2016-12-09 15:41

DEZVALUIRI


EXCLUSIV. Ipoteze şoc în cazul ''Ţundrea''. Asasinul de la Pojogeni, suspectat în alte două violuri urmate de crimă

 |  18:18
EXCLUSIV. Ipoteze şoc în cazul ''Ţundrea''. Asasinul de la Pojogeni, suspectat în alte două violuri urmate de crimă
Sestrânge laţul în jurul lui Gheorghe Avram, bărbatul suspectat de cătreprocurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică în cazul crimei de laPojogeni, în urma căruia Marcel Ţundrea a fost condamnat degeaba la 25 de anide închisoare. Anchetatorii au indicii temeinice potrivit cărora Gheorghe Avrameste cel care a violat-o şi ucis-o în urmă cu 18 ani, pe malul râului, pe minoraMioara Gherasie, faptă comisă în mod similar cu alte două crime petrecute înperioada 1992-1994 în aceeaşi zonă. Şirul crimelor a fost întrerupt abia în1995, când Gheorghe Avram a fost condamnat la închisoare pentru un alt omor săvârşitasupra unui consătean.

Sursejudiciare au relatat, în exclusivitate pentru ziarul “Puterea”, că GheorgheAvram este asasinul Mioarei Gherasie, iar crima s-a petrecut la scurt timp dupăce asasinul s-a întâlnit cu fratele victimei pe podul care leagă localitateaPojogeni de gară. Avram era miner, la acea dată, şi se întorcea de la muncă,având asupra lui mai multe săpunuri. Unul dintre săpunuri ar fi trebuit săajungă la fratele victimei, însă cum acesta se pregătea să ia trenul cătreTârgu-Jiu, săpunul a fost înmânat Mioarei Gherasie, o adolescentă de 14 ani,care spăla rufe în albia râului peste care trece podul respectiv. Anchetatoriisusţin că Avram a violat-o pe Mioara, iar pentru ca ţipetele acesteia să nu fieauzite de nimeni, i-a îndesat în gură pietre de râu. Apoi a omorât-o.

Disputeorgolioase între poliţist şi suspect

Anchetaprivind crima în cauză a eşuat pe cele două planuri ale acesteia. Lipsa deinteres a anchetatorilor şi inexistenţa sistemului privind expertizele ADN aucondus la arestarea şi condamnarea unui om nevinovat. La zece zile de laasasinat, o anchetă a fost demarată în localitatea Pojogeni, acţiune coordonatăde colonelul de poliţie Emanoil Ghimuş. Aici se întâlneşte cu Marcel Ţundrea.Nu se ştie ce anume l-a determinat pe poliţist să i se pună la modul propriupata pe el. S-a interesat în comună şi a aflat că Marcel Ţundrea a început douăfacultăţi, dar nu a terminat nici una, că mai bea şi îşi bate nevasta. Acomunicat procurorului de caz, Ion Diaconescu, toate aceste aspecte, acesta dinurmă transformându-l pe Ţundrea în principal suspect. A urmat o percheziţie ladomiciliul lui Ţundrea, de unde anchetatorii au ridicat aşa-zise probe, cum arfi o cămaşă ce prezenta pete de sânge, mai multe publicaţii cu caracterpornografic (este vorba despre reviste periodice apărute imediat după Revoluţie,gen “Infractoarea”, şi o copertă de revistă ce prezenta un bărbat ce avea îngură un măr). Procurorul aconcluzionat că aceste probe sunt suficiente pentru ca Marcel Ţundrea să fiepus sub acuzare şi arestat pentru omor.

Martorifabricaţi

Adevăratulasasin, Gheorghe Avram, a fost audiat o singură dată în acest caz, în calitatede martor, cu toate că fusese printre ultimele persoane care au văzut-o în viaţăpe Mioara Gherasie, atunci când s-a întâlnit cu fratele ei pe podul care ducela gară. Procurorii care au redeschis, acum, cazul susţin că şi locuinţa luiAvram a fost percheziţionată, însă actele referitoare la această acţiune nu aufost depuse la dosarul cauzei. În schimb, anchetatorii de la vremea respectivă s-au ocupat cu confecţionareade probe împotriva lui Marcel Ţundrea. Astfel, povestesc astăzi anchetatorii,un informator local al poliţiei, Grigore Vladislav, aflat în conflict cu MarcelŢundrea, s-a prezentat la colonelul Ghimuş, căruia i-a spus că are un martor cepoate depune mărturie că l-a văzut pe Marcel Ţundrea când a ucis-o pe MioaraGherasie. Acest martor era o bătrână pe nume Elena Negrea, care le-a precizatanchetatorilor că doar l-a văzut pe Marcel Ţundrea, din faţa casei sale, întimp ce se afla în albia râului în ziua în care a fost ucisă Mioara Gherasie.Declaraţia martorului a devenit probă pentru anchetatori, care, într-unrechizitoriu dactilografiat pe cinci pagini, l-au înfierat pe Ţundrea şi l-autrimis în judecată. Instanţa de fond a luat de bun tot ce a scris procurorulDiaconescu în rechizitoriu, dispunând doar efectuarea unei reconstituiri la faţalocului. La această operaţiune a luat parte şi martorul Elena Negrea. Marcel Ţundreaa încercat să le deschidă ochii judecătorilor pentru ca aceştia să înţeleagă cămartora nu avea cum să-l vadă, din locul în care bătrâna se afla, întrucât întrealbia râului şi casa Elenei se afla vegetaţie abundentă. Această declaraţie afost consemnată de către judecător ca fiind o recunoaştere a săvârşirii crimeide către Marcel Ţundrea.

