2018-12-15 04:19


Războiul vilelor din Șerban Vodă. Circul mediatic al retrocedărilor din mandatul de primar al lui Băsescu

 |  17:51
Războiul vilelor din Șerban Vodă. Circul mediatic al retrocedărilor din mandatul de primar al lui Băsescu

A fost sau n-a fost legal? Un răspuns de care justiţia s-a ocupat în ultimii 11 ani, ajuns în 2015 la faza pe evacuări, a revenit în forţă în ultimele luni, cu iz de scandal, în studiourile televiziunilor. Montajul e clasic: lacrimi, imagini cu oameni necăjiţi rămaşi pe drumuri, plângeri penale de ultimă oră şi, obligatoriu, un ţap ispăşitor. Moneda forte şi grabnic aducătoare de rating în speţă este un nume: Traian Băsescu, cel care a semna în 2003, în calitate de primar, retrocedarea a şase imobile, moştenirea familiei senatorului liberal Iordache Minciulescu, către nepotul acestuia acum stabilit în Statele Unite. Povestea s-a şi consumat, din punct de vedere mediatic, în 2003, când a fost pusă în discuţie calitatea procesuală a lui Nicolae Minciulescu, naturalizat în Statele Unite în 1985 cu numele de Nicholas Jordan, fapt certificat cu documente emise de către Tribunalul Districtului de Sud al Californiei şi de Ambasada Statelor Unite. După ce simplificăm toată hârţogăraia juridică şi lăsăm problemele sociale în sarcina instituţiilor competente, cheia întregii poveşti stă în răspunsul la o singură întrebare: este Nicolae Minciulescu, alias Nicholas Jordan, nepotul cunoscutului om politic liberal din perioada interbelică, Iordache Minciulescu? Conform documentelor sale, răspunsul este: da. În situaţia halucinantă în care documentele ar fi fost falsificate, aşa cum pretind chiriaşii uneia dintre casele revendicate din Calea Şerban Vodă, speţa este una care depăşeşte graniţele siguranţei naţionale şi implică intelligence-ul american, fiind vorba despre documente oficiale ale instituţiilor Statelor Unite.

Din martie, în mass-media au început să apară titluri alarmante cu privire la oamenii evacuaţi din casele retrocedate: „Primele evacuări din case retrocedate pe vremea când Traian Băsescu era primar al Capitalei”, titrează România TV pe siteul de ştiri. Jurnaliştii povestesc cum „zeci de oameni care au primit ordinele de evacuare, după ce ani întregi s-au luptat în instanţă degeaba, îşi strigă acum disperarea în stradă”, deoarece „în timpul mandatului lui Traian Băsescu la Primăria Capitalei, 66 de case au fost retrocedate într-o singură zi unei singure persoane. S-a întâmplat în anul 2003”. Ulterior, cazul a fost intens dezbătut în studiourile de televiziune. Dar ce se află în spatele acestei poveşti încâlcite, ca toate poveştile în care miza imobiliară se împleteşte cu cea politică?

