2016-12-04 10:23

DEZVALUIRI


Exclusiv. Încă o afacere a Ministerului Culturii. Teatrul Naţional mai aruncă 69 de milioane de euro în conturile Aedificia Carpaţi

 |  19:12
Exclusiv. Încă o afacere a  Ministerului  Culturii. Teatrul Naţional mai aruncă 69 de milioane de euro în conturile Aedificia Carpaţi
Un nou contract, învaloare de 69 de milioane de euro, rotunjeşte sumele câştigate de consorţiulAedificia Carpaţi SA din afacerile cu statul. Client fervent al MinisteruluiCulturii şi Cultelor, inginerul Petre Badea va reface ansamblul de clădiri aleTeatrului Naţional “I.L. Caragiale” din Capitală. Proiectul, iniţiat încă dinanul 2008, printr-o Hotărăre de Guvern ce l-a avut drept părinte spiritual pefostul ministru de resort, Adrian Iorgulescu, a fost amânat în câteva rânduripână la mijlocul lunii februarie a acestui an, când afacerea a fost oferită petavă companiei Aedificia Carpaţi. Contractul se adaugă, aşadar, celorlalte afaceriparafate de Petre Badea în ultimii ani cu Ministerul Culturii şi Cultelor, învaloare de peste 145 de milioane de euro.

La mijlocul luniiseptembrie a anului 2008, fostul ministru liberal al culturii şi cultelor,Adrian Iorgulescu, a iniţiat şi trecut prin Cabinet Hotărârea de Guvern cu numărul1052/2008, privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului deinvestiţii “Stabilitatea şi siguranţa în exploatare, optimizarea funcţională,tehnologică şi organizatorică a ansamblului instituţional Teatrul Naţional “I.L.Caragiale” Bucureşti, corpurile A, B, C şi D”. Prin această decizie, MinisterulCulturii a stabilit finanţarea unor lucrări de construcţie la clădirea sălii maria Teatrului Naţional şi la clădirea turnului scenei sălii mari. Proiectul vizademolarea stâlpilor de închidere ai actualei faţade şi revenirea la rezolvareastructurală iniţială, precum şi demolarea scărilor laterale existente şi refacerealor. De asemenea, proiectul vizează demolarea gradenelor sălii “Liviu Rebreanu”şi refacerea pereţilor structurali ai sălii mari, demolaţi în anul 1983. Maimult, proiectul mai vizează demolarea balcoanelor şi execuţia altora pe pereţiirefăcuţi, dar şi demolarea celor două scări monumentale ale sălii mari. Unapeste alta, proiectul vizează demolarea acoperişului şi a altor construcţiiadiacente turnului scenei.

Carpaţi a refăcut în’86, tot Carpaţi demolează în 2011

În urma incendiuluidin luna august a anului 1978, sala mare a Teatrului a fost distrusă,spectacolele fiind suspendate pentru o perioadă de câţiva ani. Proiectul pentrurefacerea sălii mari a Teatrului a fost realizat în perioada 1983-1986 de către„Institutul de Proiectări Carpaţi”, proiect care a adus schimbări importanteansamblului. Facem precizarea că inginerul Petre Badea, care a câştigat în februarie2011 contractul de reconsolidare a Teatrului Naţional, a lucrat, înainte deRevoluţie, la Trustul “Carpaţi”, companie care a construit Casa Poporului. În1993, Petre Badea a pus mâna pe patrimoniul Trustului “Carpaţi”, prinprivatizare, înfiinţând două companii, Aedificia Carpaţi şi Carpaţi Proiect.Potrivit notei de fundamentare a HG 1052/2008, “redată în funcţiune în anul 1986, sala marea Teatrului Naţional în forma în care se găseşte şi astăzi, deţine un număr delocuri mult mai mare faţă de cel iniţial, dar şi o serie de funcţiunisuplimentare amplasate în diferite puncte ale clădirii şi cu faţada de arcadeexecutată peste planşeul superior al parcajului subteran existent. Datorităfaptului că au fost constatate degradări majore ale instalaţiilor sanitare, deîncălzire, de alimentare cu apă, dar şi ale structurii de rezistenţă, estenecesară optimizarea funcţională, tehnologică şi organizatorică a ansamblului -corpurile A, B, C şi D - prin remedierea acestora din punct de vedere alstabilităţii şi siguranţei în exploatare, dar şi pentru ca Teatrul Naţional «I.L.Caragiale» din Bucureşti să corespundă unor exigenţe nerealizate până înprezent”.