Adevăratulasasin a picat la poligraf

Instanţal-a condamnat pe Ţundrea la 25 de ani de închisoare. Şi apelul, şi recursul înaintateîmpotriva acestei sentinţe au fost respinse. Marcel Ţundrea a făcut sute dememorii pentru ca hotărârea să fie revizuită, susţinându-şi în permanenţănevinovăţia. Mai mult decât atât, Ţundrea a fost chiar coleg de celulă cu adevăratulasasin, după ce, în 1995, Gheorghe Avram a fost condamnat la închisoare pentruuciderea şi tâlhărirea unui consătean, pe nume Mircea Călescu. Nu se ştie cum, Ţundreaa realizat că îl avea coleg de celulă pe cel care a comis crima pentru care elfusese condamnat pe nedrept, fapt pe care l-a relatat în memoriile înaintateinstituţiilor statului. După anul 2000, în România a fost instituit procedeulexpertizelor ADN, iar în anul 2004, în urma analizelor de laborator efectuatela Institutul de Criminalistică, s-a stabilit că probele organice recoltate dinvaginul Mioarei Gherasie nu aparţin lui Marcel Ţundrea. Bărbatul a fosteliberat, iar procurorii care l-au trimis în judecată au fost nevoiţi să dispunăredeschiderea anchetei şi să înceapă urmărirea penală in rem, cu autornecunoscut.

Cazul afost preluat în anul 2009 de către procurorii Parchetului de pe lângă ÎnaltaCurte de Casaţie şi Justiţie. Anchetatorii aveau profilul genetic alcriminalului. Motiv pentru care au căutat în baza de date toate persoanele desex masculin condamnate la închisoare pentru infracţiuni cu violenţă al cărorprofil genetic să corespundă. Aşa au ajuns la Gheorghe Avram. Ciudat, şi grupasanguină a acestuia este tot A2, ca şi a lui Ţundrea, dar şi ca a MioareiGherasie. Propria declaraţie dată în anul 1992 ca martor îl plasa la loculcrimei. La eliberarea din penitenciar, Gheorghe Avram a fost anchetat în acestcaz. I s-au recoltat alte probe biologice care au fost analizate la Institutulde Criminalistică. Raportul de expertiză este fără nici un dubiu: profilul luiAvram este identic cu profilul genetic al probelor biologice (spermă),recoltate din vaginul victimei. Gheorghe Avram a fost supus la două testări cuaparatul poligraf, în ambele rânduri răspunsurile la întrebările relevante dacăa violat-o şi ucis-o pe Mioara Gherasiefiind simulate.

Erorijudiciare grosolane

Anchetadin anul 1992 a fost făcută în bătaie de joc. Asta arată astăzi probeleadministrate în cauză. În primul rând, profilul lui Marcel Ţundrea nu sepotrivea profilului unui violator sau ucigaş. Al lui Gheorghe Avram da.Anchetatorii au descoperit că, înainte de uciderea Mioarei Gherasie, GheorgheAvram mai fusese cercetat penal pentru viol. Mai mult decât atât, deşi fuseseprezent la locul crimei, fapt ce rezultă atât din declaraţia sa, cât şi din declaraţiafratelui victimei, el nu a fost inclus în cercul suspecţilor. Erorile merg şimai departe. Ţundrea a fost condamnat în vaza petelor de sânge găsite pe o cămaşărudicată de la domiciliul său. S-a constatat, ulterior, că grupa sanguină estecomună pentru Ţundrea, Gherasie şi Avram, ceea ce pe procurorul Diaconescu nul-a interesat. Acesta l-a considerat pe Ţundrea un obsedat sexual pentru faptulcă deţinea în locuinţă reviste cu caracter pornografic, iar coperta cu bărbatulţinând un măr în gură a reprezentat indiciul cel mai important al faptului că Ţundreaa introdus în cavitatea bucală a victimei pietre de râu.

Urmărireapenală suspendată, termenul de prescripţie neconsumat

Anchetatoriiîncearcă acum să-l trimită în judecată şi să obţină condamnarea lui GheorgheAvram pentru crima săvârşită în anul 1992. Este destul de dificil, având învedere faptul că, în România, omorul se prescrie la 15 ani de la comitereafaptei. Procurorii încearcă, însă, să demonstreze că urmărirea penală în acestcaz nu s-a finalizat, ea fiind doar suspendată pe perioada în care, dintr-oeroare, Marcel Ţundea a fost condamnat. Cum urmărirea penală in rem a fost începutăîn anul 2004, termenul de prescripţie nu s-a consumat, în opiniaanchetatorilor.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639237-03-22



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image