Identitatea „omului de cenuşă”, cunoscută SRI

În septembrie 2014, mai multe ziare au preluat scrisoarea deschisă a celui care ar fi, conform documentelor depuse la dosarul de retrocedare, moştenitorul legal al familiei senatorului liberal Iordache Minciulescu, cel care revendicase, la începutul anilor 2000, imobilele deţinute de bunicul său în perioada interbelică. Aflat acum în plin scandal mediatic, Minciulescu încearcă o dezambiguizare a identităţii şi a situaţiei sale. „De luni şi luni de zile se discută la televiziune (cu predilecţie la TVR şi Antena 3) şi în presă cazul Nicholas Jordan, descris ca un impostor care a primit «cadou» 66 de case de la preşedintele Băsescu, pe vremea când acesta din urmă era primarul Capitalei. (...)Mă numesc Nicholas Jordan, dar m-am născut Nicolae Minciulescu la Bucureşti, în 1946. Sunt fiul doctorului Iordan Şoimu Minciulescu şi nepotul senatorului liberal Iordache Minciulescu.(...) Aş spera ca să poată găsi cineva, de pe la vreun anticariat sau de la vreo bibliotecă publică, romanul «Omul de cenuşă». A apărut în 1993 la Editura Uranus din Bucureşti. Dacă găsiţi cartea, veţi vedea că autorul este Nicholas Jordan, că pe pagina de gardă traducătorul este N. Minciulescu, şi că pe coperta din spate este fotografia autorului, pe care foştii colegi de şcoală şi facultate, mulţi prezenţi la lansarea cărţii, o pot identifica. În 1993, când fostele imobile naţionalizate nu fuseseră restituite încă, nimănui nu i-a venit ideea să mă facă impostor.(...) La începutul anilor '90 eram implicat în redactarea computerizată a nenumărate săptămânale şi chiar a câteva cotidiane («Nine O'Clock», de pildă, şi, o scurtă perioadă de vreme în 1990, «România Liberă»). Foarte mulţi intelectuali din acea vreme s-au folosit de serviciile companiei de redactare Jordan. Aşa i-am cunoscut pe d-nii Băcanu, Sorescu, Liiceanu şi mulţi alţii. (...) În 1995 m-am reîntors în Statele Unite şi am revenit în România doar pentru a rezolva problema imobilelor naţionalizate de la familia mea. În orice caz, apariţia mea aşa-zisă «din neant» în 2003 este, repet, o fantezie.(...) Vă garantez că la nivelul poliţiei şi al serviciului de paşapoarte se ştie foarte bine cine sunt, pentru că am discutat şi depus acte şi acolo în 2004. Şi atunci s-a repetat aceeaşi situaţie legată de apariţiile la tv ale unei d-ne Marilena Aksan, din Calea Şerban Vodă 124, sectorul 4, Bucureşti, şi tot cu ocazia unor alegeri, pentru primărie, cred. Şi nu pun la îndoială faptul că şi SRI-ul ştie foarte bine adevărul - în 1990, exact când am adus computere Macintosh la «România Liberă», Corneliu Vadim Tudor m-a «demascat» în săptămânalul său ca «agent CIA». Să nu fi verificat nimeni cine sunt atunci?”.

Documentele de identitate

Nicolae Minciulescu, născut în 1946, a părăsit România cu mult înainte de 1989, obţinând cetăţenia americană cu numele de Nicholas Jordan. Conform documentului emis de Departamentul de Justiţie al SUA, prezentat faţă-verso în imagini, Nicholas Jordan, născut în 17 martie 1946, este naturalizat, schimbându-şi numele din Nicolae Jordan Minciulescu în 1985.

Precum se vede şi din fotografiile de pe cele două permise auto pe ambele nume, cele două persoane sunt una şi aceeaşi.

După 1989, Nicholas Jordan, fost Nicolae Minciulescu, a obţinut şi schimbarea numelui în România conform deciziei emise de IGP şi prezentate în imagine unde scrie că Nicholas Jordan este Nicolae Minciulescu, fiul lui Iordan şi al Antoanetei, precum şi certificat de naştere pe noul nume emis de Primăria Sectorului 4, unde scrie că Nicholas Jordan este fiul lui Iordan Minciulescu şi al Antoanetei Minciulescu.

