2016-12-06 12:20

DEZVALUIRI


EXCLUSIVITATE. Plângerea urmaşilor Elisabetei Rizea. Fiica celebrei exponente a rezistenţei anticomuniste cere statului român despăgubiri de 4 milioane de euro

 |  18:57
EXCLUSIVITATE. Plângerea urmaşilor Elisabetei Rizea. Fiica celebrei exponente a rezistenţei anticomuniste cere statului român despăgubiri de 4 milioane de euro

Fiica celebrei exponente arezistenţei anticomuniste, Elisabeta Rizea, cere statului român despăgubiri de4 milioane de euro, pentru condamnările suferite în perioada regimului comunist,precum şi pentru efectele devastatoare ale acestora asupra întregii familii.Ileana Belescu, fiica Elisabetei Rizea, a depus, la Tribunalul Argeş, o cererede chemare în judecată a statului român, prin Ministerul Finanţelor, al căreiconţinut vi-l prezentăm.

IleanaBelescu arată, în cererea de chemare în judecată, că „după instaurarea regimului comunist în România (odatăcu proclamarea Republicii Populare Române la 30 decembrie 1947) s-au formatsporadic, în special în zonele montane izolate ale ţării, grupuri de rezistenţăarmată care au dus lupte înverşunate împotriva trupelor de Securitate până înanul 1958.Principalul focar de rezistenţă armată anticomunistăl-a reprezentat grupul armat înfiinţat în luna martie 1949 în comuna Nucşoaradin judeţul Argeş, de fraţii Toma şi Petre Arnăuţoiu şi colonelul GheorgheArsenescu, grup autointitulat „Gruparea de rezistenţă naţională din munţii Făgăraş” sau “PartizaniiLibertăţii”, dar cunoscută opiniei publice sub numele de „Haiducii Muscelului”sau „Grupul de rezistenţă de la Nucşoara”. Aceastăorganizaţie a fost calificată de Securitate drept „organizaţie teroristo-fascistă”, denumind-o în actele oficiale „BandaArsenescu-Arnăuţoiu” sau „Bandele din munţi”.

Grupul derezistenţă armată anticomunistă, care a activat în perioada 1949-1958, eraformat din ofiţeri deblocaţi ai Armatei Regale Române, preoţi, învăţători,studenţi,intelectuali şi numeroşi ţărani, proveniţi cu toţiidin zona Muscelului (comuna Nucşoara şisatele dimprejur), strâns uniţi întreei prin legături de rudenie, prin locul comun de baştină şi prin voinţa de alupta împotriva ocupaţiei sovietice şi regimului comunist instaurat în România. Printre membrii marcanţi ai acestei grupări se aflau Gheorghe şi Elisabeta Rizea, preoţii Drăgoi Ion, AndreescuNicolae şi Constantinescu Ioan, învăţătorii Moldoveanu Alexandru, PopescuGheorghe şi Nitu Nicolae, Titu, Maria şi Constantin Jubleanu, Benone Milea,Săndoiu Ion etc. Membrii grupului derezistenţă armată de la Nucşoara s-au refugiat, în luna mai a anului 1949, în munţii din zona Făgăraş - Iezer - Păpuşa - Leaota,purtând crâncene lupte de gherilă împotriva trupelor de securitate până în lunamai 1958, când grupul a fost capturat ca urmare a trădării unui localnic.

Condamnări şi execuţii pe bandă rulantă

IleanaBelescu mai arată în plângere că „dupăcapturarea lor de către trupele de securitate în 1958, membrii grupului derezistenţă armată anticomunistă de la Nucşoara au fost judecaţi de cătreTribunalul Militar al Regiunii a II-a Militare, care a condamnat la moarte 17persoane, executate la Penitenciarul Jilava în noaptea de 18 spre 19 iulie 1959.După execuţie, corpurile condamnaţilor au fost aruncate într-o groapă comună şiacoperite cu var, locul de veci nefiind identificat nici în prezent. Alte aproape 100 de persoane au primit condamnăricuprinse între 3 ani de închisoare şiînchisoare pe viaţa, degradarecivică şi confiscarea averii , în unele cazuri fiind condamnaţi câte 5-6 membriai aceleiaşi familii, de la adolescenţi de 18 ani până la persoane în vârstă”. Condamnările presupuneau „confiscarea totală a averii şi, implicit,lipsirea totală de mijloace de subzistenţă a condamnatului politic şi afamiliei sale, precum şi completa marginalizare socială a acestora, prininterzicerea accesului la procesul de învăţământ, la ocuparea unor locuri demuncă corespunzătoare pregătirii lor profesionale, fiind nevoiţi să se angajeze în profesii prost plătite,aflate la periferia societăţii, inapte să asigure supravieţuirea persoaneicondamnate sau a familiei acesteia”.

