2016-12-04 18:38

DEZVALUIRI


Guvernul pierde anual cel puţin 100 milioane de euro din aplicarea defectuoasă a programului „Cornul şi laptele”

 |  17:03
Guvernul pierde anual cel puţin 100 milioane de euro din aplicarea defectuoasă a programului „Cornul şi laptele”

Recentul studiu privind impactul şi eficienţaprogramului "Cornul şi laptele", finanţat de Guvern şi realizat deFundaţia pentru Recuperare, Integrare şi Promovare Socială, la sfârşitul anului2009, scoate la iveală doar o tară dintre multe altele pe care le are aceastăcampanie naţională. În cele ce urmează, ne propunem să demonstrăm şi să arătămcă dezinteresul autorităţilor are două efecte negative - unul, asupra bugetuluiţării, văduvit anual de zeci de milioane de euro, iar celălalt asupra sănătăţiicopiilor care beau zilnic laptele.

Studiuldat publicităţii de curând arată că elevii de la ţară folosesc cornul şilaptele, adesea de slabă calitate sau stricat, pentru a hrăni animalele dingospodărie, cei de la oraş se bat sau chiar joacă fotbal cu produsele, iarprofesorii sunt frustraţi că, în pofida pregătirii profesionale, au ajuns săîmpartă alimente. Toate acestea reflectă dezastrul în care a ajuns programullansat în urmă cu nouă ani, în vremea guvernării social-democrate, din cauzamanagementului defectuos şi a unei legislaţii modificate atât de neinspiratîncât Guvernul preferă să „hrănească” firmele mici, de pe plan local, în loc săeconomisească o groază de bani, prin ajutorul oferit de Uniunea Europeană.

Lapte „prost” şi „suborice critică”

Studiulmai scoate în evidenţă şi faptul că produsele sunt consumate într-o măsură maimare la ţară, unde cornul şi laptele reprezintă o sursă importantă de hranăpentru familiile elevilor, în special în cazul copiilor de etnie romă care vinla şcoală motivaţi de această gustare. „Am copii care încep cursurile la ora 12.00,iar cornul şi laptele înseamnă prima lor masă”, „După cum mănâncă unii, îmi dauseama că nici nu prea au ce mânca acasă” sau „Cei care au şi fraţi mai mici,care nu sunt la şcoală, iau laptele ca să-l ducă acasă” sunt câteva dintrerăspunsurile profesorilor intervievaţi de operatorii sondajului. Chiar şi înaceste condiţii, mulţi dintre elevi refuză să mănânce produsele oferite dincauza calităţii slabe a acestora. Majoritatea celor intervievaţi au spus dealtfel că produsele din programul „Cornul şi laptele” au o calitate variind dela „proastă” la „sub orice critică”. „Într-o zi, am primit laptele gata stricat,deşi pe cutie termenul era în regulă”, au arătat mai mulţi directori de şcoală.Cum la ţară, însă, a arunca mâncarea este considerat a fi un „păcat”, eleviicare nu mănâncă gustarea „o duc acasă şi o dau la păsări sau la câini”, spunprofesorii. Astfel de cazuri sunt constatate mai ales atunci când laptele esteînlocuit cu brânză topită, în ciuda faptului că nutriţioniştii nu recomandăcopiilor acest din urmă produs. „La clasele 5-8, în ultima parte a anuluişcolar, au venit foarte puţine cantităţi de lapte şi s-a hotărât să se dea lacei mici, iar brânza topită s-a distribuit la 5-8 şi nu au agreat-o, nu are ungust plăcut şi nu vă spun ce au făcut cu ea. Mulţi iau acasă să dea la pisici,nu mănâncă...”, a spus un alt director de şcoală, se arată în documentul citat.

O soluţie viabilă şisănătoasă

Dinanaliza realizată în cadrul evaluării programului a reieşit, ca o concluziegenerală, oportunitatea continuării derulării acestui program, în condiţiileeficientizării sale. Tocmai în această idee, Guvernul ar trebui să adoptemăsuri care să înlăture efectele negative despre care am vorbit la începutulacestui articol. Nu este de neglijat faptul că laptele distribuit în prezent nunumai că afectează sănătatea copiilor, dar nici măcar nu-i hrăneşte, ţinândcont că produsul nu este consumat din cauza proastei calităţi.

