2017-11-23 11:35


EXCLUSIV. CCR schimbă Codul Muncii. Liderii de sindicat pot fi demiși de angajatori, dacă nu prestează ca orice angajat

 |  21:01
EXCLUSIV. CCR schimbă Codul Muncii. Liderii de sindicat pot fi demiși de angajatori, dacă nu prestează ca orice angajat
Robert Veress

Curtea Constituțională a României (CCR) dă o lovitură decisivă structurilor sindicale actuale din România, anulând o prevedere fundamentală a Codului Muncii. Printr-o decizie din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial nr.950 din 22.12.2015, au fost declarate neconstituționale dispozițiile art.60 alin.(1) lit.g) din Legea nr.53/2003 — Codul muncii. Conform acestor dispoziții, concedierea unui salariat nu poate fi dispusă „pe durata exercitării unei funcții eligibile într-un organism sindical, cu excepția situației în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară gravă sau pentru abateri disciplinare repetate, săvârșite de către acel salariat”. Aceasta înseamnă că, de acum înainte, liderii de sindicat pot fi concediați mult mai simplu, aproape ca orice angajat.

Dumitru Costin, BNS: „Liderii de sindicat incomozi vor zbura pe capete”

La o primă vedere, decizia CCR, luată la sesizarea societății austriece de panificație Goodmills SA (care a preluat, în România, Titan SA), va genera abuzuri din partea angajatorilor. Aceștia se pot acum descotorosi rapid de liderii de sindicat incomozi, fixându-le norme de muncă pe care să nu le poată îndeplini. „Dacă lucrurile rămân așa, din clipa de față liderii de sindicat incomozi vor zbura pe capete”, spune Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical (BNS). Tot Costin afirmă, însă, că decizia CCR ar putea forța schimbarea în bine a mișcării sindicale din țară: „Mișcarea sindicală este obligată să se profesionalizeze, ca să supraviețuiască. Până acum, deși funcția de delegat sindical de întreprindere există în standardele ocupaționale, nu a fost băgată în seamă. S-a preferat situația asta, în care există o relație de interdependență între angajator și liderul de sindicat. Pe de o parte, liderul de sindicat nu poate face prea multe pentru cei pe care îi reprezintă, fiind la cheremul angajatorului, pe de altă parte poate abuza de postura sa, cum s-a și întâmplat”.

Costin: „Mulți lideri au abuzat de postura lor”

Au existat situații, precum cea a unei fabrici de bere, în care liderul de sindicat a rămas singurul angajat în firmă, tocmai fiindcă nu putea fi concediat, spune președintele BNS. „În alte cazuri, s-au înființat sindicate mici, cu doar câțiva membri. Au existat multe acțiuni în instanță ale Mital Steel, pentru că, după privatizare, s-au înființat zeci de organizații sindicale. Erau peste 100 de lideri sindicale la cinci mii de angajați”, adaugă Costin, care avertizează, însă, că problema este mai complexă și se impun adaptări legislative la decizia CCR. „Se impune o unificare a legislației, pentru a se permite o bună reprezentare a intereselor angajaților și în cazul firmelor mici și mijlocii. Într-o firmă cu, să zicem, 100 de angajați, dintre care 80 sau 70 sau 50 sunt într-un sindicat, este limpede că un lider de sindicat nu poate fi susținut financiar din cotizațiile acestora, astfel încât să nu mai depindă de salariu. Există două soluții: fie se acceptă ca un lider de sindicat să poată reprezenta mai multe firme, fie se face delegare de negociere -a problemelor de natură sindicală (n.r.)- către federație”.

