2016-12-09 19:42

DEZVALUIRI


Urmaşa lui Nicolae Basilescu, întemeietorul cartierului Bucureştii Noi, solicită despăgubiri pentru persecuţiile la care a fost supus tatăl ei în perioada regimului comunist. Nicolle Basilescu cere statului român 2.000.000 de lei

 |  18:46
Urmaşa lui Nicolae Basilescu, întemeietorul cartierului Bucureştii Noi, solicită despăgubiri pentru persecuţiile la care a fost supus tatăl ei în perioada regimului comunist. Nicolle Basilescu cere statului român 2.000.000 de lei

Urmaşa ctitorului cartieruluiBucureştii Noi cere 2 milioane de lei despăgubiri pentru perioada pe care tatălei, Aristid Basilescu, a petrecut-o în închisorile comuniste şi în domiciliuobligatoriu. Nicolle Catherine Marie Lydia Basilescu, al cărei bunic, NicolaeBasilescu – decan al Facultăţii de Drept Bucureşti în perioada interbelică şi furnizorde vinuri al Restaurantului Capşa – apus bazele cartierului Bucureştii Noi, se judecă în recurs la CurteaSupremă, după ce instanţele ierarhic inferioare i-au dat ca despăgubiri de osută de ori mai puţin decât ceruse iniţial.

Părintele lui Nicolle Basilescu,Aristid, i-a urmat în cariera universitară tatălui său, Nicolae Basilescu,fiind şeful catedrei de economie politică a Facultăţii de Drept Bucureşti, pânăîn 1945, când, datorită viziunilor sale politice, a fost înlocuit cu liderulcomunist Lucreţiu Pătrăşcanu. Ironia soartei a făcut ca şi acesta din urmă săiasă din graţiile comuniştilor, la un an de la numirea sa în noua funcţie, dupăce şi-a început un discurs prin afirmaţia „înainte de a fi comunist, sunt român”– lucru care a dus la arestarea sa în 1948 şi la execuţie, în 1954. „Constataţicaracterul politic abuziv al condamnării la închisoare şi al măsuriiadministrative privind domiciliul obligatoriu la care a fost supus tatăl meu,Basilescu Aristid, în perioada 1945–1963. Să obligaţi pârâtul (n.n. – statul român)la plata de despăgubiri morale în cuantum de 2.000.000 de lei”, notează NicolleBasilescu în cererea de chemare în judecată. „În fapt, în anul 1945 tatăl meu era avocat şiprofesor-doctor în drept, şef al catedrei de economie politică a Facultăţii deDrept Bucureşti. Schimbarea regimului politic şi ocupaţia sovietică au determinat o serie de persecuţii,prigoniri, confiscări de bunuri, cât şi măsuri de reprimare şi recluziune – închisoareşi domiciliu obligatoriu – de natură a cauza grele suferinţe fizice şi mai alesmorale pentru tatăl meu”, arată urmaşa lui Nicolae Basilescu.

Înlocuit din funcţie cu Lucreţiu Pătrăşcanu

Atitudinea antisovietică a luiAristid Basilescu avea să-l coste, treptat, excluderea din mediul universitar,din cel avocaţial, proprietăţile, apoi chiar libertatea. „Presiunile şi persecuţiileîmpotriva tatălui meu au început imediat după ocupaţia sovietică, fiinddeterminate de poziţia antisovietică şi antibolşevică a acestuia cunoscută în aceaepocă. Astfel, în luna martie 1945, Comisia de Epurare Universitară a dispus înlăturareadin învăţământul universitar a tatălui meu şi înlocuirea lui din funcţia de şefal catedrei de economie politică cu Lucreţiu Pătrăşcanu, cunoscut fruntaşcomunist”, arată Nicolle Basilescu. „Această măsură, conform reglementărilortimpului, a atras şi suspendarea acestuia din calitatea de avocat (timp de doiani, până în 1947) şi de membru al Baroului Ilfov. După expirarea suspendării şi-areluat activitatea de avocat timp de câteva luni, până în aprilie 1947, cânds-au desfiinţat barourile şi s-a înfiinţat Colegiul Avocaţilor unde i s-arefuzat fără nici o motivare reînscrierea ca avocat”, notează fiica lui AristidBasilescu.

