2016-12-10 19:00

DEZVALUIRI


Curtea de Apel Bucureşti a motivat decizia de recunoaştere a procesului de filiaţie dintre Paul de România şi Regele Mihai I. Carol al II-lea şi Zizi Lambrino s-au căsătorit fără să ştie că mariajul nu poate fi validat

 |  19:28
Curtea de Apel Bucureşti a motivat decizia de recunoaştere a procesului de filiaţie dintre Paul de România şi Regele Mihai I. Carol al II-lea şi Zizi Lambrino s-au căsătorit fără să ştie că mariajul nu poate fi validat

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti îl recunosc pe tatălPrinţului Paul de România ca fiu legitim al Regelui Carol al II-lea cu IoanaZizi Lambrino, apreciind că „este suficient ca cei doi soţi să fi crezut cărealizează o unire generând consecinţele unui mariaj legitim sau că neregulilecomise nu reprezintă un obstacol în validarea unirii lor”. Argumentele suntexpuse în motivarea deciziei civile prin care magistraţii i-au dat câştig decauză Prinţului Paul în procesul cu Regele Mihai I, prin care acesta solicitărecunoaşterea deciziei pronunţată în 1955 de Tribunalul din Lisabona. Decizia afost atacată prin recurs de avocaţii Regelui Mihai I, iar primul termen dejudecată va avea loc în 8 noiembrie, la Curtea Supremă. Pe site-ul ziarului„Puterea” puteţi citi integral motivarea deciziei civile a Curţii de ApelBucureşti.

Curtea de Apel Bucureşti nu a reţinut motivele invocatede către avocaţii Regelui Mihai I, potrivit cărora lui Mircea Grigore Lambrinonu i se poate recunoaşte calitatea de fiu legitim al Regelui Carol al II-lea,atât timp cât căsătoria sa cu Zizi Lambrino a fost declarată nulă. Mai mult,magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au arătat că obiectul cauzei supusejudecăţii este exequator, recunoaşterea în România a unei hotărâri străine,astfel încât nu se pot pronunţa asupra probelor şi a modalităţii prin careinstanţa din Lisabona l-a recunoscut pe Mircea Grigore Lambrino ca fiu legitimal Regelui Carol al II-lea. „Apelanţii apreciază că nu se poate recunoaştecalitatea de fiu legitim (din căsătorie), a reclamantului, cât timp din punctde vedere juridic, acea căsătorie nu a existat în temeiul normelor juridice învigoare, atât la momentul încheierii sale, cât şi al constatării nulităţii.Curtea nu poate împărtăşi acest punct de vedere, deoarece se observă căpreocuparea generală progresivă europeană (şi nu numai), intensificată înultimele decenii, de protejare a copiilor faţă de eventualele greşeli realizatede părinţii lor, a determinat configurarea unui regim special juridic, edificatpe principiul pilon al prevalării interesuluisuperior al copilului”, au reţinut magistraţii în documentul citat.

Buna-credinţă a lui Carol al II-lea, văzută „în mod mai extins”

„Această tendinţăprotectoare a determinat încă din acea perioadă îndepărtată, pe plan legislativşi jurisprudenţial, fie îndepărtarea cerinţei bunei-credinţe pentrurecunoaşterea calităţii sale de copil legitim, în cazul anulării căsătorieipărinţilor, fie o interpretare largă a noţiunii de bună-credinţă, pentru aîntinde beneficiul căsătoriei presupuse doar a fi legală, faţă de copii”,reţine instanţa. „Astfel, sub aspectul supus analizei, se consideră în modtradiţional, restrângându-se domeniul relei-credinţe, aşa cum am evocatanterior, că este suficient ca soţii să fi crezut că realizează o uniregenerând consecinţele unui mariaj legitim sau că neregulile comise nureprezintă un obstacol în validarea unirii lor”, au explicat judecătorii Curţiide Apel Bucureşti. “Sub acest aspect, buna-credinţă astfel înţeleasă, în senstot mai extins, a determinat şidetermină inclusiv în Dreptul familiei românesc tradiţional şi contemporan,efectele juridice diferite în cazul desfiinţării căsătoriei, distincţieindiferentă la caracterul nulităţii incidente. Astfel, s-a configuratinstituţia căsătoriei putative, definite ca fiind aceea care, deşi nulă sauanulată, produce totuşi unele efecte în privinţa soţului de bună-credinţă laîncheierea sa sau a ambilor soţi, dacă ambii au avut această poziţie psihică. Din acestpunct de vedere, buna-credinţă se configurează ca un element juridic parţialsalvator al mariajului astfel realizat”, au conchis magistraţii.

