2016-12-08 18:23

DEZVALUIRI


Creşterea şi descreşterea agentului imobiliar

 |  21:00
Creşterea şi descreşterea agentului imobiliar

Cât costa un apartament cu trei camere în cartierul Rahova prin 2008? 150.000 de euro! Şi erau o groază de oameni îmbătaţi de salariu măricel de la serviciu, ofertele de la bănci şi asigurările guvernului că economia duduie şi o va ţine aşa până când ei, clienţii agenţiilor imobiliare, vor ajunge la senectute, vor termina de plătit creditele şi în sfârşit vor deveni proprietari pentru o scurtă perioadă de timp.

Nu războiul, nu foametea, ci criza imobiliară a adus criza, care a început în 2008 în SUA. Tăvălugul a ajuns şi în România şi cei mai mulţi ştim la ce s-a ajuns.

Suntem în 2011, e aproape toamnă şi am mers pe teren să vedem cu ochii noştri dacă mai există vreo şansă de revigorare a tranzacţiilor cu case şi terenuri.

Îl cheamă Mădălin, iar în urmă cu opt ani avea o firmă cu 20 de angajaţi. Acum e singur pe statul de plată, dar pentru vremurile actuale spune că e mai bine aşa.

„Lucrez în această branşă din 2000. Ca angajat câştigam minim 1.500 de euro pe lună. În 2003 am demarat afacerea mea şi uşor, uşor am ajuns să am 20 de agenţi pe care îi plăteam la comision. Costurile erau destul de mari, numai la telefoane plăteam 2.000 de euro pe lună. Până în 2005, când am decis să închid punctul de lucru şi să mă ocup singur, ajunsesem să câştig peste 10 mii de euro lunar. A fost un recul în iarna acelui an, preţurile la apartamente au scăzut şi am luat această decizie”, îşi începe povestea Mădălin.

Preţuri în 2011

Am pomenit mai sus de Rahova, întrucât acolo am participat la vizionări, dar situaţia este aceeaşi în toate cartierele bucureştene. Apartamentul cu trei camere a ajuns să se vândă cu mai puţin de 60 de mii de euro. Dar ca şi preţurile, cererea a scăzut dramatic pe vânzări. Atunci proprietarii s-au orientat către închirieri.

„Ne întâlnim cu un cuplu care doreşte o chirie cât mai mică în zona Sebastian. Am un apartament de două camere la 250 de euro. Acum trei ani sub 500 de euro nu-l închiriam. Astea sunt vremurile şi nu cred să se schimbe prea curând, deşi sper. Am ajuns ca într-o zi să am 16 vizionări şi nici un contract semnat. Înainte puteam să am cotă de reuşită 100%, iar acum în lunile cele mai bune ajung să câştig la 500 de euro”, îmi spune Mădălin.

Nici eu nu i-am purtat noroc. Oamenii vin să vadă, negociază, dar puţini se hotărăsc pe loc.

Nu a prevăzut data crizei

Ca mulţi alţi agenţi imobiliari şi Mădălin a crezut că balonul de săpun al imobilialelor va creşte până când ei îşi vor fi făcut plinul cu vârf şi îndesat. Au fost luaţi însă prin surprindere când acesta s-a spart.

„Criza nu aveam cum s-o prevăd, pentru că în momentul în care România un apartament cu două camere de 50 de metri pătraţi în Sălăjan costa 100 de mii de euro şi exista o cerere fantastică, iar în Statele Unite un apartament de 100 de metri pătraţi se vindea cu 60 de mii de dolari, am început să cred că ţara asta e atipică şi nu va păţi nimic. Atunci nu m-am temut sau am crezut că se va întâmpla ceva după ce piaţa se va satura. Eu m-am orientat mai mult spre terenuri la un moment dat. De exemplu, am cumpărat unul cu 12 mii de euro şi l-am vândut cu 125 de mii de euro. Cu banii aştia am cumpărat altele, ba m-am şi împrumutat. Acum am 50 de hectare la Săruleşti, terenuri pe lângă Bucureşti sau Piteşti, dar nu am cui să le vând. În schimb, am datorii. Sunt unii care aruncă cu vorbele, ca Ţiriac sau Becali, că piaţa va creşte iar, dar e doar apă de ploie”, mărturiseşte Mădălin.

Easy come, easy go

Pentru majoritatea celor care au făcut banii uşor până în 2008, viaţa părea să fie roză la nesfârşit. Chiar dacă se mai piardeau bani, acest lucru nu-i afecta foarte tare, iar Mădălin are o întâmplare de acest gen: „Am un coleg care a vândut un teren în sectorul 1 şi a cărui valoare era undeva la 700 de mii de euro, iar el îl cumpărase cu mai puţin de 100 de mii. A lua un avans de 200 de mii cash, bani pe care i-a dus acasă, i-a pus într-o pilotă de pe şifonier, a luat 2.000 din ei şi a plecat la munte. În aceeaşi zi, la diferenţă de maximum două ore, a primit telefon de la prietena lui care abia mai vorbea. Era în toamna lui 2007 şi s-a gândit să pună pilota pe pat, dar înainte a scuturat-o pe geam. Totul se întâmpla undeva în zona Diham, iar sub fereastra lor era curtea unui liceu. Practic, elevii s-au trezit că pică bani din cer. «Paguba?»  36 de mii de euro. Reacţia colegului? «Lasă că vin alţii!» Acum are multe datorii, dar şi terenuri care momentan nu le poate vinde”.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639259-02-02

Mai multe imagini:
Creşterea şi descreşterea agentului imobiliar
zoom



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image