare, constrângere, umilire și intimidare, atât în ceea ce mă privește pe mine, dar, în special, pe soțul meu”. În susținerea acestor alegații, procuroarea arată că Darie Mugurel „a emis adrese la organele de cercetare penală a căror activitate o supraveghez, potrivit ordinelor de serviciu, pentru a verifica prezența mea la sediile acestora, dar și a soțului meu, deși fusese înștiințat despre efectuarea activității, în scopul de a ne crea un tratament represiv și umilitor; în același context, în luna iunie 2013, a întocmit «note» telefonice cu lucrătorii I.J.J. Neamt din cadrul punctului de control acces persoane la Judecătoria Bicaz, privind prezența soțului meu – procuror Budai Mihai Vlad la sediul instanței, în timp ce acesta asigura, în condițiile legii, participarea, ca procuror de ședință, la judecarea cauzelor penale, tot în scopul creării unui tratament degradant, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu. Deși la numirea mea în funcție de procuror, la parchetul Bicaz, Consiliul Superior al Magistraturii a avut în vedere împrejurarea căsătoriei mele cu un procuror, din cadrul aceluiași Parchet, legea neprevăzând vreo incompatibilitate, în acest sens, prim-procurorul Darie a reclamat, în permanență, chiar și parchetelor ierarhic superioare, așa-zisa «incompatibilitate» legală în care ne aflam, incompatibilitate ce ar aduce atingere bunei desfășurări a activității Parchetului, deși a avizat pozitiv delegarea/transferul celorlalți procurori cu funcție de execuție, numiți în cadrul Parchetului (procuror Gordan Constantin Sorin, procuror Sofronia S.), aceasta, evident, în scopul de a ne aduce pe mine și pe soțul meu în situații de incompatibilitate legală și de a reclama statutul nostru marital ca fiind o împrejurare de natură a afecta activitatea unității de Parchet. În acest context, mi s-a cerut sa divorțez, în caz contrar, soțul meu urmând a fi mutat la un alt Parchet, chiar și prin aplicarea unei sancțiuni disciplinare. Arăt că sunt căsătorită cu procurorul Budai Mihai Vlad, din anul 2006, iar astfel de «incompatibilități» nu au fost reclamate, de la data numirii mele în funcția de procuror (02.03.2009) până la numirea prim-procurorului Darie ca manager al Parchetului. În același context, al discriminării/hărțuirii materializate, contrar planificării inițiale, prim-procurorul Darie i-a dispus soțului meu, printr-o anexă la ordin, întocmită ulterior, fără consultarea procurorilor cu funcție de execuție, să asigure participarea la ședințele de judecată ale Judecătoriei Bicaz, programate în ziua de vineri a fiecărei săptămâni, deși, prin ordin de serviciu pe unitate, participarea, în ziua de vineri, trebuia asigurata de prim-procurorul Darie. (...) Mai mult, l-a căutat pe soțul meu cu jandarmii, la instanță, pentru a se asigura de prezenta lui în sediul acesteia, și de împrejurarea că nu va fi «deranjat» în persistenta sa de a obține de la mine, satisfacții pe teme sexuale. Datorită hărțuirii exercitate de prim-procurorul Darie și presiunilor psihice la care am fost supusă mi-a fost afectata grav starea de sănătate dar și statutul familial, fiind nevoită, contrar dorinței mele și a soțului meu, să întrerup, la sfatul medicului, starea de sarcină, datorată iminenței pierderii acesteia, cauzată de stres”.

Motivația divorțului

În cererea de desfacere a căsătoriei, depusa în data de 25 noiembrie 2013, la Judecătoria Bicaz, Daniela Olteanu arată: „Datorită amenințărilor exprese, cu referire la cariera și evoluția noastră profesională, statutul familial și relația de căsătorie au fost grav afectate, fiind forțați practic, să optam între continuarea căsătoriei și continuarea profesiei de magistrat”. Olteanu arată că este dispusă să ajungă la forme de „protest extrem”, considerând că „aceste demersuri, în condițiile continuării căsătoriei, vor afecta grav viața profesională a soțului meu, procuror din anul 1997, cu o carieră stabilă, evaluată profesional la calificativul «foarte bine», care urmează a fi înlăturat din magistratură, la cererea procurorului Darie pentru simplul motiv ca eu nu am cedat hărțuirii”.

Deciziile CSM

În luna mai 2014, plenul CSM respinge, în unanimitate, în urma unui vor direct și secret, cererea celor doi procurori -Daniela Olteanu și Vlad Mihai Budăi- de apărare a reputației profesionale în raport cu articole publicate de ziarul Realitatea, din Piatra Neamț.