Judecătorul portugheza aplicat legea românească

Curteade Apel Bucureşti a mai explicat căobiectul procesului dintre Prinţul Paul de România şi Regele Mihai Ieste exequator – recunoaşterea în România a hotărârilor străine – fapt carepune instanţa în imposibilitatea de a reexamina probele şi motivele pentru careTribunalul din Lisabona l-a recunoscut pe Mircea Grigore Lambrino ca fiind fiullegitim al lui Carol al II-lea. “Toate criticile apelanţilor referitoare laneaplicarea în realitate a legii româneşti sau referitoare la greşita saaplicare, implică în consecinţă, ca urmare a statuării exprese a instanţeiportugheze, asupra incidenţei şi aplicării legii româneşti, o examinare în fonda hotărârii străine, fapt care excede cadrului atribuţiilor instanţei româneşti,potrivit prevederilor art. 169 din legea menţionată (n.n. - Legea 105/1992). Cualte cuvinte, atât timp cât instanţa de la Lisabona a precizat, în cadrulhotărârii sale, că aplică legea românească pentru soluţionarea litigiului,procedând în continuare astfel, atunci negarea acestor statuări (negarerealizată de apelanţi) ar determina în mod evident o analiză a modului în carejudecătorul portughez a aplicat legea românească. Această analiză care artrebui să fie realizată de către instanţa română, ar echivala însă, cu ocercetare în fond a cauzei, fapt prohibit însă, de dispoziţia legală evocată”,au mai reţinut magistraţii Curţii de Apel Bucureşti.

Procesul dintrePrinţul Paul şi Regele Mihai ajunge a treia oară în 19 ani în faţa instanţei supreme

Procesul dintre PaulPhilippe - cunoscut ca Prinţul Paul de România – şi Regele Mihai a ajuns atreia oară, în decursul a mai bine de 19 ani, pe masa judecătorilor ÎnalteiCurţi de Casaţie şi Justiţie.

Mizaprocesului, prin care prinţul cere recunoaşterea hotărârii magistraţilorportughezi, este una dublă. Pe lângă cea istorică, de recunoaştere a faptuluică tatăl său, Mircea Grigore Lambrino, a fost fiul legitim al lui Carol alII-lea cu Ioana Zizi Lambrino, în măsura în care decizia definitivă a CurţiiSupreme va fi favorabilă Prinţului Paul de România, acesta o va putea folosi îndemersurile sale juridice pe plan internaţional de recuperare a tablourilor dinColecţia Regală. Printre cele peste 40 de tablouri despre care Prinţul Paul deRomânia susţine că au fost scoase din ţară de Regele Mihai după abdicare seaflă şi şase picturi semnate de El Greco, a căror valoare acesta o estimează lapeste 70 de milioane de dolari. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilitcă primul termen al procesului va avea loc în data de 8 noiembrie, după ceprimele două instanţe i-au dat câştig de cauză lui Paul Philippe, recunoscânddecizia din 1955 a Tribunalului din Lisabona care a stabilit că tatăl său,Mircea Grigore Lambrino, este fiul lui Carol al II-lea. Regele Mihai a pierdut,în 12 iulie 2010, procesul cu Prinţul Paul de România, după ce magistraţiiCurţii de Apel Bucureşti i-au respins ca nefondat recursul declarat împotrivadeciziei Tribunalului Teleorman. În motivele de apel invocate de avocaţii CaseiRegale aceştia criticau decizia instanţei de fond cu privire la faptul că i-audat câştig de cauză Prinţului Paul de România fără să o citeze pe sora vitregăa acestuia, Emma Louisse Ropner, pentru ca aceasta să precizeze dacă se raliazăcererii de recunoaştere în România a deciziei din 1955 pronunţată de Tribunaluldin Lisabona. Potrivit site-ului britanic www.william1.co.uk, Emma Louisse Ropner face parte din a 78-aramură a arborelui genealogic al lui William Cuceritorul. Ea a fost citată înrepetate rânduri de către magistraţi, dar pentru că la dosarul cauzei nu seîntorcea dovada de citare, procesul a fost amânat în repetate rânduri. O altăcritică formulată în apel a fost legată de faptul că Mircea Grigore Lambrino,tatăl Prinţului Paul, s-a născut la aproape un an după ce căsătoria dintre ZiziLambrino şi Regele Carol al II-lea fusese anulată, astfel încât, din punct devedere legal, acesta este fiul nelegitim al principelui.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639240-03-26