Aristid Basilescu a fost arestat şi trimis în lagărul de muncă de la Bicaz

Nicolle Basilescu arată încererea depusă la dosarul cauzei, prin care solicită 2.000.000 de lei statului românpentru persecuţiile la care a fost supus tatăl său, că acesta a fost arestatdoi ani, o parte din pedeapsă ispăşind-o în lagărul de muncă de la Bicaz, iaralta în închisorile Rahova şi Văcăreşti.

„În martie 1949, în temeiul Decretului-legenr. 83/1949 i s-a confiscat moşia de la Urlaţi şi i s-a stabilit domiciliuobligatoriu la Mizil, care a fost ridicat după mai bine de 14 ani, la data de07.08.1963. La data de 23.09.1951 a fost arestat de miliţie în Bucureşti (undevenise să caute un împrumut, fiind lipsit de orice venit) pentru nerespectareamăsurii domiciliului obligatoriu şi, ulterior, deţinut în închisoare până ladata de 16.11.1953, când a fost eliberat, după mai bine de doi ani de închisoare.A fost trimis la lagărul de muncă forţată de la Bicaz, unde după un an de muncăgrea s-a îmbolnăvit de hernie şi i s-a agravat boala de inimă, astfel încât afost mutat pentru circa încă un an în închisorile de la Rahova şi Văcăreşti”,mai arată Nicolle Basilescu. „După închisoare, bolnav şi lipsit de toatebunurile şi drepturile sale, a continuat domiciliul obligatoriu alături de soţiasa, Aglaia, până la moartea acesteia în 1957, apoi, lipsit şi de sprijinulmoral al acesteia, a continuat calvarul domiciliului obligatoriu şi lipsurilede tot felul până la ridicarea măsurii, în august 1963”, povesteşte urmaşaprofesorului universitar. „După ridicarea domiciliului obligatoriu a reuşitprin îndelungi insistenţe să obţină o pensie care i-a îmbunătăţit traiul înultimii ani de viaţă. Pentru acordarea pensiei a trebuit să completeze unchestionar care avea cel puţin 28 de întrebări, ciorna cu răspunsuri la acelchestionar o vom depune la dosar în cadrul probei cu înscrisuri. Din aceastăciornă rezultă o parte a umilinţelor pe care tatăl meu a trebuit să le înduredin partea regimului comunist”, mai arată Nicolle Basilescu.

Nicolae Basilescu, magnatul interbelic al vinului

Nicolae Basilescu, tatăl lui Aristid, a fost decanul Facultăţii de Drept în perioada interbelică, la iniţiativa căruia a fost construit actualul sediu al acesteia, Palatul Facultăţii de Drept. Ctitor de biserici şi întemeietor al cartierului Bucureştii Noi, Nicolae Basilescu deţinea firma Zarea Bucureşti şi era principalul furnizor de vinuri al Casei Capşa din capitală. Într-o scrisoare aflată în posesia marketing managerului hotelului Capşa, Dan Toma Dulciu, Nicolae Basilescu nota: „Toată lumea ştie sforţările ce eu am făcut, înainte de Răsboi, pentru a întemeia în România o Industrie de Şampanie naturală (...)Râvna mea a fost de întemeia, în România, o Industrie de Şampanie naturală model şi de a dovedi că şi noi, Românii, putem realiza, în ţara noastră, aceleaşi produse – cel puţin egale – cu cele mai bune produse streine, - şi că putem să ne emancipăm de jugul industriei streine , - chiar celei mai fine”.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639253-02-17

Mai multe imagini:
Urmaşa lui Nicolae Basilescu, întemeietorul cartierului Bucureştii Noi, solicită despăgubiri pentru persecuţiile la care a fost supus tatăl ei în perioada regimului comunist. Nicolle Basilescu cere statului român 2.000.000 de lei
zoom



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

CRINUTZA
13 Iul 2011

Sa ceara celor care le-au facut rau nu parintilor mei, mie si copiilor mei.

Adauga un comentariu

Random image