2016-12-03 17:55

DEZVALUIRI


Revendicare grecească de 17 milioane €

 |  21:00
Revendicare grecească de 17 milioane €

Copiii bancherului Nicolae Chrissoveloni, printre care și soția unui om politic elen, revendică primul imobil al celei mai mari bănci interbelice românești și cer despăgubiri de aproape 75 de milioane de lei pentru acțiunile pe care tatăl lor le deținea înainte ca regimul comunist să îi lichideze instituția.

Este vorba de Elena Averoff, soția politicianului elen Ioannis Averoff - fost reprezentant al Greciei în Parlamentul European - dar și Elena Sibila Manou, Maria Elena Chrissoveloni, Irina Tsatsos și Ion Nicolae Chrissoveloni, cărora instanțele de fond și apel le-au dat câștig de cauză.

Dosarul urmașilor lui Nicolae Chrissoveloni se află în momentul de față pe rolul Curții de Apel Galați, după ce magistrații Curții Supreme au trimis cauza spre rejudecare. Moștenitorii cer restituirea în natură sau în echivalent a imobilului situat în Piața Traian nr. 15 din Brăila, dar și despăgubiri de 75 de milioane de lei (aproximativ 17,5 milioane euro) în baza unui ordin al Ministerului de Finanțe care a constatat, în 2006, calitatea acestora de moștenitori ai lui Nicolae Chrissoveloni.

Prea mică despăgubirea

Avocata urmașilor bancherului interbelic, Ana-Maria Mihălcescu, a declarat pentru „Puterea” că despăgubirile nu acoperă nici pe sfert valoarea bunurilor mobile și imobile ale Băncii Chrissoveloni. „A fost cea mai mare bancă comercială din România, despăgubirile nu acoperă nici 20 la sută din valoarea bunurilor mobile și imobile și a acțiunilor”, a declarat avocata Ana-Maria Mihălcescu. Ea a explicat că aceste despăgubiri au fost acordate inclusiv pentru clădirea-monument istoric a Băncii Chrissoveloni din București, aflată lângă Banca Națională a României. Avocata a mai explicat că acest imobil din Brăila a fost naționalizat de comuniști înainte de lichidarea băncii, astfel încât valoarea lui nu intră în cuantumul despăgubirilor.

„O injustă îmbogățire”

Pe de altă parte, Primăria Brăila susține că Ordinul Ministerului Finanțelor Publice prin care s-a propus acordarea celor 75 de milioane de lei cu titlul de despăgubiri nu precizează „în ce măsură această valoare acoperă numărul acțiunilor deținute de N. Chrissoveloni la momentul anului 1948”. Cât despre imobilul revendicat, primăria susține că retrocedarea imobilului ar însemna „o injustă îmbogățire”. „Având în vedere că imobilul în litigiu a fost cumpărat de Banca Chrissoveloni și, în consecință, a intrat în patrimoniul acestei bănci, recurentul pârât (Primăria Brăila - n.n.) a susținut că reclamanții au fost despăgubiți pentru imobilul din Brăila. (...) Pentru aceste motive s-a susținut că o eventuală restituire în natură a imobilului (...) ar însemna o îmbogățire fără just temei pentru reclamanți”, se arată în documentul Curții Supreme.

Imperiu financiar ridicat încă din 1848

Banca Chrissoveloni a fost cea mai mare bancă comercială românească din perioada interbelică, potrivit avocatei Ana-Maria Mihălcescu. Bazele imperiului financiar au fost puse de bunicul lui Nicolae Chrissoveloni, Zani Chrissoveloni, la Galaţi, în 1848, acesta fiind descendentul unei vechi familii greceşti. Banca propriu-zisă a fost fondată în 1920 şi funcţiona în imobilul revendicat astăzi în instanţă de moştenitori. Opt ani mai târziu a fost inaugurat noul sediu din Bucureşti al Băncii Chrissoveloni, pe strada Lipscani nr. 8. Clădirea-monument istoric, amplasată lângă sediul Băncii Naţionale a României, a fost construită în stilul renascentist italian. În 1948, conform tabloului acţiunilor depuse şi reprezentate în adunarea generală ordinară a Societăţii Banca Chrissoveloni acţionarul principal al instituţiei era Nicolae Chrissoveloni cu un număr de 1.280.954 de acţiuni. Odată cu instaurarea regimului comunist, Nicolae Chrissoveloni a fost arestat şi întreaga avere i-a fost confiscată. Potrivit avocatei Ana-Maria Mihălcescu, soţia acestuia a fugit din ţară în Grecia, urmată fiind câţiva ani mai târziu de Nicolae Chrissoveloni graţie unor intervenţii diplomatice venite din partea elenă.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639256-11-13

Mai multe imagini:
Revendicare grecească de 17 milioane €
zoom
Revendicare grecească de 17 milioane €
zoom
Revendicare grecească de 17 milioane €
zoom




Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

MARIUS MERISANU
13 Sep 2012

Cred ca este o banda de excrocii,astia nu sunt adevaratii Chrissoveloni,este cea mai mare escrocherie imobiliara de la revolutia din '89.Acte contrafacute ,documente false,mutari de active prin diferite firme,etc. Implicatii ale politistilor,avocatii si notari,probabil si altii functionari ialti ai statului.Chiar nu a observat nimeni ca totul este fals ? fffff ciudat !!!
MARIUS MERISANU
09 Ian 2013

Ciudăţeniile legate de acest personaj sunt însă numeroase. Din informaţiile noastre, acesta nu a locuit niciodată la adresele înscrise în buletinul său de identitate, inclusiv la cele de flotant, aceste din urmă adrese nefiind nici măcar înregistrate în evidenţele poliţiei. Toate indiciile conduc către ideea că acesta nu este de fapt decât un escroc care a preluat identitatea moştenitorului grec al familiei Crissoveloni şi folosindu-se de acest nume a reuşit să prejudicieze statul român cu peste 600 milioane de euro. Presa îl consideră pe acest “John Crissoveloni” drept al doilea acţionar privat al Fondului Proprietatea ca şi importanţă, după moştenitorii familiei Malaxa. Însă din câte am aflat, personajul care se pretinde moştenitorul familiei Crissoveloni nu este decât o “săgeată”, iar personajul care a coordonat din umbră toate escrocheriile se numeşte Grigore Diaconescu. Toate “afacerile” imobiliare ale aşa-zisului Crissoveloni put a ilegalitate crasă. Chiar şi firma de imobiliare pe care a înfiinţat-o, nu a declarat în ultimii ani, niciodată, un profit mai mare de 200 de lei. Mai concret, “Săgeată” a fost inventat şi băgat la înaintare pentru a obţine din patrimoniul statului terenuri fără număr atribuite în baza unor hotărâri judecătoreşti adoptate de către singura judecătoare din România care a fost condamnată pentru astfel de infracţiuni. De altfel, afacerile cu terenuri realizate pe raza judeţelor Ilfov şi Giurgiu au fost realizate în numele “Săgeţii” chiar de către gestionar, statul român, tocmai datorită faptului că o mare parte dintre terenuri au fost “donate” unor funcţionari publici din administraţia locală şi centrală. Numai din lipsa spaţiului ne oprim deocamdată aici însă în numerele viitoare vom reveni cu detalii şi dovezi incontestabile despre ceea ce se poate deja numi “Mega-escrocheria Crissoveloni”.

Adauga un comentariu

Random image