În luna iulie 2014, Vlad Mihai Budăi, a fost exclus din magistratură, în urma unei decizii luate în unanimitate de magistraţii Consiliului Superior al Magistraturii, iar soţia sa, Daniela Olteanu a fost suspendată pentru o perioadă de şase luni. Decizia a fost luată la aproape un an de la demararea cercetărilor inspectorilor judiciari la Parchetul Bicaz, în urma sesizărilor prim-procurorului Darie Mugurel.

Conform publicației Realitatea (realitateamedia.ro), cei doi procurori „au efectuat cu întârziere lucrări, din motive imputabile; au lipsit nemotivat de la serviciu, în mod repetat; nu au respectat dispoziţiile privind distribuirea aleatorie a cauzelor; au utilizat expresii inadecvate în cuprinsul actelor judiciare; au motivat aiurea actele judiciare întocmite; au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Daniela Olteanu şi Vlad Mihai Budăi sunt de notorietate în lumea justiţiei nemţene, deoarece ei au apărut deja, ca protagonişti, în mai multe situaţii ce au atras atenţia Inspecţiei Judiciare sau care au făcut obiectul unor verificări demarate de CSM. Numeroasele sesizări, reclamaţii şi nemulţumiri venite din partea a zeci de cetăţeni din localităţile arondate acestui parchet i-au determinat pe cei ce verifică procurorii să treacă la treabă. (...) Și-au anchetat propriile grefiere la zece ani după producerea presupuselor fapte, şi-au reclamat mai toţi colegii şi aproape că au reuşit să împiedice validarea a şapte primari din tot atâtea comune din zona de munte a judeţului, la alegerile locale din 2008”.

În luna noiembrie 2014, CSM a emis o nouă decizie, prin care atât procurorul Budăi, cât și fosta sa soție au fost excluși din magistratură. Hotărârea pronunţată de Secţia pentru procurori a fost atacată cu recurs, la Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar în luna iunie 2015, instanța supremă a confirmat decizia anterioară, Budăi și Olteanu devenind „civili”. Cei doi au fost găsiţi vinovaţi de abateri grave, constând în „nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente şi exercitarea funcţiei cu rea-credinţă”.

Procurorul Budăi s-a războit penal cu un oligofren

În decembrie 2014, după decizia Secției de procurori a CSM cu referire la cei doi procurori din Bicaz, Realitatea demască „isprăvile procurorului Budăi”. Conform jurnaliștilor nemțeni, în cursul anului 2013 Budăi i-a făcut dosar penal unui bărbat cu retard mintal, pentru vina de a fi găsit și predat celor în drept un glonț, acuzându-l de „nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor“. „Cel care a intrat în orizontul vigilentului procuror este Constantin Ungureanu, un localnic în vârstă de 43 de ani, care îşi duce traiul mai mult pe la Judecătoria Bicaz, câştigând un bănuţ din adusul cafelelor şi spălatul veceurilor sau dând cu măturoiul prin curtea instituţiei. «Costică», aşa cum este cunoscut de toţi judecătorii şi jandarmii bicăjeni, n-a creat niciodată probleme, dar a avut ghinionul să îl cunoască pe procurorul Budăi. Pe 2 martie 2012, bărbatul, care este mai încet la minte, a găsit în curtea Judecătoriei Bicaz un cartuş cu glonţ, care fusese pierdut de cine ştie cine. L-a luat, l-a arătat la toată lumea, după care l-a predat jandarmilor care, la rândul lor, au anunţat celelalte autorităţi. Cazul a ajuns la magistratul Budăi, care a stabilit că bietul om a încălcat legea când a găsit şi predat cartuşul, aşa că procurorul a construit un dosar în care aproape că l-a făcut terorist pe Costică. Din motivarea rezoluţiei penale, reiese însă clar că nu Costică era ţinta reală a cercetărilor procurorului Budăi. De fapt, el avea ce avea cu judecătorii şi grefierele de la Bicaz şi mai ales cu preşedinta Judecătoriei, pe care o acuză şi că nu i-a oferit un birou propice în sediul instanţei pentru a cerceta acest caz de o gravitate deosebită. Aprecierile sale din acest dosar reliefează încă o dată caracterul acestui individ care ani de zile s-a jucat de-a justiţia. (...) Budăi a început urmărirea penală împotriva lui Costică, în condiţiile în care fusese informat că bărbatul suferă de retard mental uşor şi necesită protecţie socială şi supraveghere în familie, mai ales că este încadrat cu handicap, suferind de oligofrenie de gradul I şi epilepsie”. Se citează din rechizitoriu: „Împrejurarea potrivit căreia învinuitul Ungureanu Constantin ar fi găsit cartuşul cu glonţ activ pe treptele Judecătoriei Bicaz nu a putut fi verificată, întrucât sistemul de supraveghere video cu care este dotată instituţia nu era în stare de funcţionare la data de 02.03.2013. Astfel, această împrejurare invocată în apărare de învinuitul Ungureanu Constantin, persoană cu oligofrenie gradul I, nu poate fi luată în considerare atâta timp cât nu a fost coroborată/ verificată prin administrarea altor probe (declaraţii martori, înregistrare imagini, etc) (...) Din dispoziţia contrară legii, managerul Judecătoriei Bicaz a stabilit ca unii dintre procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Bicaz, cu funcţie de execuţie, să examineze cauzele ce impun prezenţa procurorului la judecată într-o încăpere inadecvată, unde îşi desfăşoară activitatea şi alt personal al instanţei, încăpere situată la parterul clădirii şi în perimetrul de deplasare al învinuitului periculos (...) Astfel, unii martori audiaţi în cauză, grefieri ai Judecătoriei Bicaz, au făcut referire la prezenţa învinuitului Ungureanu Constantin în zona de desfăşurare a activităţii procurorilor existând, şi astfel, stare de pericol pentru regimul special al actelor, documentelor organelor judiciare. Se mai are în vedere şi faptul că, în zona de acţiune a învinuitului este organizată arhiva Judecătoriei Bicaz“.

