2019-02-18 06:22


Contrar legii, conducerea AEP participă simultan la două birouri electorale centrale

 |  21:01
Contrar legii, conducerea AEP participă simultan la două birouri electorale centrale
Ionuţ Mureşan

Alegerile europarlamentare şi alegerile parlamentare parţiale care vor avea loc, concomitent, pe data de 25 mai, ar putea fi afectate de nulitate, potrivit specialiştilor consultaţi de PUTEREA. Asta pentru faptul că primele trei persoane din conducerea Autorităţii Electorale Permanente (AEP) fac parte din componenţa Birourilor Electorale Centrale (BEC) atât pentru europarlamentare, cât şi pentru alegerile parlamentare parţiale, lucru interzis de Legea 33/2007.

În componenţa celor două BEC sunt membri comuni reprezentanţii AEP, respectiv preşedintele Ana Maria Pătru şi cei doi vicepreşedinţi, Marian Muhuleţ şi Dan Vlaicu. Potrivit Legii 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, la articolul 21, alineatul 4, scrie că „nimeni nu poate fi în acelaşi timp membru a două sau mai multe birouri electorale”.

Contactat de PUTEREA, vicepreşedintele AEP, Marian Muhuleţ a declarat că nu este vorba de incompatibilitate în cazul lui, al preşedintelui AEP şi al colegului său, deoarece sunt două situaţii distincte, Legea 33/2007 dictând doar pentru alegerile europarlamentare, în cazul parlamentarelor parţiale fiind în vigoare Legea 35/2008. Mai mult, în opinia lui Marian Muhuleţ, articolul citat se referă la faptul că nimeni nu poate face parte, în acelaşi timp, spre exemplu, din BEC şi dintr-un Birou Electoral Judeţean (BEJ).

Contestaţii în instanţă

Experţii în drept, consultaţi de PUTEREA, fac însă recurs la principiul de drept Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus (n.n. – Unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie sa distingem). Astfel, Legea 33/2007 face referire doar la „două sau mai multe birouri electorale”, fără a specifica dacă este vorba despre BEC sau BEJ, potrivit avocatului Daniel Briscan. În cuprinsul Legii 35/2008, pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, nu se găsesc prevederi similare cu cele de la art. 21 alin. 4 din Legea 33/2007, astfel încât conducerea AEP este în incompatibilitate doar prin prisma actului normativ pentru organizarea europarlamentarelor.

La rândul său, profesorul de drept şi avocatul Gheorghiţă Mateuţ e de părere că, prin încălcarea dispoziţiilor legii amintite, rezultatul alegerilor ar putea fi invalidat. „Poate constitui un motiv de nelegalitate şi de nulitate şi poate duce la invaliditate. Se poate cere acest lucru pe cale de excepţie, dar numai în instanţă. Acest lucru nu se poate face însă din oficiu. E o chestiune de unitate a comisiei, se poate face doar de către o persoană interesată”, a explicat Gheorghiţă Mateuţ. El a confirmat faptul că, cea mai nimerită „persoană interesată” ar putea fi oricare dintre candidaţii care au pierdut alegerile. Lăsând controversele juridice la o parte, cele două alegeri sunt o bună oportunitate pentru preşedintele şi vicepreşedinţii AEP de a-şi rotunji veniturile. Potrivit declaraţiilor de avere din 2012, pe lângă cei 48.588 de lei câştigaţi ca preşedinte, respectiv vicepreşedinte AEP, aceştia au luat şi o indemnizaţie de activitate în cadrul BEC de 2.495 de lei, iar anul acesta vor face parte din două BEC-uri, ceea ce înseamnă evident şi venituri duble. 


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2014-05-08

TAGURI: rezultate, alegeri, nulutate, conducere, aep, birouri, electorale
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri



STARBAG




loading...