Bilanţul vilelor retrocedate şi neretrocedate

Începând cu anul 2000, lui Nicolae Minciulescu, alias Nicholas Jordan, i-au fost retrocedate următoarele imobile care fac parte din moştenirea familiei Minciulescu. „Menţionez că patru dintre aceste proprietăţi (cele subliniate) mi s-au retrocedat parţial, lipsind numeroase apartamente vândute de către Statul Român prin legea 112/1995”, scrie acesta pe blogul său. Este vorba despre clădirile din Şerban Vodă nr. 81-83; Şerban Vodă nr. 111; Şerban Vodă nr. 124; Biserica Alexe nr. 15; Valerian Prescurea 21-23; Valerian Prescurea 25. (vezi foto) Din spusele sale, actele de retrocedare semnate în vremea mandatului de primar al lui Traian Băsescu, au vizat doar şase imobile, şi nu 66 de imobile, aşa cum s-a vehiculat în presă. „Spre deosebire de cele şase proprietăţi discutate mai sus, unde am mai putut recupera apartamentele nevândute, următoarele trei proprietăţi, cele de mai jos, deşi solicitate la aceeaşi dată cu celelalte şase, nu mi-au fost retrocedate, nici măcar parţial, pentru că ele au fost vândute în totalitate de către Statul Român, de asemenea prin legea 112/1995, (casele din Biserica Alexe nr.17, Şerban Vodă nr. 126; Şerban Vodă nr. 76-78). Conform spuselor sale, una dintre casele pe care nu le-a mai recuperat a ajuns în mâna familiei Vulturu, „unul din membrii săi, inginer constructor, cu relaţii suspuse la Primăria Sectorului 4” (la adresa din Şerban Vodă nr. 126). O alta a fost adjudecată de

familia Ene Nicolae, „fost poliţist, şi un protejat al câtorva figuri importante din conducerea Poliţiei Capitalei, unele implicate în scandaluri de proporţii şi aflate încă în atenţia DNA”.

Linșaj mediatic cu miză politică

În mai, anul acesta, Minciulescu a povestit pe blogul său cum a devenit ținta unui „linșaj mediatic susținut și alimentat de ziare și rețele ca Antena 3 și România TV, aflate la unison în slujba unui singur partid, acela al odraslelor celor ce mi-au aruncat familia în stradă în 1950”.(...) Experții lor în dezinformare, Andreea Crețulescu, Victor Ciutacu („Este negru Nicholas Jordan, domnule Ponta”, afirmă el pe gov.ro, site-ul oficial al guvernului), Mihai Gâdea, Oana Stanciu și colegii repetă vechile metode, „cu interogatorii copiate verbatim din procesele staliniste”.

„Simplul fapt că semnătura lui Traian Băsescu se găsește pe actele mele de retrocedare a fost intens mediatizat, de fapt, cu mult mai mediatizat decât însuși numele și persoana mea. (...) Alcătuirea dosarelor de restituire în cazul moștenirii mele a durat luni de zile. La Primărie, o întreagă Comisie mi-a examinat dosarele pline de documente de arhivă ca să se poată pună în fața Primarului la semnat Certificatele de Retrocedare”, mai scrie moștenitorul senatorului liberal.

În scena mass-media a apărut și avocatul Pavel Abraham, fost șef al Inspectoratului General al Poliției, care afirmă în emisiunea „România la Raport”, din 14 mai 2015 (minutul 24.30), România TV, că pașaportul (vezi foto) nu a fost eliberat de către autoritățile române și că organele de anchetă au stabilit că acest pașaport nici nu ar fi putut fi eliberat vreodată pe numele de Minciulescu din cauza schimbării de nume în Statele Unite ale Americii. Abraham aruncă în scenă ipoteza halucinantă a falsificării documentului. „Asta înseamnă că la dosarul anchetei există toate actele care vă pot confirma spusele și, bineînțeles, raportul Poliției care explică în scris toate detaliile despre acest pașaport expirat D-0224925? Ce puteți spune despre pașaportul expirat P ROM 05493784? Ar putea exista vreo șansă ca ambelor pașapoarte, odată expirate, să le fi fost tăiat, pentru siguranță, colțul și returnate titularului odată cu noul pașaport, în caz de cerere (ca de pildă, vize multiple încă valabile)? Asta nu se întâmplă niciodată? Uitați-vă pe site-ul Ambasadei României din Statele Unite ale Americii”, scrie Minciulescu.