„În final, Costică a fost scos de sub urmărire penală, pentru că superiorii lui Budăi şi-au dat seama de aberanta cercetare făcută de acesta, iar procurorul care a încercat să construiască un caz dintr-un fapt extrem de banal, şi-a pierdut statutul, fiind dat afară din magistratură”, conchide Realitatea de Piatra Neamț.

Concluziile magistraților CCR, exprimate în Decizia nr. 774 din 10 noiembrie 2015

„Având în vedere cele arătate, Curtea urmează să admită excepția de neconstituționalitate și să constate că dispozițiile art.52 alin.(1) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt constituționale numai în măsura în care permit atacarea separată a hotărârii prin care se dispune suspendarea din funcție a magistratului, până la soluționarea definitivă a acțiunii disciplinare. În aceste condiții, legiuitorul, în temeiul art.147 alin.(1) din Constituție, are obligația să pună de acord art.52 alin.(1) din Legea nr.317/2004 cu dispozițiile Constituției constatate a fi încălcate prin prezenta decizie și să procedeze, totodată, la detalierea reglementării constituționale. Până la adoptarea soluției legislative corespunzătoare, Curtea, ca o consecință a prezentei decizii de admitere a excepției de neconstituționalitate, constată că Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să aplice în mod direct art.21 și art.134 alin.(3) din Constituție în privința hotărârilor date de Consiliul Superior al Magistraturii în temeiul art.52 alin.(1) din Legea nr.317/2004 [a se vedea mutatis mutandis Decizia nr.186 din 18 noiembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.213 din 16 mai 2000]. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.146 lit. d) și al art.147 alin.(4) din Constituție, al art.1—3, al art.11 alin.(1) lit. A.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Daniela Olteanu și Mihai Vlad Budăi în Dosarul în nr.3.474/1/2014 al Înaltei Curți de Casație și Justiție — Completul de 5 judecători și constată că dispozițiile art.52 alin.(1) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt constituționale numai în măsura în care permit atacarea separată a hotărârii prin care se dispune suspendarea din funcție a magistratului, până la soluționarea definitivă a acțiunii disciplinare. Definitivă și general obligatorie”.

Art. 21 din Constituția României – Accesul liber la justiţie: „(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. (3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. (4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite”.

Art .134 din Constituție – Atribuţii: (3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Art. 52 - (1) din Legea Nr. 317 din 1 iulie 2004 (Republicată) privind Consiliul Superior al Magistraturii: „Revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se propune de preşedintele sau vicepreşedintele Consiliului ori de o treime din membri, în situaţia în care persoana în cauză nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau în cazul aplicării oricărei sancţiuni disciplinare”.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2016-01-11

TAGURI: conflict juridic, curtea constitutionala, hotarare definitiva, justitie, mihai vlad budai



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


OLIGO FRENEZIA
10 Ian 2016

Se intocmesc topuri aacademice. CCR-ul vine tare din urma! Sportul devine o legenda, casele de pariuri se reorienteaza.
Random image



Ultimele stiri




Apa Nova