2016-12-07 14:40

DEZVALUIRI


Pe urmele crimelor Securităţii comuniste. Rămăşiţele a 13 luptători anticomunişti, căutate în subsolul Palatului Copiilor din Cluj-Napoca

 |  18:47
Pe urmele crimelor Securităţii comuniste. Rămăşiţele a 13 luptători anticomunişti, căutate în subsolul Palatului Copiilor din Cluj-Napoca

Trupurile a 13 persoane ucise de Securitate la Cluj,la începutul lunii aprilie 1950, vor fi căutate miercuri, 18 august, într-oîncăpere din subsolul Palatului Copiilor din Cluj-Napoca, fostul sediu al “braţuluiarmat” al regimului comunist, a cărei uşă se presupune că a fost zidită.

Acţiunea va fi executată de Centrul deInvestigare a Crimelor Comunismului (CICCR), care deţine informaţii atât de lafoşti deţinuţi politici, cât şi de la persoane care au lucrat în sediul fosteiSecurităţi Cluj, că ar fi existat o încăpere de formă dreptunghiulară, care sedezvolta din fundaţia zidului de pe partea răsăriteană a clădirii. Accesul spreacea încăpere, în care se presupune că ar fi fost folosită pentru ascundereacadavrelor celor 13 persoane ucise, se crede că a fost zidit.

Înimobilul care va fi cercetat se află şi sediul Filialei judeţene Cluj aAsociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR).

Luptători anticomunişti

Rămăşiţele pe care cei de la CICCR speră să le descopereaparţin unor luptători anticomunişti care au făcut parte din grupurile derezistenţă armată Nicolae Dabija şi Alexandru Maxim, care au activat în zonaMunţilor Apuseni. Toţi au făcut parte din cele două loturi care au fostjudecate în cursul lunilor septembrie şi octombrie 1949 de către TribunalulMilitar din Sibiu şi au primit sentinţe de condamnare la moarte şi laînchisoare pe diferite termene. CICCR este în posesia unor documente aleSecurităţii din care rezultă că sentinţele pronunţate de instanţa militară dejudecată au fost stabilite în prealabil la Bucureşti, de către conducerea Direcţiei Generale a Securităţii Poporului.

Cei 13 luptători care vor fi căutaţi în subsolulPalatului Copiilor au „beneficiat” de atenţia specială a directoruluigeneral al Direcţiei Generale a Securităţii Poporului, Pantelei Bodnarenko, zisPantiuşa, cel care şi-a schimbat numele în Gheorghe Pintilie. Acesta a dispusca toţi condamnaţii consideraţi mai periculoşi pentru că ”au tras cu arma în organele noastre” să fie supuşi unuiregim mai aspru de detenţie.

Conformunui comunicat al CICCR, condamnaţii “speciali” au fost aduşi şi depuşi laPenitenciarul Tribunalului din Cluj, de unde au fost transferaţi pentrucercetări suplimentare la sediul Securităţii din oraş. Şase condamnaţi au ajunsla Securitate în ziua de 2 aprilie, iar alţii şapte, în ziua de 5 aprilie 1950.Toţi au fost ucişi în subsolul clădirii Securităţii, unde atunci funcţionaarestul, dar şi un spaţiu destinat pentru torturarea celor reţinuţi acolo.Crimele au fost înfăptuite de cadre operative de la Securitatea din Cluj, dinordinul direct al colonelului Patriciu Mihai (nume real, Grunsperger Mihai),acesta fiind atunci şeful Direcţiei Regionale a Securităţii Poporului Cluj.

Acestanu a fost singurul caz în care, din dispoziţiile unor şefi ai Securităţiistatului din anii de început ai regimului comunist, s-a trecut peste hotărârileunor instanţe militare de judecată, iar mulţi oameni condamnaţi la pedepseprivative de libertate au fost scoşi din puşcării şi apoi executaţi.

TBC şi pneumonie, dela gloanţele reci

Posibilitateaca rămăşiţele celor 13 luptători ucişi să fie ascunse în subsolul PalatuluiCopiilor din Cluj-Napoca a fost semnalată CICCR în 30 aprilie 2010, de cătreAFDPR Cluj. În data de 21 mai 2010, CICCR a înaintat o adresă către directorulPalatului Copiilor din Cluj, Valentin Cuibuş, cerându-i acestuia să permităverificarea prin decapare a stratului de tencuială ce acoperă zidăriacompartimentului subteran, pentru a se putea identifica intrarea care a fostînchisă în trecut cu zidărie. Administratorul clădirii nu a dat însă nici unrăspuns. AFDPR Cluj a cerut sprijin de specialitate pentru verificarea zidărieilui Gheorghe Petrov, arheolog expert la Muzeul Naţional de Istorie aTransilvaniei din Cluj, specialistul şi colaboratorul CICCR pentru domeniulinvestigaţiilor speciale.

Toatecele 13 victime au certificate de deces eliberate ulterior de Consiliul Popularal oraşului Cluj în anul 1957. La motivele decesului, la toţi sunt menţionatecauze medicale, cum ar fi TBC pulmonar pentru unii sau pneumonie pentru alţii.

Dacăvor fi descoperite rămăşiţele celor 13 persoane care se presupune că au fost uciseşi depuse în subsolul clădirii fostei Securităţi din Cluj, va urma deschidereaunei cercetări penale, care este de competenţa exclusivă a Parchetului Militar.Chiar dacă vor fi identificaţi însă vinovaţii, aceştia nu mai pot fi pedepsiţi(dacă mai trăiesc), pentru că a trecut perioada de prescripţie a crimelor.CICCR consideră că toate crimele înfăptuite de Securitate în timpul regimuluicomunist sunt crime împotriva umanităţii (pentru care nu există termen deprescriere), dar această încadrare juridică nu este recunoscută de cătrelegislaţia din România.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638939-07-05

Mai multe imagini:
Pe urmele crimelor Securităţii comuniste. Rămăşiţele a 13 luptători anticomunişti, căutate în subsolul Palatului Copiilor din Cluj-Napoca
zoom



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image