2016-12-11 14:04

DEZVALUIRI


Secretul lui Bachus, păstrat la Jidvei

 |  21:00
Secretul lui Bachus, păstrat la Jidvei

Patronatul Naţional al Viei şi Vinului a comandat la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice - ICSI  din Râmnicu Vâlcea analize pentru Muscat Ottonel, Crăiţa Transilvaniei, Fetească Regală şi Sauvignon Blanc de la producătorul de vin Jidvei.Aceleaşi teste au fost făcute şi la un cunoscut laborator din Franţa - Eurofins Analitic.

Rezultatul? Rapoartele, care au fost trimise la inspectorii din Ministerul Agriculturii, arată că licorile transilvane conţin zahăr din sfeclă de zahăr şi... apă chioară. Practic, mostrele analizate încalcă normele de producere a vinurilor superioare.

L-am contactat pe Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului, care ne-a declarat: Nu ştiu de unde au apărut asemenea detalii. Noi nu am făcut nimic public. Este adevărat că am depus la Ministerul Agriculturii adrese la care încă nu am primit răspuns, dar în Consiliul director am luat decizia să facem public un punct de vedere doar în momentul în care cei de la minister vor reuşi să ne răspundă”.

Vinul e “stricat”, ministerul pierde dovezile

Patronatul a trimis un prim set de documente la Ministerul Agriculturii, iar de atunci au trecut mai bine de două luni. Legal, după 30 de zile, reprezentanţii statului ar fi trebui să dea măcar un punct de vedere. Nu s-a întâmplat! Ba mai mult,actele depuse au dispărut misterios din minister.

„Am retrimis adresa. Nu ne putem substitui instituţiilor cu atribuţii de control din România şi nici nu intenţionăm. Ceea ce ne dorim este o piaţă cât mai curată a vinului şi un mediu concurenţial onest, astfel încât câştigători să fie atât producătorii de vinuri, cât şi consumatorii. Am convingerea că Inspecţia de Stat va efectua o analiză a documentelor depuse de noi şi ne va transmite un răspuns. Abia atunci pot face comentarii”, a precizat Ovidiu Gheorghe.

Laboratorul din România confirmă analizele

ICSI Râmnicu Vâlcea este singura instituţie care confirmă că Patronatul a comandat aici teste pentru vinurile de la Jidvei. Ioan Ştefănescu, directorul institutului, spune că a intrat fără voia sa în acest scandal şi că laboratorul doar şi-a făcut treaba: „Mi se pun în cârcă nişte neadevăruri. Proba e probă, adică sticla pe care au adus-o. Iar rezultatele sunt cele care sunt. Dar ei au extrapolat aceste interpretări la toată producţia Jidveiului. Iar asta e o măgărie. Se bănuieşte că cei de la Patronat au «lucrat» la probe şi se poate verifica. E caz penal. Pentru că eu păstrez contraproba pentru Justiţie. Am vorbit deja cu casa de avocaţi. S-au făcut deja analize după loturi similare cu cele care ne-au fost aduse şi rămâne să aflăm verdictul, să vedem dacă eticheta de pe sticlă a fost modificată. Se pare că  au dat o informaţie fără să ne consulte. Nu aveau voie să facă aşa ceva, trebuia confirmată din alte locuri, trebuia să apară în sistem organul de control, să discute cu producătorul. Ei au luat de pe raft câteva sticle şi ni le-au adus.  Laboratorul şi-a făcut treaba pe probele aduse. A fost o mare dezamăgire. Eu ştiu că şeful lor (al Patronatului – n.r.), Valeriu Cotea, e un renumit oenolog, membru marcant în renumite organisme internaţionale ale degustătorilor de vin. Din punctul de vedere al Ministerului Agriculturii, cei de la Patronat nici nu aveau voie să aducă probe. Deci ei au încălcat deontologia lor ca patronat. Aştept şi eu să văd paşii pe care îi face ministerul. Eu am cerut deja scuze Jidveiului”.

Jidveiul nu ştie, Inspecţia de Stat tace

Am încercat să obţinem un punct de vedere şi din partea societăţii incriminate, dar i-am cam luat prin surprindere.

„Nu ştiu despre ce este vorba, deci nu pot comenta”, a fost răspunsul lui Costin Ghiţă, director de marketing la Jidvei.

Gelu Movileanu, inspector-şef  în Ministerul Agriculturii, ne-a spus că este ocupat şi că să-l mai cautăm. De atunci nu a mai răspuns la telefon.

Vocea specialistului

Despre neregulile din piaţa vinului autohton ne-au vorbit Dan Boboc, preşedintele Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România, şi Marian Timofti, membru în Asociaţia Italiană Sommelieră Toscana.

Consumatorul, victimă sigură!

„Dacă vinul este «stricat», sigur că îţi poţi da seama prin mirosul pe care îl are, fie că e de vas, fie de mucegai, fie de oţet. Adaosul de alcool se face printr-o refermentare cu o soluţie de apă, zahăr şi drojdie. Asta se cheamă cumva şaptalizare. În cazul acesta, când fermentează, la detecţia cu izotopi se poate regăsi un alcool care provine din altceva decât din mustul de struguri. Şaptalizarea înseamnă că aproximativ 10 la sută din conţinutul vinului poate să aibă originea dintr-un anume amestec de apă, zahăr şi drojdie. Sau, în timpul fermentaţiei, se mai poate introduce o cantitate de zahăr care este legală pentru vinurile de consum curent, dar este ilegală pentru vinurile cu denumire de origine controlată.