Avocatul Poporului, opinie contrară cu a magistraților CCR

În Decizia CCR se precizează că Avocatul Poporului, consultat în legătură cu sesizarea societății Goodmills, a considerat că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, nefiind încălcate prevederile articolului 16 referitoare la egalitatea în drepturi („Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”). „Salariații se află într-o situație diferită față de salariații lideri sindicali, întrucât numai aceștia din urmă contribuie la apărarea drepturilor și la promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale salariaților”, motivează instituția condusă de Victor Ciorbea. „Prevederile de lege criticate trebuie coroborate cu art.220 alin.(2) din Codul muncii și cu cele ale art.10 din Legea dialogului social nr.62/2011 și, ca urmare, protecția liderilor sindicali nu este absolută, concedierea acestora fiind posibilă în toate celelalte cazuri prevăzute de Codul muncii (pentru motive care țin de persoana salariatului sau pentru motive care nu țin de această persoană — art.61 și 65)”, se mai precizează în punctul de vedere al Avocatului Poporului.

Deși li s-a solicitat, „președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate”.

Motivația CCR

După trecerea în revistă a mai multor prevederi din legislația curentă și anterioară referitoare la același subiect al protejării drepturilor sindicale, în decizia CCR se precizează: „Prin Hotărârea din 11 februarie 2010, în Cauza C — 405/08, Ingeniørforeningen i Danmark împotriva Dansk Arbejdsgiverforening, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit, răspunzând unei întrebări preliminare, că art.7 din Directiva 2002/14/CE trebuie interpretat în sensul că nu impune ca reprezentanților lucrătorilor să le fie acordată o protecție sporită împotriva concedierii. (...) Curtea Constituțională constată că (...) o protecție eficace și garanții suficiente pentru a le permite reprezentanților sindicali să își îndeplinească corespunzător obligațiile care le-au fost încredințate sunt prevăzute de art.1 din Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr.135/1971 și de art.7 din Directiva 2002/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2002. În plan legislativ intern, această protecție este prevăzută de dispozițiile art.220 alin.(2) din Codul muncii, care interzic concedierea persoanelor alese în funcții de conducere într-un organism sindical pentru motive ce privesc activitatea sindicală desfășurată, și de art.10 alin.(1) din Legea nr.62/2011 care interzice modificarea și/sau desfacerea contractelor individuale de muncă ale membrilor organizațiilor sindicale pentru motive care privesc apartenența la sindicat și activitatea sindicală. Pe de altă parte, însă,  dispozițiile de lege criticate interzic absolut concedierea salariaților cu funcții eligibile într-un organism sindical (cu cele două excepții permise de lege (...)), indiferent dacă există sau nu o legătură între activitatea sindicală desfășurată și motivele de concediere, astfel cum sunt prevăzute la art.61 (motive care țin de persoana salariatului) și art.65 (motive care nu țin de persoana salariatului) din Codul muncii. Referitor la dispozițiile art.220 alin.(2) din Codul muncii și ale art.10 alin.(1) din Legea nr.62/2011, ce instituie protecția împotriva concedierii din motive ce țin de activitatea sindicală, Curtea s-a pronunțat în numeroase rânduri asupra excepției de neconstituționalitate a acestora, raportată la art.16 din Constituție, statuând că aceste dispoziții, atât în forma anterioară republicării Codului muncii, cât și în forma ulterioară, sunt constituționale. Astfel, Curtea a reținut că liderii sindicali se află într-o situație diferită de cea a celorlalți salariați, iar protecția lor legală este nu numai justificată, dar și necesară. (...) Este evident că liderii sindicali nu și-ar putea îndeplini mandatul încredințat de salariați de a le apăra drepturile și de a promova interesele profesionale, economice și sociale ale acestora, dacă ar fi expuși unor represalii, amenințări sau șantajări din partea angajatorilor (...) Analizând dispozițiile art.60 alin.(1) lit.g) din Codul muncii (...) Curtea constată că, indiferent dacă măsura concedierii are sau nu legătură cu activitatea sindicală desfășurată, concedierea angajaților cu funcții eligibile într-un organism sindical este interzisă. (...) Prin urmare, textul de lege criticat, interzicând concedierea salariaților cu funcții eligibile într-un organism sindical, în cazurile în care aceasta nu are legătură cu activitatea sindicală desfășurată, instituie un privilegiu al acestor persoane față de ceilalți salariați, sub aspectul garanțiilor pentru neîngrădirea dreptului la muncă, ceea ce contravine dispozițiilor art.16 din Constituție. (...) Curtea constată că scopul reglementării, acela de a proteja activitatea sindicală, vine într-o evidentă coliziune cu interesele angajatorului, care este pus în situația de a suporta o sarcină excesivă, de natură a-i afecta esența dreptului de proprietate, și, în consecință, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor art.44 din Constituție. (...) Interzicerea absolută a concedierii liderilor sindicali, indiferent dacă măsura concedierii are sau nu legătură cu activitatea sindicală, poate să conducă la afectarea bunei desfășurări a activității angajatorului, fără de care nu s-ar mai justifica nici existența organismului sindical. (...)  În concluzie, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate (...) contravin dispozițiilor constituționale ale art.16 privind egalitatea în fața legii, ale art.44 privind dreptul de proprietate privată și ale art.45 privind activitatea economică. În consecință, instanțele judecătorești, în cadrul analizării legalității deciziei de concediere a unui salariat care are și o funcție eligibilă într-un organism sindical, sunt cele care examinează dacă există vreo legătură între motivul de concediere avut în vedere (prevăzut la art.61 — motive care țin de persoana salariatului sau art.65 — motive care nu țin de persoana salariatului, din Codul muncii) și îndeplinirea mandatului pe care salariatul care ocupă o funcție eligibilă în cadrul organismului sindical l-a primit de la salariații din unitate, angajatorului revenindu-i, potrivit art.272 din Codul muncii, sarcina de a dovedi legalitatea deciziei de concediere”.