Plângere penală clasată

Minciulescu mai precizează că nu este vorba despre 60 de familii evacuate, cum se vehiculează în mass-media, ci doar despre patru familii foarte vocale.

„Desigur, chiar și patru familii reprezintă un fapt regretabil în sine, dar conflictul durează de 11 ani, timp în care Primăria ar fi putut să le asigure de mult timp locuințe sociale, mai salubre și de mai bună calitate”, scrie Minciulescu pe site-ul său. Printre aceste familii se numără și cea a Marilenei Aksan, care locuiește pe Calea Șerban Vodă nr. 124, cea care a formulat și o plângere penală în care îl învinuiește pe Minciulescu de fals în acte și pe funcționarii de la Primăria Capitalei (din anul 2003) de abuz în serviciu. Plângerea penală, înregistrată în 5 iunie 2013, a fost clasată în 12 martie 2015 de procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4. Judecătria Sectorului 4 a decis, în 19 mai 2015, să respingă cererea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 4 Bucureşti, de desfiinţare totală a Deciziei nr. 820/11.02.2003 (n.r. - decizia prin care erau retrocedate imobilele din Calea Șerban Vodă către Nicolae Minciulescu) emisă de Primăria Municipiului Bucureşti, ca prematură.

Un alt dosar penal, deschis în urma plângerii Ioanei Preda, tot fost chiriaș, ar fi fost redeschis la Judecătoria Sectorului 5 la cererea Parchetului General, după ce în 2010 a fost închis cu neînceperea urmăririi penale (NUP). În acest dosar apare și numele lui Traian Băsescu, care ar fi acuzat de abuz în serviciu, a susținut Adrian Ursu în emisiunea „Sinteza Zilei” din 5 mai 2015. Cheia dosarului este aceeași: identitatea lui Nicholas Jordan, alias Nicolae Minciulescu, Ioana Preda pecizând în emisiune că a contestat identitatea lui Jordan.

Dilema moștenirii Camerei de Comerț

În 2003, mass-media a reținut că „Primarul Capitalei, Traian Băsescu, a fost nevoit să-și anuleze propria dispoziție prin care retroceda un imobil din Calea Șerban Vodă nr. 124, sector 4”(n.r. - Dispoziţia 820/11.02.2003 a Primarului General). Acum 12 ani, plângerea, adresată inițial Prefectului Municipiului Bucureşti, Petre Botezatu Enescu, era semnată de aceleași două petente: Ioana Preda şi Aurelia Marinela Aksan care contestau, în esență, identitatea lui Nicholas Jordan. S-a vehiculat atunci că imobilul ar fi fost lăsat, spre moștenire, Camerei de Comerț. Însă din testamentul olograf scris în 1944 de Elena Minciulescu, bunica lui Nicolae Minciulescu, nu rezultă că dorința sa ar fi ca două imobile din Calea Șerban Vodă 124 și 126 să treacă direct, după moartea sa, în proprietatea Camerei de Comerț, ci doar după ce instituția ar dovedi capacitatea și dorința sa de a înființa, în aceste clădiri, o școală de comerț sau un spital. Mai mult, îl însărcinează pe fiul său, tatăl lui Nicolae Minciulescu, să se ocupe de formalitățile necesare pentru materializarea proiectului fundației care să poarte numele soțului. „Las fiului meu îndatorirea ca în imobilele din Calea Șerban Vodă nr. 126 și 124 din București să înființeze o fundație cu numele de Iordache Minciulescu, regretatul meu soț. Va preda acest legat Camerei de Comerț pentru a face acolo o școală de comerț sau un spital care să poarte numele soțului meu. În cazul în care Camera de Comerț nu ar puea îndeplini aceste obligații, să rămână acest legat Ministerului Sănătății pentru a înființa o policlinică sau un spital cu numele Iordache Minciulescu. (...) Până la predarea acestui legat, fiul meu va administra imobilele din Calea Șerban Vodă nr. 124 și 126.”

