2018-05-22 11:11


Codruţ Olaru: Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară şi ICCJ au încheiat PROTOCOALE de cooperare cu SRI

 |  11:09
Codruţ Olaru: Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară şi ICCJ au încheiat PROTOCOALE de cooperare cu SRI

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Inspecţia Judiciară (IJ) şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au încheiat procoale de cooperare cu Serviciul Român de Informaţii (SRI), a declarat vicepreşedintele CSM, Codruţ Olaru, în şedinţa de plen.

Potrivit acestuia, în urma solicitărilor transmise instituţiilor judiciare, după cum s-a decis la ultima şedinţă de plen a CSM, Înalta Curte, Inspecţia Judiciară şi Ministerul Public au transmis că au încheiat protocoale cu SRI. El a precizat că şi la nivelul CSM a fost încheiat un protocol cu SRI, însă acesta a fost anulat în 2017.

"Am primit corespondenţă cu entităţi din sistemul judiciar după cum urmează: Parchetul de pe lângă ICCJ, ICCJ, IJ, şi la nivelul CSM a fost încheiat un astfel de protocol denunţat în 2017 la iniţiativa tuturor membrilor Consiliului. Toate celelalte entităţi din sistemul judiciar, în perioada 2005-2018 nu au încheiat astfel de protocoale. Tot ce am primit la această dată, nu sunt ataşate protocoalele în forma scrisă. Toată situaţia a vizat doar o corespondenţă minimală”, a declarat Codruţ Olaru.

Olaru a adăugat că protocolale nu au fost ataşate fiindcă sunt clasificate, însă le-a cerut membrilor CSM să analizeze protocoalele la nivelul fiecărei instituţii.

„Obiectul punctual al acestor protocale, dat fiind faptul că vorbim despre o corespondenţă clasificată, nu a fost ataşat, astfel că membrilor le adresez rugămintea ca, la nivelul instituţiilor, să analizeze punctual această corespondenţă. Cred că ar trebui să ne menţinem punctul de vedere, să insistăm să primim toate aceste protocoale şi să le discutăm”, a spus Olaru.

La rândul ei, preşedintele CSM, Simona Marcu, a adresat plenului propunerea de a transmite instituţiilor care au încheiat protocolale cu structurile de informaţii solicitări de a analiza în ce măsură sunt îndeplinite elementele procedurale pentru a începe desecretizarea protocoalelor.

"Consiliului nu i-au fost transmise aceste documente în materialitatea lor, nu putem să exprimăm alte concluzii. Multe dintre protocoale nu mai sunt valabile. Chiar şi cei care avem acces la documente clasificate, avem nevoie să fie declasificate, propun plenului să transmită solicitări instituţiilor care au încheiat aceste protocoale să analizeze în ce măsură sunt îndeplinite elementele procedurale pentru a demara desecretizarea acestor protocoale”, a spus Marcu.

Potrivit acesteia, procurorul general Augustin Lazăr - care nu participă la şedinţă - a solicitat amânarea dezbaterilor pe această temă.

Şedinţa de plen a CSM continuă, însă, în sistem videoconferinţă cu Uniunea Judecătorilor.

În şedinţa Plenului CSM din 20 martie s-a decis, printre altele, transmiterea unei solicitări către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri şi Inspecţia Judiciară, în vederea comunicării Consiliului Superior al Magistraturii, în măsura în care există, a protocoalelor încheiate cu serviciile/structurile de informaţii, începând cu data 1 ianuarie 2005.

Serviciul Român de Informaţii (SRI) a publicat, vineri, protocolul de colaborare încheiat de SRI cu Parchetul General în anul 2009. Protocolul a fost semnat în februarie 2009 de procurorul general Tiberiu Niţu şi prim-adjunctul SRI Florian Coldea şi a înlocuit documente similare încheiate chiar imediat după înfiinţarea de către Guvernul Năstase a Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA), actuala DNA.

Documentul are semnăturile adjunctului SRI Florian Coldea şi prim adjunctului procurorului general, Tiberiu Niţu, fiind aprobat de Laura Codruţa Kovesi în calitate de procuror general şi de George Maior, director al SRI.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2018-04-04

Mai multe imagini:
Codruţ Olaru: Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară şi ICCJ au încheiat PROTOCOALE de cooperare cu SRI
zoom

