2017-12-15 23:52


„Mafia densităţilor” din OMV Petrom

 |  21:00
„Mafia densităţilor” din OMV Petrom

O reţea minuţios organizată din interiorul companiei-mamut de carburanţi OMV Petrom eludează sistemul fiscal din România printr-un mecanism bine pus la punct, asemănător „înşelatului la cântar”. Conducerea companiei nu este străină de acest fenomen, fiind informată chiar din interior. Dacă ţinem cont şi de faptul că, în urma documentării acestui subiect, i-am adresat, în urmă cu o lună şi jumătate, un set de întrebări punctuale, la care nu ne-a răspuns nici în ziua de astăzi, este evident că boardul OMV evită acest subiect. Fenomenul este cunoscut în interiorul companiei drept „mafia densităţilor”.

Pentru început, ar trebui să explicăm câteva noţiuni tehnice, specifice activităţii din depozitele de produse petroliere ale OMV Petrom, acolo unde se regăseşte acest fenomen.

Determinarea stocului de carburant (benzină, motorină) se face, în depozitele (rezervoare) OMV, prin calcule derivate, plecând de la măsurarea volumului şi a densităţii lichidului din depozit, precizia determinării depinzând de acurateţea măsurătorilor efectuate şi de realizarea corecţiilor care se impun. Compania are 10 depozite, dintre care două în Bucureşti şi unul în Craiova sunt automatizate, iar celelalte sunt „interim”, respectiv măsurătorile se fac manual. Angajaţii acestora recoltează probe în fiecare zi (cel puţin teoretic, aşa ar trebui să se întâmple) pe care le trimit la laborator pentru determinarea densităţii produsului.

Densitatea este o constantă fizică proprie fiecărei substanţeîn stare pură.Pentru produsele petroliere şi pentru ţiţei, densitatea este o proprietate fizică fundamentală care, corelată cu punctul de fierberesaupunctulde congelare, poate fi folosită pentrucaracterizarea arbitrajului şi încadrarea în anumite clase şi titluri de produse. Principiul metodei şi al echipamentului de încercare arela bază legea oscilaţiilor. Proba de încercat este injectatăîntr-un tub de sticlă în formă de Ucare,prin mijloace electromagnetice,este forţat să intre în oscilaţie armonică după principiul dispozitivului de măsurare.Perioada acestei oscilaţii este proporţională cu densitatea lichidului injectat.

După cum se ştie, densitatea unui corp este masa unităţii sale de volum determinată în vid şi exprimată în kg/m³ sau g/cm³. Densitatea se măsoară la o temperatură definită (t° C) care, pentru ţara noastră, a fost stabilită la 15° C. De aici provine denumirea de „densitate la L15”, adică la un litru de produs aflat la temperatura de 15º C, care este o temperatură de referinţă, adoptată şi de ţara noastră după standardul american.

O problemă care ridică dificultăţi practice este aceea de exprimare a relaţiei de dependenţă a volumului de nivel, atât din cauza „neregularităţilor” de formă ale părţilor componente ale unui rezervor, cât şi din cauza imposibilităţii de măsurare precisă a dimensiunilor pe interiorul rezervorului. Astfel, există trei tipuri de calcule. Unul este calculul volumetric în funcţie de nivel, pentru rezervoarele cilindrice orizontale şi verticale având tipuri diferite de capace: calote sferice, calote elipsoidale, conuri, cilindru secţionat - lichidele se dilată la creşterea temperaturii (cu excepţia unui punct critic pentru apă), astfel că volumul ocupat de o anumită cantitate de lichid diferă de la o temperatură la alta. Cum cantitatea de substanţă rămâne constantă, atunci la creşterea volumului scade densitatea. Înseamnă că măsurarea nivelului, la diferite temperaturi, duce prin relaţiile de mai sus la calculele volumelor dependente şi de temperatură. Al doilea este calculul factorului de corecţie (FCV) - deoarece variaţia cu temperatura a volumului vasului este diferită de variaţia cu temperatura a volumului lichidului - este necesară o corecţie a nivelului măsurat pentru calculul de volum. Un al treilea calcul este cel al densităţii produsului petrolier la temperatura de referinţă de 15°C.

Procesul de măsurare din depozite

Pentru a înţelege întrucâtva procesul de măsurare din depozitele de produse petroliere, vă prezentăm pe scurt metodele informatice folosite. Starea procesului este prezentată pe diferite tipuri de ecrane: ecrane generale, ecrane pentru fiecare tip de rezervor, ecrane cu toţi parametrii, rapoarte etc. Acestea permit vizualizarea şi modificarea în timp a datelor de achiziţie şi a parametrilor sistemului.

