2017-11-23 22:34


EXCLUSIV. Cioloș își pune oameni și la nivel local. Guvernul pregătește epurarea prefecților neperformanți

 |  21:01
EXCLUSIV. Cioloș își pune oameni și la nivel local. Guvernul pregătește epurarea prefecților neperformanți
Robert Veress

Mai mulți prefecți vor fi destituiți de premierul Dacian Cioloș în următoarele săptămâni. Executivul luase în calcul, inițial, înlocuirea tuturor prefecților. Ulterior, s-a decis ca activitatea prefecților să fie evaluată, iar deciziile de destituire sau menținere în post să se ia în funcție de respectarea atribuțiilor și criteriilor de performanță. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului Cioloș, a confirmat informația, precizând că evaluarea se va încheia „probabil în următoarea lună”. Întrebat dacă legislația va fi modificată, pentru ca noii prefecți să fie angajați prin concurs, în conformitate cu normele europene, Suciu a opinat că nu există timpul necesar modificării legislației, astfel că prefecții vor fi numiți de Guvern, în baza legislației actuale. Dacă principalul criteriu de evaluare a prefecților ar fi transparența decizională, aproape toți ar trebui concediați, în baza evaluării realizate de Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) și dată publicității săptămâna trecută. Doar că, același minister a realizat o evaluare și în cazul ministerelor, dată publicității luni, iar conform acesteia nici membri cabinetului Cioloș nu au reușit să performeze la capitolul transparență.

Conform evaluării realizate de Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC), „la sfârșitul anului 2015 mai bine de jumătate dintre prefecturi nu au afișat în spațiul public documente referitoare la Bugetul instituţiei pe anul în curs sau Bilanțul contabil din 2014. Iar 90% dintre prefecturi nu afișaseră lista achizițiilor publice pe anul 2015, document cerut în legislația specifică”. MCPDC a realizat și un top al prefecturilor leneșe: „Prefecturile județelor Vâlcea, Iași, Giurgiu, Ilfov şi Călăraşi sunt, în urma evaluării efectuate de către Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) la nivelul lunii decembrie 2015, cele care au afişat, din oficiu, pe site-uri, cele mai puţine informaţii publice prevăzute de Legea nr. 544/2001”. La popul opus, județele cu prefecturi harnice: Brăila, Teleorman, Vrancea, Bihor, Bistrița Năsăud și Mehedinți. „Unele prefecturi au introdus pe site-ul lor o secțiune dedicată  «Dezbaterii publice» cum e cazul Prefecturii Maramureș sau au lansat ghiduri legate de relația cetățean – autorități publice, realizate în proiecte cu finanțarea nerambursabilă - Prefectura Bacău”, precizează comunicatul MCDPC. Conform documentului citat, s-a urmărit respectarea prevederilor minimale din legislația transparenței referitoare la lista documentelor obligatorii a fi afișate pe pagina de internet, de către cele 41 de prefecturi.

„Vom urmari în mod constant modul în care aceasta situație evoluează, în paralel MCPDC extinzând cadrul acestui demers prin determinarea prefecților să afișeze și alte categorii de informații cerute insistent de societatea civilă.  În continuare, acțiunea noastră va viza Primăriile municipii de județ, centralizare pe care o vom realiza și publica în cel mai scurt timp. Demersul MCPDC are inclusiv rolul de a stimula toate autoritățile publice centrale și locale, nu numai să se conformeze legii, ci să adopte un comportament realmente deschis față de cetățeni, afișând informații relevante despre deciziile luate și bugetul executat”, conchide ministerul condus de Victoria-Violeta Alexandru.

Ordonanțe fără note de fundamentare

Într-un comunicat de luni, intitulat „Guvernul se organizează pentru o eficientă aplicare a legislației transparenței decizionale”, același Minister pentru Consultare Publică și Dialog Civic analizează în ce măsură respectă ministerele obligația de consultare a societății civile în decursul legiferării, prin examinarea unui eșantion din actele normative afișate în paginile de internet ale ministerelor. Iar concluziile sunt sumbre:

- Proiectele de ordin de ministru sau proiectele de ordonanțe sunt supuse rar consultării publice;

- Puține ministere menționează ziua publicării anunțului/textului actului normativ, ca oamenii să știe de la ce moment încep/curg zilele de consultare. Data publicării nefiind întotdeauna specificată, acest lucru poate descuraja societatea civilă să înainteze observații întrucât nu știe dacă se află sau nu în termen!

- Majoritatea ministerelor au stabilit termene de 10 zile pentru primirea de propuneri/sugestii de la publicarea anunțului. Două aliniate din Legea nr. 52 vorbesc, pe rând despre: 2) - cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare, se va aduce la cunoștința publicului și 4) -  cel puțin 10 zile calendaristice (in interiorul celor 30 de la alin 2), în care se primesc propuneri/sugestii în scris;

- Deși fundamentarea proiectelor de acte normative este obligatorie, nu toate propunerile guvernanților sunt însoțite de o notă de fundamentare/o expunere de motive sau un referat de aprobare;

- Nu există o standardizare privind locul afișării informațiilor pe site-urile ministerelor, acestea neregăsindu-se neapărat în secțiunea de „Transparență decizională”, cum ar fi fost de așteptat;

- Nu toate ministerele au realizat o arhivă electronică a proiectelor de acte normative.