Singurasoluţie, optimă şi cea mai viabilă în acelaşi timp, este înlocuirea lapteluipasteurizat, de care beneficiază acum copiii, cu laptele ultrapasteurizat (UHT),superior din toate punctele de vedere. Şi nu o spunem noi, ci o spun specialiştide la institute celebre din ţări vest-europene. De altfel, în sprijinul acesteiteorii irefutabile vine şi un studiu realizat, în 2009, de institutul desondare a opiniei publice IMAS.

În plus, nu mai puţin important este că România pierdeanual zeci de milioane de euro, în primul rând pentru că alocă bani unor produsece ajung, în proporţie de 80%, la animale sau în coşul de gunoi şi, în aldoilea rând, pentru că Uniunea Europeană nu mai finanţează acest program dincauza laptelui neconform cu standardele impuse. De ce? Pentru că legislaţiamodificatată (vezi Hotărârea de Guvern 714/2008) a statuat descentralizarea derulăriiprogramului „Cornul şi laptele”, astfel încât nu numai consiliile judeţene săîncheie contracte cu furnizori, ci şi cele comunale. Prin această măsură a fostpermisă livrarea de produse lactate îmbuteliate în pahare de plastic de firmelemici, de pe plan local, care nu pot asigura condiţiile impuse de Uniunea Europeană.

Pierdem un ajutor important de la UE

În România sunt în acest moment aproximativ 2.145.000 de copii preşcolari şi şcolari. Preţulpachetuluiformatdin lapte şi corn a foststabilit prin HG 714/2008 (care modificăOUG 96/2002) la 1,17 lei.Rezultă o alocare bugetară anuală pentru 2.145.000 de copii, care primesc un pachet de 1,17 lei timp de 200de zile pe an, de 501.930.000 lei, adică circa 120.000.000 de euro. Programulprevede200 g lapte pe zi,respectiv 40 de litri de lapte pentru fiecare copil pe an, pentru cele200 de zile de şcoală, respectiv 85.800.000 de litri pe an (2.145.000 copii x 40 litri/an). Uniunea Europeană plăteşte statului român 0,1815 euro pentrufiecare litru de lapte livratîn cadrulprogramului, condiţia fiind ca laptele să fieconform, respectiv, produs la standardele UE. Dacă tot laptele furnizat în cadrul programului ar fi conform,România ar avea de încasat de la UE 15.572.000 de euro. Conform unor informaţii oficiale, furnizate deAgenţiade Plăţi şi Intervenţiepentru Agricultură (APIA), în semestrul al doilea al anului şcolar 2008-2009, UE a plătit 2.626.864 de euro pentru laptele conform livrat în cadrulprogramului, ceeace înseamnă circa 5.000.000 de euro pentru întregul an 2008-2009, faţă de aproape16.000.000, cât ar fi trebuit să încasesze,dacă se livra lapte conform. De aici rezultă că România a pierdut, în 2009,10-11.000.000 de euro din administrarea defectuoasă a programului, mai exact .

Un program vechi depeste 30 de ani în Uniunea Europeană

Programulnaţional „Cornul şi laptele“, demarat în 2002, în vremea Guvernului AdrianNăstase, prin Ordonanţa de Urgenţă 96, îşi are, în fapt, originile în UniuneaEuropeană, poate şi de aici interesul crescut al oficialilor comunitari înderularea cât mai conformă a programului în România. Proiectul este implementatşi funcţional în spaţiul comunitar de peste 30 de ani. În anul şcolar 2006-2007,copiii din 22 de state membre au primit lapte sau produse din lapte în valoarede 50 milioane de euro. Suma alocată în UE este mult mai mică decât cea dinţara noastră pentru că România are mult mai multe şcoli de stat decât ţările comunitare.În ţara noastră, educaţia finanţată de la bugetul de stat cuprinde aproximativ 95%din învăţământul primar şi gimnazial.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639237-07-04



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image