Dar consumatorul nu poate să îşi dea seama de asta decât dacă vinul conţine cantităţi mai mari de alcool. Atunci poate merge la Autoritatea Naţională pentru Potecţia Consumatorilor care va face analize la un laborator, din care să reiasă că vinul este sau nu este în regulă. Ca şi consumator nu prea ai cum să-ţi dai seama, producătorul mai face substituiri de vinuri, pe sticlă scrie că e Sauvignon Blanc şi el e Fetească Regală nu are cum să-şi dea seama. În general, cei care se ocupă de industria aceasta paralelă ştiu cum să facă să inducă în eroare consumatorul”, spune Dan Boboc.

Vinul se poate face din orice

După 20 de ani petrecuţi în lumea vinului bun din Italia, Marian Timofti declară: „Este foarte greu în ziua de astăzi sa-ţi dai seama, în calitate de consumator, de asemenea tertipuri ale producătorilor. Doar analiza izotopică de la laborator ne poate spune dacă vinul are nereguli. Chestiunea este foarte gravă dacă pe sticlă e scris DOC (Denumire de Origine Controlată) şi analiza spune că nu e. Aşa ceva, din punctul de vedere al occidentalilor, este caz penal”.

„Pe lângă zahăr din sfeclă şi apă am mai întâlnit la vinurile româneşti şi adaos de arome. Vinul se poate face din orice, mai ales vinul de masă. Nu există lege în România care să interzică producerea aşa-numitelor BFL-uri (Băuturi Fermentate Liniştit pe bază de vin). Adică iau o cantitate de must, adaugă în ea arome, zahăr, alcool etilic alimentar, deci cel care nu este interzis. Din acelaşi produs BFL, dacă adaug arome din diferite extracte, se pot face, de exemplu, Grasă de Cotnari, Muscat Ottonel sau mai ştiu eu ce. Din punct de vedere medical, dacă s-a folosit alcool etilic alimentar, la un consum moderat, putem să avem o durere de cap, o greaţă, o stare care nu ne satisface”, a adăugat Timofti, care ne-a dezvăluit şi o modalitate de falsificare a vinului: „Acidul este utilizat pentru a ascunde zahărul, iar acidul clorhidric şi acidul sulfuric se utilizează pentru a rupe acea moleculă de zahăr interzis – zaharoza. Acidul transformă zaharoza imediat în glucoză şi în fructoză, care sunt legale din punct de vedere alimentar. Şi normal, se găsesc în boaba de strugure. Este o metodă care poate să scape anumitor controale. Cei doi acizi folosiţi sunt cancerigeni şi nu omoară imediat”.

Italia a făcut curăţenie acum 20 de ani

„În perioada anilor ’80, Italia producea vin contrafăcut şi nici măcar nu foloseau alcool etilic alimentar, ci alcool metilic. L-au exportat în Franţa şi au murit oameni. De atunci, s-au luat măsuri drastice care au adus acum Italia pe locul al doilea în lume ca producător calitativ. Un caz concret: în urmă cu 22 de ani, 19 persoane au murit, iar alte 15 şi-au pierdut vederea după ce au consumat vin contrafăcut de la o cramă din Veronella. Vinovaţii au fost arestaţi şi condamnaţi”, povesteşte Marian Timofti.

ANPC: Există contrafaceri pe piaţă

Potrivit Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, de la începutul anului 2011 şi până în prezent, instituţia a înregistrat 36 de reclamaţii vizând vinul, 16 dintre acestea fiind întemeiate. Din cele 36 de reclamaţii, 11 s-au referit la contrafaceri, 4 cazuri confirmându-se.

Plângerile făcute de consumatori se refereau la: vin slab alcoolizat, îndoit cu apă; produs expirat; calitate îndoielnică a vinului vândut în târg; preţuri afişate care nu corespund; vinuri vrac ce prezintă gust de sirop de vişine sau de sirop de lămâie; condiţii igienico-sanitare necorespunzătoare la comercializarea vinului vrac; vin cu impurităţi sau vinuri contrafăcute.

Pe baza reclamaţiilor, dar şi în cadrul programelor tematice trimestriale, ANPC a efectuat în acest an 138 de controale cu sancţiuni atât la comercianţi, cât şi la unităţi de alimentaţie publică. Au fost date amenzi în valoare de 156.000 de lei.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639256-06-16

Mai multe imagini:
Secretul lui Bachus, păstrat la Jidvei
zoom
Secretul lui Bachus, păstrat la Jidvei
zoom
Secretul lui Bachus, păstrat la Jidvei
zoom

Secretul lui Bachus, păstrat la Jidvei
zoom
Secretul lui Bachus, păstrat la Jidvei
zoom
Secretul lui Bachus, păstrat la Jidvei
zoom




Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

SILE
19 Aug 2011

Sper ca ai scris pe baza unor documente!
RAZVAN
19 Aug 2011

Este cea mai buna ancheta pe care am vazut-o in presa in ultimii 10 ani. Bravo! Trebuie sa scapam intr-o buna zi de aceste canalii care ne otravesc cu buna stiinta, doar ca sa-si ingrasa buzunarele lor. Pai Gheorghe Stefanescu era mic copil pa langa astia. Cine poate sa fie atat de idiot sa sustina ca vinul asta de pe piata, milioane de hectolitri, este normal? Astept multe articole pe tema asta! Sa le dam in cap mafiotilor! Inca o data, Bravo!
SANDUV
19 Aug 2011

Seful de la Jidvei e un sonat si ameninta pe toata lumea cu politia si procuratura. Cum sa iasa analizele proaste si sa iti ceri scuze??

Adauga un comentariu

Random image