Contract de 2,5 orimai scump decât a prevăzut Guvernul

Odată adoptată Hotărâreade Guvern, Ministerul Culturii şi Cultelor ar fi trebuit să treacă lacontractarea lucrărilor. Se pare, însă, că obiectivul nu a reprezentat oprioritate fierbinte, având în vedere că abia la data de 5 decembrie 2009Ministerul Culturii a publicat pe site-ul SEAP, privind sistemul electronic alachiziţiilor publice, anunţul de participare privind intenţia contractării delucrări de execuţie de stabilitate şi siguranţă în exploatare, organizarea funcţională,tehnologică şi organizatorică a ansamblului instituţional Teatrul Naţional “I.L.Caragiale” din Bucureşti. Autoritatea contractantă a deschis, cu acest prilej,procedura licitaţiei deschise, care s-a finalizat abia anul acesta. La licitaţiadin 14 februarie 2011 au depus oferte zece societăţi comerciale, printre care şiAedificia Carpaţi SA, care a şi fost declarată câştigătoare. Potrivit notei defundamentare a HG 1052/2008, în martie 2006, Guvernul României a aprobat unprogram de investiţii în sumă de 250 de milioane de euro, pentru mai multeclădiri culturale şi monumente istorice, printre care se număra şi TeatrulNaţional “I.L. Caragiale” Bucureşti, pentru care se avea în vedere o investiţiede 27 milioane euro, contractul atribuit Aedificia Carpaţi în 2001 ridicându-sela suma de 204 milioane de lei noi, fără TVA, ceea ce înseamnă o investiţietotală de 69 de milioane de euro cu TVA inclusă, adică de peste 2,5 ori maimult decât se alocase iniţial.

De la MinisterulCulturii, fără număr!

