2016-12-04 04:09

DEZVALUIRI


Ignorarea drogaţilor ne costă sute de miliarde de lei

 |  19:21
Ignorarea drogaţilor ne costă sute de miliarde de lei
Moartea lui Andrei Petrescu, un tânăr de 33 de ani, înurma unei supradoze de substanţe halucinogene, a adus din nou în atenţiaopiniei publice un fenomen pe care, din motive greu de înţeles, autorităţileromâne preferă să-l ţină departe de lumina reflectoarelor: consumul de droguri.

Mama tânărului, Francisca Petrescu, i-a acuzat pemedicii de la Spitalul “Alexandru Obregia”, de la centrul de dezintoxicare, căau refuzat să-i ajute băiatul, deşi acesta ar fi vrut să se lase de droguri. Departea cealaltă, medicii spun că au făcut tot ce le permite legea ca să îlajute.

Lăsaţi de izbelişte

Reacţia majoritară, întâlnită în mii de comentarii laarticolele din presă, de la televiziuni sau de pe internet legate de tinericare mor sau ajung în stare critică în urma consumului de droguri, este: “Aşale trebuie, şi-au făcut-o cu mâna lor”. Probabil că, fără o informareprealabilă, majoritatea românilor ar răspunde negativ în caz că ar fi întrebaţidacă statul român ar trebui să investească în infrastructura necesară pentru reabilitareaacestor oameni.

“Aceasta este o atitudine total greşită”, este depărere medicul primar Elena Copaciu, şefa secţiei Anestezie - Terapie Intensivăde la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. “Dependenţa este o boalăpsihică, aducând modificări majore la nivel cerebral, aşa că oamenii aceştia nutrebuie trataţi ca nişte infractori, ci ca bolnavi.” Este adevărat cădependenţa se instalează după ce un consumator utilizează drogurile o dată saude mai multe ori, dar nu trebuie să uităm că, în conformitate cu statisticileoficiale, majoritate a celor care debutează în consumul de droguri se situeazăîn plaja de vârstă 15-19 ani, deci gradul lor de discernământ este discutabil.

Imposibil de recuperat

Problema cea mai mare în cazul acestor tineri oconstituie lipsa unei infrastructuri care să permită recuperarea lor. Spredeosebire de tutun, de exemplu, dependenţa de droguri nu poate fi învinsă doarprintr-un efort de voinţă. “Este nevoie de aşezăminte specializate, cu personalde specialitate, cu psihologi, în primul rând, care să-i ajute să treacă pestemomentele critice ale perioadei de dezintoxicare. O asemenea investiţie nu estedeloc inutilă, pentru că dependenţii de droguri pot fi recuperaţi, pot redevenicetăţeni activi, care să producă pentru societate, nu să-i consume resursele”,a spus dr. Copaciu.

Asemenea reţele de aşezăminte, cu finanţare de stat,există în toate ţările din Europa de Vest sau în SUA. În România există doarcâteva centre de dezintoxicare pe lângă câteva spitale, subfinanţate şi care nupot face faţă numărului în creştere de toxicomani. În România, la această oră,sunt înregistraţi oficial circa 50.000 de dependenţi de droguri clasice(heroină, cocaină, haşiş, cannabis, LSD, amfetamine etc.) şi circa 500.000 deutilizatori de substanţe etnobotanice, la fel de periculoase. Numărul celorcare consumă droguri ar putea însă să fie cel puţin dublu, susţin surse atâtdin lumea medicală, cât şi din cadrul organizaţiilor nonguvernamentale careactivează în domeniul combaterii drogurilor.

Există şi câteva aşezăminte de genul celor despre carevorbea medicul Elena Copaciu, dar sunt private şi foarte scumpe. În funcţie degradul de dependenţă şi de alte criterii, perioada în care un consumator esterecuperat într-un asemenea centru poate să varieze între câteva săptămâni şi unan, iar costurile variază între câteva mii şi câteva zeci de mii de euro. Înplus, pe lângă costurile prohibitive pentru majoritatea dependenţilor, locuriledin aşezămintele private sunt şi ele foarte puţine.

