UPDATE:
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis, după ce au deliberat aproximativ o oră, că Elena Udrea nu a primit statutul de refugiat politic întrucât actele depuse de către aceasta nu arată acest lucru, ci doar că a formulat către autorităţile din Costa Rica o cerere de acordare a statutului de refugiat politic.
De asemenea, judecătorii i-au respins cererea fostului ministru de a fi audiată prin videoconferinţă sau prin comisie rogatorie.
Magistraţii au respins şi cererea apărătorului Elenei Udrea de amânare a termenului din acest dosar.
Rădulescu a precizat că acest statut, dobândit în 21 martie, este provizoriu şi devine definitiv după un an, dar că ambele au aceeaşi valoare şi conferă aceleaşi drepturi.
El a explicat că solicitarea acestui statut a fost făcută în baza Convenţiei ONU pentru refugiaţi din 1956, ratificată şi de România, potrivit News.ro.
" O protejeaza de eventuale cereri de extrădare. Este dreptul dumneai să beneficieze de dreptul la apărare, să aibă ultimul cuvânt. Am solicitat ca audierea să fie făcută prin mijloace tehnice la distanţă.", a menţionat avocatul Veronel Rădulescu, care a precizat că a şi solicitat audierea clientei sale prin mijloace tehnice la distanţă sau prin comisie rogatorie, conform Constituţiei şi legilor în vigoare, aceasta beneficiind de toate atributele dreptului la apărare.
De asemenea, Rădulescu a menţionat că a fost depus un document prin care Elena Udrea a solictat statului Costa Rica să îi spună în scris care sunt drepturle şi obligaţiile care decurg din statutul său de refugiat politic.
El a argumentat v "temerile Elenei Udrea că nu are un proces echitabil nu sunt doar ale domniei sale".
"Temerile cred că sunt justificate, dar dacă vă aminţiti, cred că decizia pe care a luat-o doamna Udrea a fost luată când a fost schimbat completul de judecată", a adăugat apărătorul Elenei Udrea.
Întrebat în legătură cu starea de sănătate a clientei sale, Rădulescu a răspuns că, dat fiind faptul că, spre deosebire de termenul precedent, Udrea nu a mai transmis documente medicale pentru a fi depuse la instanţă, înseamnă că starea acesteia este bună.
viewscnt
Înainte de pledoariile finale ale avocaţilor şi procurorului de şedinţă, în sala de judecată ar urma să fie audiaţi Rudel Obreja, Tudor Breazu, precum şi omul de afaceri Adrian Gărdean, ultimul fiind martor-denunţător în dosar.
Elena Udrea se află în prezent în Costa Rica iar la termenul anterior a anunţat prin avocaţii săi că doreşte să dea o declaraţie în cadrul procesului, însă nu se poate prezenta, deoarece este însărcinată iar medicii i-au recomandat să nu se deplaseze.
Pe 29 martie 2017, Elena Udrea a fost condamnată la şase ani de închisoare cu executare în dosarul "Gala Bute" pentru luare de mită şi abuz în serviciu.
În acelaşi dosar, Rudel Obreja, fost preşedinte al Federaţiei Române de Box, a fost condamnat la cinci ani închisoare cu executare iar Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea, a primit trei ani de închisoare cu executare. Ion Ariton, fost ministru al Economiei, a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.
Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea, a primit un an şi şase luni cu suspendare, Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, a primit patru ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii, trei ani de închisoare cu suspendare şi Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei firme, doi ani şi şase luni cu suspendare.
ÎCCJ a mai decis ca fostul ministru Elena Udrea să plătească aproape 3 milioane de euro despăgubiri.
Instanţa a mai dispus atunci ca Rudel Obreja să plătească în solidar cu partea responsabilă civilmente, SC Euro Box Promotion SRL (fostă SC Europlus Computers SRL), către Ministerul Finanţelor, prin ANAF, suma de 737.507 lei cu titlu de despăgubiri civile. Totodată, i se confiscă suma de 3.000.000 lei.
Potrivit DNA, Udrea a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume, Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care inculpata îl conducea.
Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).
Udrea mai este acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile, cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la 'Gala Bute', prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.