TAGURI: CSM, SRI, Curtea de Casatie, Inspectia Judiciara





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


DACIAN
04 Apr 2018

Pentru a destrama STATUL MAFIOT din Ro trebuie inceput cu DEPOLITIZAREA FUNCȚIILOR DE CONDUCERE din economie si administratie ȘI CU DESECRETIZAREA TUTUROR H.G.-urilor emise dupa 1990 unde se gasesc multe din cauzele NENOROCIRII ACESTEI ȚĂRII si in baza carora mafia POLITICA A FĂCUT PARTE-N-PARTE FURACIUNILE nationale si locale! Pe baza acestei legislatii secrete Ro este DISTRUSA fără ca PUBLICUL sau populatia să cunoasca CEVA. Nimeni nu poate spune ce conţin CELE aproape 500 de HOTĂRÂRI de GUVERN cu PUTERE de LEGE care au fost SECRETIZATE (aceasta situatie CONFERA GUVERNULUI statut de organizatie MAFIOTA). Legislația considerată clasificată se adoptă prin intermediul Hotărârilor de Guvern secrete. Anual sunt zeci de astfel de acte normative pentru care nu se publică nici măcar titlul Hotărârilor de Guvern. Foarte interesant este faptul că nici măcar unii dintre demnitari înalţi ai Executivului nu cunosc prevederile unor hotărâri secrete luate de Guvernele din care ei au făcut parte. Multe Hotărâri de Guvern (HG) nu sunt publice, nu apar în Monitorul Oficial. Căutand un număr de HG și văzand că precedentul lipsește, s-a întrebat în stânga și-n dreapta, nimeni nu știa ce scrie în aceste hotărâri. Este un adevar inexplicabil cum de „Legislația” clasificată a României, Hotărârile de Guvern nu sunt cunoscute nici măcar de toți membrii Executivelor care le adoptă.În 1990, Guvernarea s-a facut numai cu HG-uri clasificate. Când se aducea în dezbatere un proiect clasificat, funcționarii, ieșeau din sală. Dacă în majoritatea statelor aceste decizii secretizate se fac publice după un număr de ani (între 20 și 50 de ani), la noi acestea riscă să “moară” secrete. Mai mult, nu este făcut public nici măcar titlul HG-ului care se emite. Procedural declasificarea se realizează printr-un act normativ de același nivel. În ultimii ani, media anuala a HG-urilor secrete adoptate a fost de 30. Peste 30% din d
DACIAN
04 Apr 2018

Peste 30% din deciziile luate de Executivul condus de Petre Roman, în 1990, sunt secrete și în acest moment. Conform datelor publicate pe site- ul Camerei Deputaților doar 888 sunt publice, restul de 479 au fost „ascunse” ASA SE EXPLICA EXISTENTA LOVITURII DE STAT din dec. 1989. Nu există o limitare numerică a actelor normative clasificate adoptate în ședințele Guvernului într-un an calendaristic. Hotărârile clasificate pot fi inițiate NORMAL, în conformitate cu Constituția ( NERESPECTATA), de către structurile care și-au organizat activitatea de protecție a informațiilor clasificate, adică Serviciile Screte, Ministerul de Interne și Ministerul Apărării ar intra în această categorie. La analiza inițiativei în ședință a unei H.G. secrete funcționarii ies din sală și rămân doar miniștrii și premierul. DUPA 1989 in timpul Guvernarii GROPARIILOR RO: 1. Petre Roman (premier 1990-1991): Chiar din prima decizie a Guvernului României de după Revoluție este o H.G. care nu a fost publicată nici astazi. Numărul HG-urilor clasificate, în perioada 1990-1992 a fost de 604; in 1990=479 H.G. secrete; in 1991=95 H.G. secrete; in 1992=30H.G.secrete. 2. Pe timpul Guv. Nicolae Văcăroiu (premier 1992-1996): În timpul lui Nicolae Văcăroiu s-au aprobat 70 de legi secrete si 434 de H.G.-uri clasificate. In perioada 1992-1996 au fost băgate la ”secret” un nr. de 434 H.G.-uri din care in 1993=29, in 1994=69,in 1995=78, in 1996=75, in 1997=39, in 1998=70, in 1999=74) 3. Pe timpul Guv. Adrian Năstase (premier 2000-2004): pentru aceasta perioada au fost elaborate 97 de legi secrete și 412 H.G.-uri secrete (in 2000=66, in 2001=39, in 2002=56, in 2003=97,in 2004=88,in 2005=39, in 2006=27) 4. Pe timpul Guv. Victor Ponta (premier 2012-2015): până-n august a.c. au fost emise 340 H.G.-uri secrete din care: in 2007=13, in 2008=32, in 2009=43, in 2010=117, in 2011=25, in 2012=17, in 2013=32, in 2014=23,in 2015=38). La toate HG-urile secre
DACIAN
04 Apr 2018

La toate HG-urile secrete emise “discretionar” numai destinatarul FIE EL SI FARA DREPT DE ADMINISTRARE A VREUNEI BAZE DE DATE CLASIFICATE știe continutul „secretului”. Procedura STANDARD a adoptării unei H.G. clasificate prevede ca doar miniștrii de specialitate (ai Apărării sau de Interne, în funcție de obiectul deciziei, S.R.I., S.I.E.) și primul-ministru sa fie la curent cu prevederile exacte ale inițiativei, restul miniștrilor CARE VOTEAZA văd doar cel mult un sumar AL INITIATIVEI. După aprobarea HG-ului, i se dă un număr și nu este publicat în secțiunea publică a Monitorului Oficial. Conținutul hotărârilor secrete emise dupa 1989 care au schimbat RO în “RAU”, dupa pofta si dorinta MUTANTILOR mostruosi aparuti CA CIUPERCILE OTRAVITOARE dupa ploaie, se transmite numai instituțiilor publice interesate , asa s-au distrus prin privatizare DIRIJATE cele mai importante obiective ale economiei nationale , asa s-a instrainat avutia nationala , ASA A APARUT in RO BURGHEZIA COMUNISTA si capiatlismul salbtic de cumetrie care vor ingropa definitiv si irevocabil ROMANIA. BOGATASII fraudisti ai ROMANIEI SUNT POLITICIENII SEMIDOCTI MAFIOTI SI TICALOSI PRECUM SI REPREZENTANTII PUTERII REZERVATE A STATULUI (din SISTEMUL JUDICIAR, SECURITATE, ARMATA, etc). Ro este o tara bananiera. Peste 5 milioane de romani au emigrat, (9 romani pe ora emigreaza) suntem a doua tara din lume la emigratie dupa SIRIA. De ce si CUM s-a ajuns aici? Este OARE poporul roman un popor de sinucigasi…???
Random image



Ultimele stiri







Apa Nova