2016-12-05 16:47

DEZVALUIRI


Rechinii imobiliari vânează Casa Oamenilor de Ştiinţă

 |  21:00
Rechinii imobiliari vânează Casa Oamenilor de Ştiinţă

Casa Oamenilor de Ştiinţă, monument arhitectural în stil neoclasic francez, ar putea ajunge pe mâinile unor rechini imobiliari, după ce urmaşii fraţilor Assan, cei care au construit vila la începutul secolului trecut, au vândut drepturile succesorale. Virginica Tanţi Dumitrescu şi Adrian Ciorobea au ajuns în recurs la Curtea Supremă şi revendică terenul de peste 5.000 de metri pătraţi în valoare de aproximativ 15 milioane de euro şi clădirea, monument istoric, în locul urmaşilor industriaşilor antebelici.

La capătul a două cicluri procesuale, timp în care dosarul s-a plimbat de la Tribunal la Curtea de Apel Bucureşti la Curtea Supremă şi înapoi, singurul argument care pare să-i fi convins pe judecători să respingă cererea de restituire formulată de Virginica Tanţi Dumitrescu şi Adrian Ciorobea este unul ce ţine de procedură: avocaţii Casei Oamenilor de Ştiinţă (COŞ) au arătat că cei doi au contestat prea târziu decizia prin care Academia Română refuza să le retrocedeze imobilul. Mircea Duţu Buzura şi Paul Tiţa, avocaţii Academiei Române, respectiv ai COŞ, au mai susţinut că cei doi dezvoltatori imobiliari nu sunt persoane îndreptăţite să revendice imobilul în sensul Legii 10/2001, deoarece nu sunt nici foştii proprietari, nici urmaşi ai acestora. Pe de altă parte însă, Ioan Pădureanu, avocatul lui Adrian Ciorobea, spune că acesta a cumpărat drepturile succesorale de la urmaşii fraţilor Assan, industriaşii antebelici care au deschis prima moară cu aburi din România şi care locuiau în vila cunoscută acum drept Casa Oamenilor de Ştiinţă. Avocatul susţine că intenţia clientului său este una de conservare a imobilului, acesta declarându-se intrigat de fapul că actuala destinaţie a clădirii este de restaurant. „Intenţiile clientului meu nu pot fi decât de conservare. Mă mir de ce Ministerul Culturii nu a pus oprelişte să se fumeze acolo. E o bătaie de joc! Clădirea ar trebui să fie muzeu, iar intrarea să fie liberă”, a declarat avocatul Ioan Pădureanu. El a explicat pentru „Puterea” că Virginica Tanţi Dumitrescu şi Adrian Ciorobea nu au cumpărat drepturile litigioase, ci drepturi succesorale. „Este vorba despre un contract de vânzare-cumpărare de drepturi succesorale, încheiat înainte de proces. Ei (n.n. -  Dumitrescu şi Ciorobea) sunt un fel de prieteni de familie cu urmaşii lui Assan”, a declarat Ioan Pădureanu. Într-un document depus la dosarul cauzei, Verginica Tanţi Dumitrescu arată că nu are calitate de moştenitoare, ci de cumpărătoare a moştenirii.

Tanţi Dumitrescu şi soțul ei au reţeta îmbogăţirii din retrocedări

În momentul de faţă, Virginica Tanţi Dumitrescu şi soțul ei, Adrian Ciorobea, au pe rolul instanţelor trei dosare: cel prin care revendică terenul de 15 milioane de euro şi clădirea Casei Oamenilor de Ştiinţă, unul prin care cer terenul de 27 de milioane de euro şi ce a mai rămas din „Moara lui Assan”, despre care „Puterea” a scris în ediţia din 24 iulie şi altul prin care cer şi clădirea Bibliotecii Metropolitane Bucureşti.   Astfel, decretul de naţionalizare dat de comunişti în anii ’50 s-a dovedit a fi de bun augur unor capitalişti postdecembrişti, deschizând oportunităţi de „afaceri” cu multe zerouri după intrarea în vigoare a Legii 50/2001 privind imobilele preluate abuziv. Potrivit informaţiilor din presa centrală, Verginica Tanţi Dumitrescu şi Adrian Ciorobea au mai dat un „tun” de 33 de milioane de euro în 2005 când au intrat în posesia unui teren de 23 de hectare situat pe malul nordic al Lacului Tei, pe strada fabrica de Glucoză nr. 6-8, după ce au cumpărat drepurile succesorale de la nişte cetăţeni germani de origine română. La data respectivă, acest teren fusese oferit în compensare pentru unul de trei ori mai mic, situat în comuna Plumbuita Tei, reprezentat în concret de fundul lacului Plumbuita şi parcul cu acelaşi nume. Criza nu i-a împiedicat pe cei doi să intre, în 2008, în posesia unui alt teren, lângă Spitalul CF2, pe Bulevardul Expoziţiei. Obţinut prin acelaşi „modus operandi”, cei doi rechini imobiliari l-au vândut cu 6 milioane de euro societăţii Bogart, care a început construcţia unui bloc-turn de 70 de metri.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639256-02-10



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image