Bogdan Hossu, Cartel Alfa: „Trebuie urgent modificată legislația”

Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa, spune că, luni, va înainta Guvernului și Parlamentului o propunere de modificare a legislației, astfel încât aceasta să fie pusă în concordanță cu deciziile CCR.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2016-01-07

TAGURI: exclusiv, ccr, codul muncii, sindicat, angajator



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


ATENT
07 Ian 2016

CCR nu poate schimba nimic daca nu e sesizata. 26 de anu ar fi functionat ilegal. asta e stirea
NICOLAE CEAUȘESCU
08 Ian 2016

AȚI AVUT O ȚARĂ CA O FLOARE, NEMUNCITĂ ”DĂ” VOI, CE-I DREPT, FLEGMELOR, ȘI V-AȚI CĂKAT ”PĂ” EA, LEPRELOR! VĂ MERITAȚI UNII ”PĂ” ALȚII, KRETINILOR ȘI, MAI CU SEAMĂ, VĂ MERITAȚI SOARTA, GUNOAIE GENETICE, STÎRPITURI BEȚIVE, LENEȘE, YDYOATE ȘI DELATOARE!
DIANA
08 Ian 2016

Sunt lider in cfr si ma intreb daca aceasta suparare a austriecilor pa sindicalisti nu are legatura cu GFR si Gruia Stoica. Din cate vad li s-a taiat cu CFR Marfa si aici au avut un punct de vedere si sindicatele din CFR respectiv federatiile din CFR.Bine ca a plecat Molea si Sultana ca de mai erau lideri vindeau tot pana acum. Se vede treaba ca nici pentru plozii lor care erau aciuati prin te miri ce directii, au inceput sa se imputa lucrurile ptr ca unul cate unul au plecat din cfr.Ultimul mohican e baiatul lui Sultana .Si uite asa scapa cfr-ul de puturosi si pilosi cu parintii lideri smecheriti.Dormiti linistiti domnilor lideri ? Niciodata sa nu spui niciodata, cine stie daca intro zi nu o sa dati cu subsemnatul la DNA care VEGHEAZA.
Random image



Ultimele stiri






Apa Nova