„Și cu donația, ce se întâmplă cu donația bunicului? Ce se întâmplă cu mine”, am întrebat, procesând în viteză informația știută de mic, scrie Nicolae Minciulescu pe site-ul său, „donația fusese un act comisoriu (mi se spusese asta de mai mulți avocați, chiar și de tata), așa că, potrivit lor, imobilul se întorsese de mult la proprietarul inițial și la moștenitorii lui”.

Reacția lui Traian Băsescu pe Facebook

„RTV, A3 sunt în campanie furibundă împotriva mea. Uneori, alimentate chiar de instituţii ale statului devenite obediente stăpânilor pentru că unii îşi doresc să fie veşnici în funcţii”, scrie, pe 26 aprilie 2015, fostul președinte pe rețeaua de socializare. „În această operaţiune masivă de denigrare, nimic nu este prea mult. Fie că utilizezi epave ale regimului comunist angajate cu normă întreagă la cele trei televiziuni, fie că utilizezi familii întregi de romi interlopi bine instruiţi de avocaţi de tip miliţian să facă declaraţii denigratoare la adresa mea, fie că sunt vârfuri de lance ale turnătorului Voiculescu angajaţi sau foşti angajaţi ai trustului Intact, fie că sunt angajaţi ai turnătorului de tip nou Ghiţă, fie că sunt băsişti răspopiţi sau diverse specii de acoperiţi, toţi se străduiesc din răsputeri să anihileze două mandate de preşedinte şi să semene, fără pic de responsabilitate, ură şi minciună”.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2015-05-25

Mai multe imagini:
Războiul vilelor din Șerban Vodă. Circul mediatic al retrocedărilor din mandatul de primar al lui Băsescu
zoom
Războiul vilelor din Șerban Vodă. Circul mediatic al retrocedărilor din mandatul de primar al lui Băsescu
zoom
Războiul vilelor din Șerban Vodă. Circul mediatic al retrocedărilor din mandatul de primar al lui Băsescu
zoom

Războiul vilelor din Șerban Vodă. Circul mediatic al retrocedărilor din mandatul de primar al lui Băsescu
zoom
Războiul vilelor din Șerban Vodă. Circul mediatic al retrocedărilor din mandatul de primar al lui Băsescu
zoom
Războiul vilelor din Șerban Vodă. Circul mediatic al retrocedărilor din mandatul de primar al lui Băsescu
zoom


Documente:

TAGURI: nicolae, minciulescu, traian, basescu, retrocedari, calea, serban, voda, scandal, mediatic
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


NICHOLAS JORDAN
26 Mai 2015

Mi-am promis mie însumi că mă voi abține din comentarii în ziare. Am învățat cu vremea ce urmează: armata de poștaci cărora apariția numelui meu sau al altei persoane "vizate" este semnalată instantaneu, după care se apucă furioși de treabă. Acest articol, care arată o informare ieșită din comun, dar despre care nici nu visam că se pregătește, m-a luat prin totală surprindere, așa că am fost obligat să reacționez, fie chiar și cu atâta întârziere. Din noianul de aspecte surprinse, vreau să evidențiez măcar unul, discutat în blogul meu, minciulescu.com, dar care, în afara ziarului "Puterea," rămâne cu încăpățânare imposibil de pomenit. Fostul candidat PDSR la primăria sectorului 4, Aurelian Vulturu, a achiziționat prin fiul său, nelocatar, un apartament la Șerban Vodă 126 și apoi, în doar câteva săptămâni, întreaga clădire. Aurelian Vulturu are si el o familie de evacuați de la Șerban Vodă 126 (familia Marin). Nimeni nu menționează asta, dar familia Marin este și ea pusă în spinarea mea, ca și toate cele 61 de evacuări de pe Calea Șerban Vodă, de la adrese unde nu am trecut vreodată pragul. Ce este atât de special cu acest Aurelian Vulturu, încât nimeni nu-i poate pomeni numele în presă?
Random image



Ultimele stiri






loading...