Până în prezent, companiaAedificia Carpaţi, condusă de către inginerul Petre Badea, a încasat de laMinisterul Culturii peste 165 milioane de euro. Numai pentru servicii prestateMuzeului Naţional de Artă al României, Aedificia Carpaţi a încasat nu mai puţinde 16,6 milioane de euro. La datade 5 ianuarie 2011, Ministerul Culturii şi Cultelor a contractat de la companialui Petre Badea, Aedificia Carpaţi SA, servicii de lucrări de consolidare şirestaurare a Corpului Central al Muzeului Naţional de Artă al României. Deşivaloarea contractului a fost de 2.898.787,58 euro fără TVA, adică de 3,6milioane de euro cu TVA inclusă, instituţia condusă de Kelemen Hunor nu aorganizat o licitaţie în acest sens, contractul fiind atribuit prin negocieredirectă doar cu firma Aedificia Carpaţi SA. Deşi, în anul 2007, ComisiaEuropeană a acordat României finanţare nerambursabilă pentru consolidarea şirestaurarea mai multor muzee şi clădiri din patrimoniul cultural naţional, pelista obiectivelor aflându-se şi Palatul Regal, care găzduieşte astăzi sediulMuzeului Naţional de Artă al României, ministerul care păstoreşte muzeul autilizat, pentru restaurarea lui, doar bani provenţi de la bugetul de stat. Şinu o singură dată şi, evident, cu nici o altă firmă în afara Aedificia CarpaţiSA. Compania patronată de Petre Badea a mai primit cel puţin două contracte delucrări la sediul Muzeului Naţional de Artă al României, din Calea Victorieinr. 49-53. La data de 27 iulie 2009, Ministerul Muncii a organizat o licitaţiedeschisă în vederea achiziţionării de servicii de lucrări de consolidare şirestaurare a aceluiaşi corp central al Muzeului Naţional de Artă al României.La procedură s-au înscris doi ofertanţi, însă autoritatea contractantă a decis,după ce a suspendat de două ori procedura de atribuire, să dea contractulcompaniei Aedificia Carpaţi. La vremea respectivă, s-a scos din bugetulMinisterului Culturii şi Cultelor nu mai puţin de 15,47 milioane de euro cu TVAinclusă. Se pare că suma primită pe vremea ministeriatului lui TheodorPaleologu în vederea restaurării acestui obiectiv nu a fost suficientă, avândîn vedere că, iată, autoritatea contractantă a mai scos din buget încă 3,6milioane de euro. Lucrurile nu se oprescaici. La data de 17 martie 2009, însuşi Muzeul Naţional de Artă al României aorganizat o procedură pentru achiziţia de lucrări în vederea amenajării unuispaţiu expoziţional. S-a negociat direct şi de această dată tot cu AedificiaCarpaţi SA, căreia i-a atribuit un alt contract, în valoare de 117.661,25 leicu TVA inclusă. Câteva luni mai târziu, respectiv la data de 7 septembrie 2009,acelaşi Minister al Culturii şi Cultelor a mai atribuit, tot prin negocieredirectă, companiei Aedificia Carpaţi SA un contract în valoare de 1,19 milioanede euro cu TVA inclusă pentru execuţia la Muzeul Colecţiilor de Artă, corp B+C,din cadrul Muzeului Naţional de Artă al României. Finanţarea a fost asigurată,de asemenea, de la bugetul de stat.

Lucrărigrele şi la Biblioteca Naţională

Cele mai grase tunuri au fosttrase însă de Ministerul Culturii la Biblioteca Naţională. Contractele au fostatribuite aceleiaşi companii patronate de inginerul Petre Badea. De-a dreptulspectaculoasă este afacerea încheiată la data de 5 martie 2009, când MinisterulCulturii şi Cultelor a organizat o licitaţie deschisă în vederea achiziţionăriide servicii de lucrări de refacere, reamenajare şi refuncţionalizare a sediuluiBibliotecii Naţionale a României. La procedură s-au înscris doi ofertanţi, iardupă deliberări, contractul a fost adjudecat de către Aedificia Carpaţi SA. Laacea dată, ministerul a atribuit acestei companii un contract în valoare de83.300.000 de euro, cu TVA inclusă. Însăafacerea “Biblioteca” nu s-a oprit aici. La data de 27 ianuarie 2010,Ministerul Culturii şi Cultelor, condus de acelaşi ministru Kelemen Hunor, anegociat direct cu aceeaşi Aedificia Carpaţi SA în vederea contractării delucrări de punere în funcţiune a întregului ansamblu al Bibliotecii Naţionale aRomâniei, prin integrarea corpului “Aula“ şi a corpului “Tehnic”. Suma viratăde la bugetul de stat în conturile Aedificia Carpaţi a fost de această dată încuantum de 43.246.305,72 euro, cu TVA inclusă.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639240-11-24

Mai multe imagini:
Exclusiv. Încă o afacere a  Ministerului  Culturii. Teatrul Naţional mai aruncă 69 de milioane de euro în conturile Aedificia Carpaţi
zoom
Exclusiv. Încă o afacere a  Ministerului  Culturii. Teatrul Naţional mai aruncă 69 de milioane de euro în conturile Aedificia Carpaţi
zoom
Exclusiv. Încă o afacere a  Ministerului  Culturii. Teatrul Naţional mai aruncă 69 de milioane de euro în conturile Aedificia Carpaţi
zoom




Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image