Sute de miliarde, aruncate pe geam

Simpla ignorare a existenţei dependenţilor de drogurinu este deloc o soluţie şi nu aduce economii la buget. Conform datelorMinisterului Sănătăţii, circa trei sferturi din consumatorii de droguri suferăde hepatită virală de tip C şi necesită tratament medicamentos. Plătit dinbugetul statului. În plus, pentru a face rost de bani de droguri, unii dintredependenţi recurg la furturi, tâlhării şi alte infracţiuni.

Şi mai gravă este situaţia sutelor de tineri careajung la spital din cauză că-şi injectează droguri nesterile. Aceştia facabcese grave pe vasele de sânge, infecţii ale inimii sau ale plămânilor,septicemii. Costurile pentru salvarea acestor pacienţi, cărora nimeni nu lepoate refuza tratamentul, variază între 20 şi 70 de milioane de lei vechi pe ziuade spitalizare, ne-a informat dr. Copaciu, iar unii dintre ei au nevoie depeste trei luni de tratament. Practic, doar pentru salvarea unui singurdependent se pot cheltui între 150 de milioane şi 6,5 miliarde de lei vechi.Iar continuarea este tragică. Externaţi din spital, nepreluaţi de un sistemcare să-i ajute să scape definitiv de droguri, majoritatea se întorc la viciu. “Uniidintre ei se întorc, bolnavi, după o săptămână, după trei săptămâni sau aflăm căau murit din cauza unei supradoze”, a spus dr. Copaciu. Ea ne-a explicat că,după tratamentul din spital şi după ce trec de sevraj, dependenţii care seîntorc la dozele uzuale, dinainte de spitalizare, riscă să moară, pentru căorganismul lor nu mai are rezistenţă.

Există viaţă după droguri

Consumul de droguri produce „găuri” în creier

Adicţia de droguri este o maladie biopsihosocialăgravă, care se caracterizează prin pierderea controlului asupra administrăriidrogului, devine compulsivă şi continuă când, evident, afectează starea de sănătate a pacientului, activităţilesale sociale, familiale şi profesionale.

Mecanismul de instalare a dependenţei de droguri esterelativ simplu, ne-a explicat dr. Elena Copaciu. Substanţele care producdependenţă implică sistemele cerebrale ale motivaţiei şi plăcerii. “Deşistructural extrem de diferite, majoritatea substanţelor recreaţionale interfereazăcu mediaţia dopaminergică şi serotoninergică la nivel de sistem nervoscentral”, a spus dr. Copaciu. În limbaj uzual, toate drogurile produceliberarea în creier a unor substanţe care creează o stare de bine. Amfetaminele,de exemplu, induc eliberarea a 1.000 de unităţi de dopamină. Foarte rapid, seinstalează nevoia de repetare a acestei stări, care necesită însă o cantitatetot mai mare de drog. Întreruperea administrării drogului, după instalareadependenţei, produce stări de rău consumatorului, ajungându-se lasevraj. Acesta poate să fie atât de puternic încât, în lipsa unui ajutormedical prompt, e posibilă moartea dependentului.

Recuperarea dependenţilor necesită tratament complex şide durată. După prima fază, în care dependentul este ajutat să treacă pesteetapa critică a sevrajului, se recurge la substituenţi de genul metadonei,droguri mai puţin periculoase, chiar dacă şi acestea creează dependenţă. Ultimaetapă este cea în care se renunţă la orice fel de drog, când sunt însă necesaresuportul familiei şi al prietenilor, izolarea de posibilele surse de droguri şiconsiliere psihologică de specialitate. Mai precis, de un aşezământ de tipulcelui descris de dr. Elena Copaciu.

În imaginile alăturate, sunt vizibile efectele consumuluide droguri şi alcool asupra activităţii cerebrale. Golurile care apar înimaginile ce prezintă activitatea cerebrală a consumatorilor de droguri şialcool sunt zone din creier care sunt aproape lipsite de activitate. Se poateobserva însă că, în urma tratamentului adecvat şi a lipsei consumului dedroguri, creierul îşi revine.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638939-04-27

Mai multe imagini:
Ignorarea drogaţilor ne costă sute de miliarde de lei
zoom



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image