2016-12-04 06:00

DEZVALUIRI


Premiere inginereşti atât în România, cât şi pe plan european. Din culisele construcţiei pasajului Basarab

 |  20:19
Premiere inginereşti atât în România, cât şi pe plan european. Din culisele construcţiei pasajului Basarab
Peste 100.000 de metri cubi de beton, circa 1.000 de muncitori care aulucrat zilnic, o construcţie unică prin dimensiuni şi singura staţie de tramvaiamplasată pe un pod hobanat sunt, pe scurt, “minunile inginereşti ce s-au reunit în pasajul Basarab din Capitală.

Podul hobanat din cadrul pasajului supraterandenivelat Basarab reprezintă o structură unică în Europa. “Structura cea maideosebită, dacă nu chiar unicat în România, este podul hobanat,atât ca dimensiuni, ca structură statică... În România, mai este un hobanatconstruit, în anii ’80, pe Canal (n.r., Canalul Dunăre-Marea Neagră), la Agigea. A fostconstruit experimental, dar rezistă şi acum. Dar, sigur, acesta, din Capitală,are cu totul alte dimensiuni. Are o lungime de 360 de metri. El traverseazăcele 14 linii de cale ferată din Gara de Nord, precum şi Bulevardele Griviţa şiGolescu. Face legătura din Titulescu până la viaductul care se desfăşoarăasupra zonei Plevnei, Orhideelor, unindu-se cu podul în arc de peste Dâmboviţa,făcând legătura cu Milea şi Grozăveşti, cu cartierele Drumul Taberei şiMilitari. Are o lăţime de 44 de metri, lăţimea cea mai mare din zona staţiei detramvai de pe podul hobanat”, ne-a explicat inginerul-şef de şantier de la pasajul Basarab, GrigorieVerenciuc.

Podul hobanat se spijină pe doi piloni de 80 de metriînălţime, din beton special, de clasă 60- 75, un beton care nu s-a mai făcut înRomânia. Tabierul este susţinut prin intermediul a 60 de hobane. Fiecarehobană, care sunt cablurile de suţinere, este formată din aşa-numitele toroane.Sunt între 25 şi 110 toroane pe hobană.

Singurul pod hobanat cu staţie de tramvai

Pentru tot pasajul au fost utilizaţi peste 100.000 demetri cubi de beton. “Un alt lucru important este că acest hobanat are o staţie de tramvai pe el,care va face legătura la sol cu Golescu şi cu Griviţa, prin intermediullifturilor şi al scărilor rulante. Din câte ştim noi, este singurul pod hobanatcare are o staţie de tramvai pe el, cel puţin în Europa”, ne-a mai declarat inginerul Grigorie Verenciuc. Au fostîn medie 400 de lucrători, dar au fost şi vârfuri de 800-1.000 de oameni pe zi,în momentul în care s-au dat în circulaţie diverse sectoare. Mai există podurihobanate urbane, dar nu de dimensiunile acestuia. “Un alt lucru interesant din punct de vedere tehnologic şicu care ne mândrim, ca şi constructor, este modul în care s-a montat partea dehobanat peste calea ferată, fără a fi întrerupt traficul feroviar. S-a făcutlansarea tablierului în timpul nopţilor, în închideri de patru ore, astfelîncât să nu fie perturbat traficul. Practic, o porţiune de tablier de 500 detone dinspre Golescu spre Griviţa s-a realizat în şase etape de împingere, îndouă luni, în mai-iunie 2010”, ne-a mai spus Grigorie Verenciuc.

Până la 1.000 de muncitori au lucrat zilnic pentru afinaliza pasajul Basarab. “Au fost o medie de 400 de lucrători, dar au fost şi vârfuri de 800-1.000 deoameni pe zi, în momentul în care s-au dat în circulaţie diverse sectoare. Ceidoi stâlpi care suţin podul hobanat au fost realizaţi din câte 500 de metricubi de beton fiecare. A fost o turnare realizată cu cofraje căţărătoare.Îmbinările de la aceşti stâlpi, realizate din patru în patru metri, au fostrealizate cu nişte manşoane, pentru prima dată utilizate în România”, ne-a mai spsus şeful de şantier de la pasajul Basarab.Potrivit acestuia, podul rezistă la un sesism de peste 7,5 grade pe scaraRichter. “Conform contractului,noi, ca şi constructor, asigurăm o garanţie de zece ani. Suntem responsabili deorice viciu material sau tehnic. Pasajul rezistă la un seism de peste 7,5 gradepe scara Richter. Pentru aceasta, iarăşi în premieră pentru România, podul areun sistem complex de protecţie antiseismică. Este vorba despre folosirea unoraparate de reazem speciale, formate din cauciuc şi cu miez de plumb, precum şinişte izolatori seismici, care cu ajutorul unor pistoane hidraulice, care aufost aplicate la podul mare şi la viaductele de beton, şi care preia forţeleseismice la momentul producerii unui eveniment de acest gen. Fiecare piston suportăo presiune de până la 2.000 de tone, cele mai mari”, ne-a mai spus reprezentantul constructorului.

Inginerul se mândreşte cu lucrarea realizată în Capitală.“A fost un privilegiupentru noi să lucrăm la o asemenea lucrare şi suntem fericiţi că, în acestmoment, s-au finalizat lucrările şi se poate circula pe el”, concluzionează Grigorie Verenciuc.

Specialiştiidin domeniul construcţiilor sunt impresionaţi de structura metalică a poduluihobanat din cadrul pasajului Basarab. “Hobanele,cablurile pentru partea suspendată a Pasajului Basarab, au fost fabricate înJaponia. Este pentru prima dată când în România se foloseşte acet tip de cablupentru construcţia unui pod. Acest tip de structură metalică se foloseşte lapasajele proiectate în zone seismice. Bucureştiul se află într-o zonă seismicăvulnerabilă. Cablurile sunt fabricate dintr-un oţel special încorporat într-unmaterial din plastic. În interiorul sistemului se află vaselină care reducesemnificativ frecarea şi uzura cablurilor”, ne-au explicat specialiştii din domeniulconstrucţiilor. Zona principală al pasajului este podul hobanat din zona GăriiBasarab, mai precis cei doi piloni care au o înălţime de 84 de metri. “Cei doi piloni au o fundaţie de o adâncime între 32 şi 36 de metri în pământ. Este celmai sigur pod din România”, au dat asigurări inginerii.

Oprescu: “La pasajulBasarab nu s-a făcut recepţia finală”

Primarulgeneral al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat, ieri, că recepţia făcută lapasajul suprateran Basarab nu a fost cea finală, la aceasta urmând să fiechemaţi şi cei de la Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC). Edilul aprecizat că rezultatele tuturor testelor realizate la pasaj au fost favorabile,inclusiv cel al unui test suplimentar care a fost cerut de un profesor de laUniversitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti şi care a avut loc miercureatrecută.

Lucrările de construcţie la pasajul Basarab au început în2006. Iniţial, pasajul trebuia să coste 60 milioane de euro, însă valoareacontractului s-a majorat, treptat, la 200 milioane de euro. Antreprenorulgeneral al lucrărilor este firma italiană “Astaldi”.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639250-03-08



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

TEODOR
21 Iun 2011

Bine documentat acest articol despre Basarab,si nu se adreseaza exclusiv specialistilor!Dincolo de performantele tehnice,importanta este utilitatea pentru oras!Sorin Oprescu a rezolvat un capitol din problema traficului bucurestean!Altele sunt la rand,acum!

Adauga un comentariu

Random image