După accesarea meniului de iniţializare a sistemului (parametrii rezervoarelor, achiziţia datelor din sistem, vizualizarea rapoartelor cu înregistrări) se selectează tipul de rezervor (tip rezervor, cod rezervor) în vederea introducerii dimensiunilor fizice (diametru, generatoare, înălţime capac). Apoi se înregistrează valorile fizice ale rezervoarelor, tipul de carburant în vederea calculării volumului lichidului din rezervor, respectiv a masei. Totodată, se vizualizează şi imaginea cu tipul rezervorului pentru care se calculează volumul în funcţie de nivel. Urmează achiziţia datelormăsurate şi afişareavalorilorcalculate(volum, factor de corecţie,masa, densitatea) pentru un rezervor selectat. Este afişat calculul factorului de corecţie (FCV)în vederea calculării volumului aparent la 15° C, calculul  densităţii la 15° C şi afişarea masei lichidului din rezervorul selectat. Este afişată şi data, ora înregistrării valorilor în vederea realizării rapoartelor pentru evidenţa gestiunii  produselor petroliere din depozite. „Rapoartele” cuprind istoricul înregistrărilor.Se vizualizează valorile parametrilor înregistraţi (cod rezervor, nivelul, densitatea, temperatura, masa reală) de-a lungul unui anumit interval de timp. Valori utile pentru realizarea unei evidenţe stricte a stocului de produs petrolier aflat în depozit, cu data înregistrării şi numele utilizatorului care a făcut înregistrarea.

Pentru toate acestea, în depozitele „interim”, unde procesul nu este automatizat, un angajat ar trebui să preleve o probă de produs petrolier în fiecare zi, înainte de încărcarea acestuia în autocisterne. Numai că, în aproape toate depozitele „interim” ale OMV din ţară, acest lucru se întâmplă o dată la intervale mari de timp, mai ales în preajma unor controale.

Totul se face „din pix”

Până acum trei ani, accizarea produselor petroliere se făcea la tonă, iar acum se realizează la mia de litri, la temperatura de 15° C. Densitatea produselor petroliere variază în funcţie de tip. Benzina are 720-780 g/cm³ (la temperatura ambientală), iar motorina, 820-860 g/cm³. Produsele trebuie să aibă o stabilitate a densităţii, care diferă în funcţie de temperatură. Densitatea la 15° Ceste de două feluri - în vid şi în aer, fiind stabilită după standardul american, elaborat de API (American Petroleum Institute). Diferenţa dintre densitatea în vid şi în aer este de 1,1 punct. Standardul OMV Petrom este în aer.

După cum spuneam mai sus, OMV Petrom are 10 depozite (TAS - Terminal Automation System) dintre care trei (două lângă Bucureşti şi unul la Craiova) sunt complet automatizate, iar celelalte şapte (Zalău, Suceava, Timişoara, Deva, Simian, Constanţa, Petrobrazi) sunt semiautomatizate (interim) fiind nevoie de măsurători manuale (prelevare de probe). Rezumând procedeul informatic de gestiune a produselor petroliere prezentat mai sus, după prelevarea probei din rezervor, se determină temperatura, iar în laborator se calculează densitatea la 15° C. Datele rezultate se introduc în sistem.

Acest lucru se întâmplă extrem de rar în depozitele interim. Programul de lucru începe la ora 6.00, pentru că între 7.00 şi 7.30 sosesc autocisternele care încarcă produsul pentru a fi livrat beneficiarilor (în general, staţiile de alimentare). Între orele 6.00 şi 7.00, angajaţii depozitelor trebuie să preleveze probele, însă, după cum am constatat în teren, monitorizând două zile la rând un depozit, nimeni nu efectuează această operaţiune. Situaţia ne-a fost confirmată chiar de un angajat care ne-a spus cu seninătate că datele se introduc în sistem „din pix”. Cu alte cuvinte, măsurătorile nu au loc, ci sunt „inventate” (fireşte că au valori apropiate de realitate, pentru a nu da de bănuit). Toată această manevră serveşte scopului „mafiei densităţilor”, acela de a ţine o contabilitate dublă, de a înşela sistemul fiscal şi de a vinde „la negru” cantităţi importante de produse petroliere.

„Trage cântarul”

Pentru a înţelege mai bine fenomenul, imaginaţi-vă cum sunteţi înşelaţi la cântar în piaţă - comerciantul vă cântăreşte 1 kg de cartofi, dar în realitate sunt doar 900 de grame, deşi plătiţi pentru exact 1 kg. Sutele de grame rămase se adună şi, în final, din tot stocul, comerciantul mai adună alte zeci de kilograme „pe lângă”, astfel că el raportează autorităţilor fiscale o anumită cantitate valorificată doar pe hârtie, iar realitatea este alta. Camacelaşi lucru, prin similitudine, se petrece şi în depozitele OMV Petrom. Numai că în acest caz nu este vorba despre kilograme de cartofi, ci despre densităţi ale benzinei sau motorinei. Diferenţa dintre stocul real şi cel „pe hârtie”, realizată prin menţionarea unor densităţi mai mari, este valorificată „la negru”. Aşa se face că angajaţii depozitelor, inclusiv administratorii (gestionarii) acestora fac bani buni din acest fenomen. „Mafia densităţilor” se întinde până la directorii de depozite şi, potrivit unor surse din companie, chiar mai sus.