Mai multe imagini:
Curtea de Apel Bucureşti a motivat decizia de recunoaştere a procesului de filiaţie dintre Paul de România şi Regele Mihai I. Carol al II-lea şi Zizi Lambrino s-au căsătorit fără să ştie că mariajul nu poate fi validat
zoom



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

CHOMBE
10 Mar 2011

În pasaportul britanic al ASR Mircea-Grigore(din c?s?toria acestuia cu doamna Helene Nagavitsine a rezultat un fiu, ASR Paul-Philippe) se recunoaste apartenenta la familia Hohenzollern, si în urma demersurilor aparatorilor sai din Lisboa, Cancello de Abreu, se recunoaste statutul corect al acestei mai vechi linii de succesiune, din familia regal?. Ar fi fost normal, elegant ?i pacific s? se aplice sentin?a din Lisboa, din 1956,prin Exequatur, atât la Paris, cât ?i în România.
CHOMBE
10 Mar 2011

Din pacate, lucrurile s-au tergiversat prin "amabilitatea" pledantilor fostului suveran, Mihai I. Un fapt stabilit de instante: ASR Paul-Philippe are acelasi nume de familie ca si unchiul sau, Mihai I: Hohenzollern. Cei care utilizeaza, prin rea-credinta, numele de Lambrino, acrediteaza ideea ca aceasta linie legala de succesiune, din familia regala, ar fi morganatica! Este eronat. Documentatia vremii, studiata onest si riguros a permis casatoria legala dintre Carol si Zizi.
CHOMBE
10 Mar 2011

3. Procesul de recunoastere(implicit, de succesiune) câstigat la Lisboa(în 1955-56) de ASR Mircea-Grigore(fratele mai mare al fostului suveran Mihai I)împotriva fratelui sau mai mic, Mihai I, a scos la iveala o anumita înversunare din partea celeilalte linii de succesiune(reprezentata de Mihai I si sotia sa, Anne de Bourbon, care nu a fost nici macar o zi regina, dar este o distinsa aristocrata, de rang înalt). Au fost puse pe drumuri, inutil, persoane cum ar fi doamna Monique Urdareanu 1996-97
CHOMBE
10 Mar 2011

4. Sub aspectul nobletei si vechimii: familiei LAMBRINO este de obârsie bizantina, a dat cel pu?in doi autocratori Imperiului Bizantin, înal?i demnitari si patriarhi ai Bisericii Ortodoxe din Constantinopol, boieri ai Divanului Tarii Românesti, de rang înalt, generali ai Armatei Române.Arborele genealogic al familiei Lambrino si Arhondologhia Tarii Românesti poate confirma! Familia Hohenzollern este ceva mai tânara. Cu vreo doua sute de ani.
ECATERINA
31 Ian 2012

paul e si va ramane ilegitim...nu poate sa fie altfel ...din moment ce casatoria a fost anulata ,ce mai vreti! in lisabona trebuie verificat cine si pe ce baza s-a dat sentinta si veti ramine stupefiati! nu cred ca a fost recunoscut!portughezi sunt foarte credinciosi si pina si in ziua noastra in portugalia copii nascuti in afara casatoriei sunt foarte greu acceptati de biserica...m-ai deloc... in 1955 biserica si justitia erau mina in mina deci... trebuie cautat la radacina si veti intelege...e ceva dubios la mijloc...e cineva interesat sa cistige paul,cineva de sus de tot trebuie verificat la radacina

Adauga un comentariu

Random image