2016-12-10 20:32

DEZVALUIRI


Hârtia care dovedeşte naşterea Companiei Naţionale de Comunicaţii. Megastructura ce va monopoliza piaţa de comunicaţii, decisă de CSAT încă din iulie

 |  19:34

Guvernanţii grăbesc, întaină, înfiinţarea Companiei Naţionale de Comunicaţii (CNC), informaţieprezentată în exclusivitate în urmă cu două zile de ziarul „Puterea”. Aceastădecizie va însemna, practic, înfiinţarea unui monopol de stat pe piaţa transmisiilorde date, în condiţiile în care piaţa comunicaţiilor a fost liberalizată încădin 2003. Până astăzi la ora 15.00, responsabilii din Ministerele Transporturilor,Economiei şi Educaţiei trebuiau să transmită la Ministerul Comunicaţiilor şiSocietăţii Informaţionale (MCSI) mai multe documente solicitate în bazaMemorandumului privind „Realizarea unei infrastructuri de comunicaţiielectronice comune a statului român”, altfel spus, înfiinţarea CNC. Memorandumula fost aprobat în şedinţa CSAT din 21 iulie a.c., dar nu a fost făcut publicpână la această dată.

Misterul în jurulacestei „mişcări” de concentrare a pieţei telecomunicaţiilor este cu atât maimare cu cât nu se întrevede motivul pentru care a fost decisă chiar în CSAT,unde, potrivit legii, se iau hotărâri privind chestiuni de securitatenaţională, apărare şi ordine publică.

Documentele solicitatede MCSI vizează societăţile care vor fi incluse în CNC, respectiv TELECOMUNICAŢIICFR, aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, TELETRANS, firmăaparţinând Transelectrica, companie aflată în subordinea MinisteruluiEconomiei, RADIOCOM, reţeaua de radiocomunicaţii din cadrul SocietăţiiNaţionale de Comunicaţii (SNR), şi ROEDUNET, reţeaua care asigură servicii decomunicaţii de date pentru instituţiile academice şi de cercetare de toate gradele din România.

Potrivit strategiei, CNCse va afla sub coordonarea MCSI. Cel puţin aparent.

Monopol pe o piaţă liberalizată de 8 ani

Guvernul vrea săînfiinţeze CNC fără avizul Consiliului Concurenţei şi al Autorităţii Naţionalepentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), fapt care ar puteastârni reacţii dure din partea Comisiei Europene (CE). Aceastaîntrucât crearea unui monopol de stat pe o piaţă liberalizată încă din 2003,care a constituit şi o condiţie pentru aderarea la UE, încalcă principiulliberei concurenţe. După ce statul va concentra, practic, toate activităţile decomunicaţii din ţară, nici un operator nu va mai avea “curajul” să pătrundă peo astfel de piaţă şi să încerce să furnizeze servicii. Totodată, activitateaactualilor operatori va fi practic desfiinţată, aceştia neputând concura cu un“mamut” care va acoperi întreaga ţară şi va furniza servicii tuturorentităţilor de stat. Va fi încălcat, astfel, cadrul normativ comunitar îndomeniu, fapt ce nu poate fi trecut cu vederea de către reprezentanţii ComisieiEuropene. Mai mult, această “mutare” decisă în CSAT ar putea afecta procesul deaderare a României la Spaţiul Schengen şi să determine OLAF, instituiţia UEcare cercetează modul de cheltuire a fondurilor europene, să verifice cum aufost utilizaţi banii pentru entităţi înfiinţate şi finanţate cu fonduricomunitare, care acum vor fi integrate în societatea monopol de stat CNC.

Monopolul,pus la cale încă din 2009

Bazele înfiinţării CNC au fost puse, practic,încă de anul trecut, când a avut loc prima tentativă de transfer a societăţii“Telecomunicaţii CFR” SA în subordinea Guvernului. Atunci, Adrian Ionescu,director în MCSI, a întocmit un proiect privind modificarea modului deadministrare a SC “Telecomunicaţii CFR SA“, prin care acest operator ar fi trebuit să devină o companie cu un managementpropriu, aflată sub autoritatea Guvernului. Motivaţia era aceea că “TelecomunicaţiiCFR”, în pofida imensului său potenţial pe piaţa telecomunicaţiilor - având oreţea de peste 4.300 km de fibră opticăşi o reţea de telecomunicaţii extinsă, cu circa 500 de puncte în întreaga ţară- poate oferi servicii de transmisii de date, voce şi imagine atât în oraşelemari, cât şi în locuri greu accesibile, însă din cauza proastei gestionări apropriilor capacităţi tehnice, societatea a ajuns într-o situaţie financiarădeosebit de dificilă, cu datorii de sute de miliarde de lei vechi. Mai mult,reţeaua sa nu a fost utilizată decât pentru uz intern şi pentru câtevainstituţii guvernamentale, deşi fusese concepută din start pentru a oferiservicii şi către populaţie. În opinia lui Adrian Ionescu, odată trecută însubordinea Guvernului, “Telecomunicaţii CFR SA“ ar fi putut deveni un al doileaoperator reprezentativ pe piaţa de telefonie fixă, după Romtelecom. Proiectul său, girat atunci de fostulministru al comunicaţiilor, Gabriel Sandu, a fost însă respins.

STS şi „mamutul” CNC

Aşa cum ziarul nostru adezvăluit în urmă cu două zile, la înfiinţarea CNC lucrează din greuspecialişti ai SRI şi STS, cea din urmă instituţie trăgând de fapt sforile înspatele acestei afaceri tenebroase. Potrivit unor surse avizate, Serviciul de TelecomunicaţiiSpeciale (STS) va juca, în cele din urmă, un rol important în activitateaCompaniei Naţionale de Comunicaţii, fapt care va fi decis ulterior, printr-ohotărâre de guvern. Premisele acestui fapt s-au conturat în urmă cu câtevaluni, mai precis în 16 aprilie 2010, când în Monitorul Oficial a fost publicatăo anexă la HG nr. 278/2010 pentru modificarea HG nr. 715/2008 privind aprobarea Planului indicativ FacilitateaSchengen 2007-2009 pentru asigurarea finanţării acordate României de către UE.În acest document se propune un proiect de extensie şi consolidare ainfrastructurii de comunicaţii WAN-ATM a STS la nivelul oraşelor, pentru asigurareafluxului de informaţii necesar pentru autorităţile publice până la nivelulstructurilor lor teritorile. În capitolul „Justificare” a proiectului, STS îi „desfiinţează”,practic, pe toţi operatorii de comunicaţii, fapt care ridică mari semne de întrebareîn actualul context în care aceştia urmează să fie integraţi în colosul de statCNC. „Spre deosebire de STS, alţi furnizori de pe piaţa de comunicaţii oferăservicii mai scumpe, nesigure, de calitate inferioară şi nu garantează aceeaşigamă a serviciilor în toată ţara (n.r. - servicii de comunicaţii securizatepentru autorităţile publice locale şi instituţii). De asemenea, serviciileoferite de operatorii comerciali nu corespund cu nevoile IT&C ale autorităţilor publice locale”, se arată în document.Având în vedere aceste date, precum şi faptul că, potrivit datelor oficiale,gradul de utilizare a serviilor de comunicaţii este extrem de redus în România,în pofida unor investiţii ale statului de sute de milioane de euro, se puneîntrebarea firească: ce eficienţă va avea activitatea CNC, care va reuni,practic, toţi operatorii de stat actuali care merg în pierdere? Şi, mai ales,cine va gestiona activitatea noului„mamut” de stat, astfel încât aceasta să fie cu adevărat eficientă?


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638945-09-20



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image