Mai trebuie spus că unele depozite funcţionează ca antrepozite fiscale, autorităţile fiscale (vamale) având obligaţia ca, la sosirea vagoanelor de la rafinării, să verifice dacă numărul acestora şi cantităţile din documente sunt reale, iar pentru ieşirile din depozitele-antrepozite fiscale, mai ales pentru clienţii ce ridică produse neaccizabile, acestea se colorează cu o substanţă ţinută în custodia depozitului, sub sigiliu fiscal. Prin aceste antrepozite fiscale nu se zăreşte nici picior de vameş.

Cum se perpetuează acest fenomen

Legislaţia internaţională şi regulamentele grupului OMVprevăd ca gestiunea produselor petroliere şi plata accizelor să se facă în „litri 15“ în aer (volumetric) sau în vid.Legislaţia româneascănu precizează exact despre care litri este vorba, producâd astfel o confuzie totală şi lăsând „mafia densităţilor” să-şi facă treaba mai departe.

Sursele noastre din interiorul OMV ne-au indicat oameni importanţi din sindicat ce deţin funcţii de decizie în companie, cu influenţă asupra unor oameni politici, care se opun schimbării legislaţiei.

Un antrepozit fiscal (depozit de produse petroliere) primeşte din rafinărie (cum ar fi Petrobrazi) vagoane de produse petroliere - marfaeste recepţionată şi apoi revândută -,iar pe baza rezultatelor operaţionale se percep taxe şi accize. Haosul legislativ şi complicităţilepolitico-sindicale produc pierderi de 10 milioane delitri anual.

„Mafia densităţilor” jonglează inteligent cu volumeleîn „litri 15”sau litri normali, în „litri 15”,în vid sau aer, cu vagoaneleîn rafinării, cu documentelede transport fără elemente de siguranţă sau cu datelelegate de volume şi greutăţi, făcândaproape imposibil, dacă nu cel puţin complicat,un audit corect (chiar şi independent) asupra unuifenomen care produce grave prejudicii bugetului de stat. Haosul este atât de mare în gestiunea stocurilorde produse petroliere ale OMV, încât acestea nu pot fi stabilite cu exactitate. Vagoanele-cisternă sunt recepţionate în „L15 aer”,iar vânzările sunt scăzute în „L15 vid”,şi,deşi diferenţa este doar de 1,1 kg/mc,vorbim de milioane de litri anual. În plus, chiar dacă accizarea se face în „L15“ iar livrările se fac în „L15“,vid şi aer,stocurile sunt menţionate în continuare în kg în sistemul fiscal informatizat SAP.

OMV refuză comunicarea

Conducerea OMV se arată indignată şi intrigată de aceste pierderi în lanţul cash-order (prelucrarea ţiţeiului, încărcarea în depozite şi vânzarea în staţiile de distribuţie).Cu alte cuvinte, conducerea OMV nu este străină şi aceasta poate fi dovedită cel puţin prin faptul că fenomenul i-a fost adus la cunoştinţă şi descris chiar din interiorul companiei. Este probabil motivul pentru care de o lună şi jumătate refuză să ne răspundă la întrebări.

Benzină aditivată... doar pe hârtie

Mai mulţi angajaţi din depozitul Bucureşti Sud ne-au declarat, în documentarea noastră incognito, că în staţiile de alimentare ale OMV Petrom se comercializează  produsul TOP 99 la un preţ mai mare decât sortimentul SUPER 100, pentru că este aditivat, însă doar pe hârtie. În realitate, TOP 99 nu conţine nimic în plus faţă de SUPER 100. Între timp, aceste sortimente au fost înlocuite de noul brand MaxxMotion, în fapt aceeaşi Mărie cu altă pălărie.

Controlul ANAF, „secret fiscal”

Surse din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală ne-au declarat că, recent, inspectorii ANAF şi ai Gărzii Financiare au derulat un control la unul dintre depozitele OMV Petrom. Verificările au avut ca tematică tocmai diferenţele de densităţi şi înregistrarea lor în sistem, despre care am scris în aceste pagini. Oficial, reprezentanţii ANAF ne-au declarat că nu pot oferi informaţii din cauza „secretului fiscal”.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639567-02-19

TAGURI: omv petrom, anaf





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


ANONIM
03 Ian 2013

asa este aveti dreptate
FERENC
31 Ian 2013

Ce prosti sunteti. Caraghiosilor!!! Cum adica "densitatea este o constanta"??? Cu cine ati facut fizica? Masa este o constanta. Da? Volumul este variabil in functie de temperatura. Da? Atunci cum pana mea densitatea este o constanta?
TZUKU
05 Noi 2013

densitatea in conditii standard de temp. si presiune este o constanta a substantelor
FERENC
14 Mai 2014

La Zalau cum a fost cu,, marele sef ,, Moldovan?
Random image



Ultimele stiri






Apa Nova