2018-07-23 05:27


DNA, despre propunerile de modificare a Codurilor PENALE: „Vor avea un efect DEVASTATOR!”

 |  12:55
 DNA, despre propunerile de modificare a Codurilor PENALE: „Vor avea un efect DEVASTATOR!”

Direcția Națională Anticorupție (DNA) susține că modificările și completările care se preconizează să fie făcute Codului penal și Codului de procedură penală vor avea un efect "devastator" asupra anchetelor penale, eliminând instrumentele legale "indispensabile" prin care organele de anchetă pot investiga infracțiunile, informează Agerpres.

Potrivit unui comunicat al DNA, în ședința de joi a Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției au loc dezbateri privind propunerile de modificare și completare a dispozițiilor Codului de procedură penală și Codului penal prin raportare la transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

"Aceste modificări vor avea un efect devastator asupra anchetelor penale, deoarece elimină instrumentele legale indispensabile prin care organele de anchetă pot investiga infracțiunile. În realitate toate garanțiile pe care le implică Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 09.03.2016 sunt deja prevăzute în legislația internă", precizează DNA.

Directiva este folosită doar ca un pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urmărire penală de a descoperi și de a dovedi infracțiuni, iar scopul acestor modificări nu are nicio legătură cu prezumția de nevinovăție, arată sursa citată.

Astfel, procurorii anticorupție susțin că modificarea articolului 307 alineatul 2 Cod procedură penală va obliga procurorii ca imediat după înregistrarea unei sesizări care privește o persoană determinată să o anunțe pe aceasta și să îi permită să asiste la actele efectuate. În acest mod, nu vor mai putea fi administrate mijloace de probă care presupun confidențialitate, precum înregistrările telefonice sau ambientale, percheziții domiciliare sau informatice ori prinderi în flagrant.

De asemenea, DNA precizează că modificarea articolului 83 Cod procedură penală, prin care se dă dreptul suspectului și inculpatului să asiste la audierile martorilor, va îngreuna efectuarea urmăririi penale, având în vedere că în numeroase situații martorii vor fi intimidați de prezența autorului infracțiunii, mai ales în situațiile în care se află în relație de subordonare față de acesta, cum se întâmplă în situația infracțiunilor de abuz în serviciu și corupție. În prezent, legea dă dreptul avocatului să asiste la aceste audieri, garanție absolut suficientă pentru a dreptul la apărare al persoanei cercetate.

Mai mult, Direcția precizează că, prin modificarea articolului 267 alineatul 2 Cod procedură penală, procurorii vor fi privați de un instrument indispensabil în investigarea infracțiunilor, și anume accesul rapid la informații pentru a putea acționa eficient pentru descoperirea faptelor.

DNA mai susține și faptul că, prin modificarea articolului 223 alineatul 2 Cod procedură penală, nu vor mai putea fi arestați preventiv autorii infracțiunilor de corupție, evaziune fiscală, spălare de bani, chiar dacă lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică.

În plus, modificarea articolului 273 Cod procedură penală dezincriminează practic infracțiunea de mărturie mincinoasă, cu efect inclusiv asupra tuturor cauzelor aflate pe rol având ca obiect această infracțiune, prin aplicarea principiului legii penale mai favorabile, fiind extrem de dificilă, chiar imposibilă aflarea adevărului, în condițiile în care martorii vor ști că pot minți fără să aibă nicio consecință, având impunitate.

Totodată, adaugă DNA, modificarea articolului 542 Cod procedură penală introduce o răspundere obiectivă a magistratului, în toate situațiile, pentru că acțiunea în regres nu mai este condiționată de dovedirea relei credințe sau a gravei neglijențe, așa cum este în reglementarea actuală.

Un alt exemplu dat de DNA este introducerea articolului 542 alineatul 11 Cod procedură penală, care reglementează o nouă formă a infracțiunii de abuz în serviciu, doar pentru magistrați, și incriminează inclusiv săvârșirea faptei din culpă indiferent de natura obligației încălcate.

"Această formă a infracțiunii de abuz în serviciu reprezintă o discriminare evidentă față de toate celelalte categorii sociale care sunt sancționate doar dacă acționează cu intenție și doar dacă încalcă prevederi dintr-o lege", avertizează anchetatorii anticorupție.

Direcția Națională Anticorupție mai notează că prin modificarea articolului 364 Cod procedură penală devine practic imposibilă condamnarea în lipsă a unei persoane.

"Prin modificarea articolului 335 Cod procedură penală, o soluție inițială de clasare nu va mai putea fi infirmată după 6 luni, chiar dacă ar apărea probe noi care ar dovedi că persoana a săvârșit în realitate infracțiunea pentru care a fost cercetată. Există numeroase situații în care sunt descoperite noi mijloace de probă după dispunerea unei soluții de clasare în cauze care vizează infracțiuni dintre cele mai grave, însă autorii acestor fapte nu vor mai putea fi trași la răspundere penală", mai exemplifică DNA.

Mai mult, arată sursa citată, nu vor mai putea fi arestați preventiv autorii infracțiunilor contra capacității de apărare a României, infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, dacă comit aceste infracțiuni fără violență. Prin această modificare se realizează o discriminare evidentă între autorii acestor fapte și cei ai unor infracțiuni mai puțin grave (falsificare de monedă) și se poate da naștere unei stări de insecuritate în societate.

DNA menționează și că modificarea articolului 139 Cod procedură penală va duce la eliminarea, dintre mijloacele de probă, a înregistrărilor realizate cu respectarea legii, ceea ce va îngreuna dovedirea infracțiunilor.

Instituția mai avertizează și că modificarea articolului 168 Cod procedură penală va duce la imposibilitatea de a folosi, într-o altă cauză, rezultatele unei percheziții informatice și va îngreuna dovedirea unor infracțiuni, fără niciun argument obiectiv, neputându-se justifica excluderea unor probe care au fost administrate cu respectarea legii și în baza autorizației unui judecător.

"Introducerea articolului 4 alineatul 3 și 4 Cod procedură penală realizează o evidentă discriminare între autorii unor infracțiuni și dreptul publicului de a avea acces la informații de interes public. Aceste reglementări contravin jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Recomandării (2003) 13 a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, Rezoluției nr.428/1970 adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei privind obligația statelor de a asigura accesul oricărei persoane interesate și mass-media la informații de interes public. Cercetările efectuate în cauze de corupție, spălare de bani, evaziune fiscală, cauze de violență etc reprezintă informații de interes public, așa încât, restricția echivalează cu încălcarea dreptului publicului de a avea acces la informații publice", mai precizează procurorii anticorupție.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2017-12-14

TAGURI: dna, coduri, penal





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri









Apa Nova