40 de ani de chin şi umilinţe

În urma arestării şi condamnării mamei sale, IleanaBelescu arată că, aflată la acea vreme în întreţinereaeişi a tatălui (şi el condamnat politic timp de 15 ani, între 1950 şi 1965) a fost lipsită de „sprijinul material şi moral al acestora, iarconfiscarea totală a averii părinteşti a atras privarea de locuinţă, teren agricol, unelte gospodăreşti şi cele maielementare mijloace de subzistenţă, fiind pusă sub semnul întrebării chiarsupravieţuirea”. „După arestareamamei mele şi confiscarea totală a averii acesteia, eu am fost practic alungatăîn stradă, permiţându-mi-se de către organele de Securitate să păstrez doarhainele pe care le aveam pe mine, fără să mi se permită să iau vreun obiect dincasă, astfel încât ani buni am trăit doar din mila vecinilor şi a puţinelorrude rămase nearestate. De asemenea, din cauza condamnărilor politice suferitede mama mea ne-a fost lezată ireversibil reputaţia în comunitatea din carefăceam parte, ne-au fost ştirbite demnitatea şi onoarea, fiind de altfelmarginalizaţi social timp de 40 de ani, până în 1989, cu consecinţa directă aprivării mele de dreptul la educaţie şi la un loc de muncă corespunzătorpregătirii mele profesionale, întrucât am fost exclusă din sistemul deînvăţământ şi nu mi s-a permis un timp îndelungat decât ocuparea unor locuri demuncă necalificate şi prost plătite, aflate la periferia societăţii, din cauza «dosaruluide cadre necorespunzător» şi «originii nesănătoase».

Eliberată pe 23august 1964, după 13 ani de închisoare

Elisabeta Rizea s-a născut la 28 iunie 1912 în comuna Domneşti, judeţul Muscel (actualmente Argeş), stabilindu-se după căsătoria cu Gheorghe Rizea în comuna Nucşoara, din acelaşijudeţ.Ulterior instaurării regimului comunist în România(odată cu înfiinţarea Republicii Populare Române, la 30 decembrie 1947), ElisabetaRizea a participat, în luna martie a anului 1949, împreună cu soţul său, colonelul GheorgheArsenescu, fraţii Toma şi Petre Arnăuţoiu, şi alte persoane din zonaMuscelului, la constituirea şi organizarea principalului grup de rezistenţăarmată anticomunistă din România, autointitulat „Gruparea de Rezistenţă Naţionalădin Munţii Făgăraş” sau “Partizanii Libertăţii”, dar cunoscut şi subnumele de „Haiducii Muscelului” sau „Gruparea de la Nucşoara”. A depus în primăvara anului 1949, cu mâna pe cruce şi pepistol, jurământul de credinţă faţă de această grupare de rezistenţă armatăanticomunistă, în casa sa din comuna Nucşoara,după care a luat parte nemijlocit la sprijinirea logistică a Grupului departizani anticomunişti, prin procurarea şi aprovizionarea acestora cu hrană,muniţie, haine, unelte, bani şi, în special, cu informaţii preţioase cu privire la activitatea şidispozitivul trupelor de Securitate, dislocate în zonă pentru anihilareapartizanilor.De asemenea, ea asigura legătura informativă între partizanii fugiţi în munţi şi membrii Grupării care acţionau conspirativîn satele din Munţii Muscelului. Graţieactivităţii sale persuasive, Elisabeta Rizea a determinat unnumăr mare de ţărani să se alăture grupului de rezistenţă armată anticomunistă,aceşti noi membri depunând în faţa preotului Ion Drăgoi jurământul de credinţă,cu mâna pe cruce şi pe pistol. Ca urmare atrădării unui localnic, în luna iunie 1949, Elisabeta Rizea afost arestată de organele de Securitate, fiind încarcerată în Penitenciarul demaximă siguranţă de la Piteşti, unde a fost torturată în încercarea de a odetermina să divulge numele şi ascunzătorile partizanilor. Elisabeta Rizea afost condamnată în două rânduri, prin sentinţa penală nr. 372/1951 aTribunalului Militar Bucureşti, Regiunea a II-a Militară, la 7 ani de închisoare pentru uneltire contra ordinii sociale,fiind arestată la 18 iunie 1949, respectiv prin sentinţa penală nr. 119/04.06.1959 aTribunalului Militar Bucureşti, Regiunea a II-a Militară, Colegiul de fond, la25 de ani de muncă silnică şi confiscarea totală a averii, fiind arestată la 22 iunie 1958 şi eliberată la 23 august 1964.

Grupul de la Nucşoara- una dintre cele mai longevive mişcări anticomuniste din Europa de Est

Potrivit studiilor istorice efectuate după 1990,Grupul de rezistenţă armată anticomunistă de la Nucşoara a reprezentat unadintre cele mai perseverente şi longevive mişcări naţionale de luptăanticomunistă din Europa de Est, încondiţiile în care după reprimarea Revoluţiei ungare din 1956 devenise evidentcă puterile occidentale au abandonat complet România şi celelalte ţăriest-europene în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice şi că era total iluzorieeventualitatea unei intervenţii militare occidentale în ţara noastră.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639237-04-26

Mai multe imagini:
EXCLUSIVITATE. Plângerea urmaşilor Elisabetei Rizea. Fiica celebrei exponente a rezistenţei anticomuniste cere statului român despăgubiri de 4 milioane de euro
zoom
EXCLUSIVITATE. Plângerea urmaşilor Elisabetei Rizea. Fiica celebrei exponente a rezistenţei anticomuniste cere statului român despăgubiri de 4 milioane de euro
zoom
EXCLUSIVITATE. Plângerea urmaşilor Elisabetei Rizea. Fiica celebrei exponente a rezistenţei anticomuniste cere statului român despăgubiri de 4 milioane de euro
zoom




Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image