2017-01-17 21:33

DEZVALUIRI


Revendicare grecească de 17 milioane €

 |  21:00
Revendicare grecească de 17 milioane €

Copiii bancherului Nicolae Chrissoveloni, printre care și soția unui om politic elen, revendică primul imobil al celei mai mari bănci interbelice românești și cer despăgubiri de aproape 75 de milioane de lei pentru acțiunile pe care tatăl lor le deținea înainte ca regimul comunist să îi lichideze instituția.

Este vorba de Elena Averoff, soția politicianului elen Ioannis Averoff - fost reprezentant al Greciei în Parlamentul European - dar și Elena Sibila Manou, Maria Elena Chrissoveloni, Irina Tsatsos și Ion Nicolae Chrissoveloni, cărora instanțele de fond și apel le-au dat câștig de cauză.

Dosarul urmașilor lui Nicolae Chrissoveloni se află în momentul de față pe rolul Curții de Apel Galați, după ce magistrații Curții Supreme au trimis cauza spre rejudecare. Moștenitorii cer restituirea în natură sau în echivalent a imobilului situat în Piața Traian nr. 15 din Brăila, dar și despăgubiri de 75 de milioane de lei (aproximativ 17,5 milioane euro) în baza unui ordin al Ministerului de Finanțe care a constatat, în 2006, calitatea acestora de moștenitori ai lui Nicolae Chrissoveloni.

Prea mică despăgubirea

Avocata urmașilor bancherului interbelic, Ana-Maria Mihălcescu, a declarat pentru „Puterea” că despăgubirile nu acoperă nici pe sfert valoarea bunurilor mobile și imobile ale Băncii Chrissoveloni. „A fost cea mai mare bancă comercială din România, despăgubirile nu acoperă nici 20 la sută din valoarea bunurilor mobile și imobile și a acțiunilor”, a declarat avocata Ana-Maria Mihălcescu. Ea a explicat că aceste despăgubiri au fost acordate inclusiv pentru clădirea-monument istoric a Băncii Chrissoveloni din București, aflată lângă Banca Națională a României. Avocata a mai explicat că acest imobil din Brăila a fost naționalizat de comuniști înainte de lichidarea băncii, astfel încât valoarea lui nu intră în cuantumul despăgubirilor.

„O injustă îmbogățire”

Pe de altă parte, Primăria Brăila susține că Ordinul Ministerului Finanțelor Publice prin care s-a propus acordarea celor 75 de milioane de lei cu titlul de despăgubiri nu precizează „în ce măsură această valoare acoperă numărul acțiunilor deținute de N. Chrissoveloni la momentul anului 1948”. Cât despre imobilul revendicat, primăria susține că retrocedarea imobilului ar însemna „o injustă îmbogățire”. „Având în vedere că imobilul în litigiu a fost cumpărat de Banca Chrissoveloni și, în consecință, a intrat în patrimoniul acestei bănci, recurentul pârât (Primăria Brăila - n.n.) a susținut că reclamanții au fost despăgubiți pentru imobilul din Brăila. (...) Pentru aceste motive s-a susținut că o eventuală restituire în natură a imobilului (...) ar însemna o îmbogățire fără just temei pentru reclamanți”, se arată în documentul Curții Supreme.

Imperiu financiar ridicat încă din 1848

Banca Chrissoveloni a fost cea mai mare bancă comercială românească din perioada interbelică, potrivit avocatei Ana-Maria Mihălcescu. Bazele imperiului financiar au fost puse de bunicul lui Nicolae Chrissoveloni, Zani Chrissoveloni, la Galaţi, în 1848, acesta fiind descendentul unei vechi familii greceşti. Banca propriu-zisă a fost fondată în 1920 şi funcţiona în imobilul revendicat astăzi în instanţă de moştenitori. Opt ani mai târziu a fost inaugurat noul sediu din Bucureşti al Băncii Chrissoveloni, pe strada Lipscani nr. 8. Clădirea-monument istoric, amplasată lângă sediul Băncii Naţionale a României, a fost construită în stilul renascentist italian. În 1948, conform tabloului acţiunilor depuse şi reprezentate în adunarea generală ordinară a Societăţii Banca Chrissoveloni acţionarul principal al instituţiei era Nicolae Chrissoveloni cu un număr de 1.280.954 de acţiuni. Odată cu instaurarea regimului comunist, Nicolae Chrissoveloni a fost arestat şi întreaga avere i-a fost confiscată. Potrivit avocatei Ana-Maria Mihălcescu, soţia acestuia a fugit din ţară în Grecia, urmată fiind câţiva ani mai târziu de Nicolae Chrissoveloni graţie unor intervenţii diplomatice venite din partea elenă.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639256-11-13

Mai multe imagini:
Revendicare grecească de 17 milioane €
zoom
Revendicare grecească de 17 milioane €
zoom
Revendicare grecească de 17 milioane €
zoom




Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

MARIUS MERISANU
13 Sep 2012

Cred ca este o banda de e xcrocii,astia nu sunt ade varatii Chrissoveloni,est e cea mai mare escrocheri e imobiliara de la revolu tia din '89.Acte contrafa cute ,documente false,mut ari de active prin diferi te firme,etc. Implicatii ale politistilor,avocatii si notari,probabil si al tii functionari ialti ai statului.Chiar nu a obser vat nimeni ca totul este fals ? fffff ciudat !!!
MARIUS MERISANU
09 Ian 2013

Ciudăţeniile legate de acest personaj sunt îns numeroase. Din informa iile noastre, acesta nu a locuit niciodată la ad resele înscrise în bule tinul său de identitate, inclusiv la cele de flot ant, aceste din urmă adr ese nefiind nici măcar nregistrate în evidenţ ele poliţiei. Toate indi ciile conduc către ideea că acesta nu este de fa pt decât un escroc care a preluat identitatea mo tenitorului grec al fami liei Crissoveloni şi fol osindu-se de acest nume a reuşit să prejudicieze statul român cu peste 6 00 milioane de euro. Pres a îl consideră pe acest “John Crissoveloni” drept al doilea acţionar privat al Fondului Propr ietatea ca şi importanţ ă, după moştenitorii f amiliei Malaxa. Însă di n câte am aflat, persona jul care se pretinde moş tenitorul familiei Crisso veloni nu este decât o săgeată”, iar perso najul care a coordonat di n umbră toate escrocheri ile se numeşte Grigore D iaconescu. Toate “aface rile” imobiliare ale a a-zisului Crissoveloni p ut a ilegalitate crasă. Chiar şi firma de imobil iare pe care a înfiinţa t-o, nu a declarat în ul timii ani, niciodată, un profit mai mare de 200 d e lei. Mai concret, “S geată” a fost inventa t şi băgat la înaintar e pentru a obţine din pa trimoniul statului terenu ri fără număr atribuit e în baza unor hotărâr i judecătoreşti adoptat e de către singura judec ătoare din România care a fost condamnată pentr u astfel de infracţiuni. De altfel, afacerile cu terenuri realizate pe raz a judeţelor Ilfov şi Gi urgiu au fost realizate n numele “Săgeţii” chiar de către gestiona r, statul român, tocmai datorită faptului că o mare parte dintre terenur i au fost “donate” un or funcţionari publici d in administraţia locală şi centrală. Numai din lipsa spaţiului ne opri m deocamdată aici însă în numerele viitoare vo m reveni cu detalii şi d ovezi incontestabile desp re ceea ce se poate deja numi “Mega-escrocheria Crissoveloni”.

Adauga un comentariu

Random image