Situația aceasta nu este nouă, ci s-a perpetuat de la un guvern, la altul, întrucât legislația nu prevede sancțiuni pentru cei care nu o respectă. Astfel încât, singurele instrumente de persuasiune la adresa celor care nu-și fac treaba sunt „vorba bună” sau „cearta” și expunerea oprobiului public.

MCDPC precizează că se are în vedere completarea sau modificarea cadrului legal în vigoare, respectiv a Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională. În prezent, la peste 12 ani de la adoptare, Legea 52 nu are norme de aplicare!

„Începând cu luna februarie, cetățenii interesați, printr-o inițiativă comună a MCPDC vor putea primi notificări privind posibilitatea de a trimite opinii în perioada de consultare lansată cu ocazia inițierii proiectelor de acte normativ ce ar urma să fie supuse atenției Cabinetului”, se menționează în comunicatul MCDPC.

Numirea prefecților

Conform Legii 340 din 2004 (republicată) privind prefectul și instituția prefectului, Guvernul (adică Cioloș) numește câte un prefect în fiecare județ și în municipiul București, la propunerea ministrului Afacerilor Interne. Așadar, prefecții sunt în prezent evaluați de reprezentanții ministerului condus de Petre Tobă. În legislația inițială, cei interesați de funcția de prefect ori subprefect susțineau examene pentru admiterea în Corpul prefecților, respectiv Corpul subprefecților. Ulterior (în 2008), aceste organisme de înalți funcționari publici au fost desființate, numirea prefecților rămânând strict la bunul plac al Guvernului.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2016-01-18

Documente:


TAGURI: exclusiv, dacian ciolos, guvern, prefecti neperformanti



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


FUNCTIONAR
19 Ian 2016

Legislatia actuala prevede SI concurs. De ce nu se aplica??? Legea 341/2007 ptr. domnul Suciu
CURIOS
19 Ian 2016

Si evaluarea/ studiul unde e? Pe pagina transparenta dar INEXISTENTA a ministerului prementionat???
AUTOR
19 Ian 2016

@Funcționar. Este HG 341 din 2007. Act normativ inferior legii. Legea care guvernează este cea menționată în articol - 340 din 2004, republicată în 2008.
AUTOR
19 Ian 2016

@Curios. Evaluarea realizată de Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) este publicată aici (vezi document pdf atașat). MSPDC nu are pagină de internet funcțională, doar pagină de Facebook și acesta este, într-adevăr, un mare neajuns. Dar cea care va prima este evaluarea realizată de Ministerul Afacerilor Interne, evaluare ce nu a fost dată publicității, fiindcă este în curs.
@AUTOR
19 Ian 2016

doc color atasat nu se vede complet. probabil este o eroare la convertire in pdf. Dar l-am, gasit pe pagina de facebook ! Multumesc
LIVIU DOGEANU
20 Ian 2016

Sa se promoveze reforma administrativa, prin desfiintarea judetelor ceausiste si a structurilor centralizate din actualele resedinte de sorginte bolsevica, in paralel cu infiintarea a 8-10 REGIUNI (fiecare regiune alegandu -si cate 2 senatori) si a unui numar de DISTRICTE (sau PROVINCII) URBANE) si MUNICIPALE ca unice subdiviziuni ale regiunilor. Limita regiunilor va trebui gandita pentru fiecare caz in parte, exclusiv dupa considerente economice si de infrastructura, geografice, istorice, traditionale si culturale clare, si nicidecum prin simpla suprapunere peste granitele actualelor judete ceausiste, croite in 1968 dupa interese comuniste totalitare, suprapunere ce denota infantilism, incompetenta crasa si lipsa totala de viziune in abordarea acestei probleme. Fiecare DISTRICT URBAN sa fie format dintr -un oras cu minimum 15.000 de locuitori, care impreuna cu localitatile din jur ce -i vor fi arondate sa formeze un colegiu de vot, format din 66.000 de alegatori. Corespunzator, DISTRICTUL MUNICIPAL se va forma In jurul fiecarui municipiu (incluzand si localitati invecinate), respectiv in jurul unui sector al capitalei (si acesta urmand sa includa eventual si cateva comunitati apropiate), si va fi format din minimum doua colegii de vot (respectiv 2 x 66.000 = 132.000 de alegatori) si maximum 5 colegii de vot (5 x 66.000 = 330.000 de alegatori). In toata tara ar urma sa se infiinteze astfel un numar de 280 de colegii de vot reprezentand practic toate localitatile rurale si urbane, pentru care ar urma sa fie alesi 280 parlamentari (deputati), cate unul pentru fiecare colegiu de vot. In rezumat, un DISTRICT urban ar urma sa fie reprezentat de un singur deputat, un DISTRICT MUNICIPAL de minimum 2 si maximum 5 deputati iar un SECTOR AL CAPITALEI (asimilat unui district municipal) de 4-5 deputati. Fiecare colegiu va trebui sa promoveze exclusiv candidati cu cetatenie romana sau dubla cetatenie, rezidenti sau nu in Romania, nascuti in colegiul respectiv, care au avut domic
VRAJA MARII IN TARA ILEGALITAT
20 Ian 2016

d Suciu e dezinformat. Primele hartii pe Evaluarea inaltilor functionari prefecti au termen la sfarsitul lunii februarie! pana se gata evaluarea mai dureaza mult si bine, iar prefectii ilegali in scaune stau linistiti. legea 188 permite doar 2-3 prelungiri de cate 6 luni iar unii sunt prefecti din 2012!
Random image



Ultimele stiri






Apa Nova