2016-12-05 06:31

DEZVALUIRI


Vlas ştia că FNI este un joc piramidal menit să înşele

 |  17:44
Vlas ştia că FNI este un joc piramidal menit să înşele
ÎnaltaCurte de Casaţie şi Justiţie a publicat, ieri, motivarea deciziei definitivedin dosarul Fondului Naţional de Investiţii, notând că Maria Vlas că a ştiuttot timpul, chiar de la înfiinţarea FNI, că e vorba de un joc piramidal, menitsă păgubească investitorii, şi că ea a urmărit obţinerea unor foloase.

Înmotivarea de 1.567 de pagini a sentinţei de condamnare, instanţa supremă aratăcă nu există probe sau suficiente motive pentru care să ia în considerare motivelede recurs invocate de Ioana Maria Vlas, respectiv acelea că nu ea a stabilit deuna singură valoarea unităţii de fond şi nici aceea că a recurs la aceste faptedin cauza unei presupuse situaţii tensionate create de omul de afaceri SorinOvidiu Vântu. "Critica din recursul inculpatei Ioana Măria Vlas prin careaceasta neagă că ar fi stabilit de una singură valoarea unităţii de fond nupoate fi primită. (...) Chiar dacă aceasta invocă depoziţiile martorilorAndreea Chirea, Camelia Epure, Cătălin Niculici şi pe ale inculpaţilor MihaelaSima şi Marian Petrescu, toate celelalte mijloace de probă stabilesc, maipresus de orice dubiu, că atât Vlas, cât şi inculpatul Nicolae Popa(preşedintele Gelsor, arestat la Jakarta - n.r.) stabileau în mod arbitrar,fără nici o bază reală, valoarea unităţii de fond", se arată în motivareainstanţei supreme privind-o pe Vlas.

Scuzalui Vlas: atmosfera încordată creată de SOV

ICCJnotează că, în condiţiile în care ar fi fost adevărată atmosfera încordatăcreată de către Sorin Ovidiu Vântu, nimeni nu ar fi putut să o oblige pe Vlassă accepte funcţia deţinută, să întocmească raportările nereale, să încalcedispoziile legale privitoare la existenţa unităţilor de fond aflate încirculaţie pe piaţă, să încheie contracte fictive de cesiune de acţiuni, săîmprumute din banii Fondului alte persoane fizice şi juridice, să exonereze deplata comisionului sau să-l micşoreze nejustificat, să deformeze informaţiiledestinate publicului şi investitorilor pentru atragerea de noi resurse financiareîn sistemul piramidal al Fondului, încă de la început, cunoscând modulînşelător în care acesta urma să funcţioneze, însă a făcut tot posibilul pentrua-i da aparenţa de legalitate cu scopul vădit de a induce în eroare cât maimultă populaţie.

Dealtfel, Ioana Măria Vlas a şi recunoscut că una din modalităţiile desupraevaluare a unităţilor de fond a constituit-o achiziţionarea de acţiuninecotate, care mai avea şi scopul nedeclarat de a ajuta financiar societăţilede la care ele erau achiziţionate, valoarea de cumpărare a acţiunilor fiindevident superioară cu mult celei reale.

Înaltă ordine de idei, presupusul comportament al lui Sorin Ovidiu Vântu nu estede natură a exonera de răspunderea penală pe inculpaţi, acesta neîndeplinindnici o funcţie oficială în cadrul societăţilor implicate şi nici nu a avut ocalitate care să-i permită să dea ordine inculpaţilor, pierderea eventuală aserviciului de către cei implicaţi neputând constitui o cauză exoneratoare derăspundere penală. Însăşi inculpata Vlas susţine că nu a avut o poziţieprivilegiată în cadrul societăţii. "Probleme au apărut în momentul în caream fost obligată să achiziţionez acţiuni Index, necotate", a spus Vlas.

Înceea ce priveşte contractele de cesiune cu Nicolae Coman şi alţii, pentruachiziţionarea acţiunilor Index, acestea i-au fost remise lui Vlas, pentrusemnare, de către inculpatul Nicolae Popa, care i-a comunicat că prin aceastăoperaţiune se finanţează FNI din FNA.

Înlegătură cu provenienţa acţiunilor Index, Vlas a aflat că, la 17 aprilie 1997,FNI, prin administratorul său, societatea SOV Invest, reprezentat de NicolaePopa, a cumpărat de la societatea Gelsor 60.000 de acţiuni la purtător alesocietăţii Industrial Export, la un preţ de 56.000 lei pe acţiune. Ulterior, la20 octombrie 1997, dublându-se numărul acţiunilor deţinute de acţionariisocietăţii, au fost remise SC SOV Invest SA, reprezentată de martorul BujorBârligă, un număr de 58.384 de acţiuni noi, astfel că la 20 octombrie 1997 SOVInvest deţinea un număr de 118.384 acţiuni la purtător Industrial Export. "Aspectelerelatate de Ioana Măria Vlas nu fac altceva decât să răstoarne criticile saleaduse hotărârilor judecătoreşti. Deşi prin motivele de recurs inculpata neagăşi că ar fi obţinut suma de 200.000 de dolari, reprezentând contravaloareacelor 20% din acţiunile SOV Invest, cumpărate de CEC, prin contractul decesiune din data de 21 august 1999 cu titlu de foloase nelegale, îndeclaraţiile sale a recunoscut că a devenit acţionar la SOV Invest prinpreluarea de la martorul Gheorghe Teodorescu a unui pachet de acţiunireprezentând circa 47% din capitalul social al societăţii, fără să plăteascănici o sumă de bani în schimbul acestuia, deoarece Sorin Ovidiu Vântu era şicontinua să rămână adevăratul proprietar al acestora", se arată îndocumentul dat publicităţii marţi de către instanţa supremă.

Martoriipropuşi de Vlas au înfundat-o şi mai rău

Judecătoriimai notează că declaraţiile martorilor pe care Vlas i-a propus de-a lungulprocesului nu au menirea de a o disculpa, ci, cu atât mai mult, îi dovedescvinovăţia. Instanţa mai arată în motivarea sa că nici cererea procurorilor,aceea de a spori pedeapsa aplicată Ioanei Maria Vlas nu poate fi admisă pemotiv că perioada mare de timp scursă de la producerea faptelor a"estompat" ecourile avute de "mega-escrocheria" FNI. "Declaraţiilemartorilor menţionaţi nu sunt de natură a o disculpa pe Ioana Măria Vlas, ci,dimpotrivă, de a întări şi mai mult ideea că aceasta a acţionat în deplinăcunoştinţă de cauză în detrimentul investitorilor FNI, fiind direct interesatăîn obţinerea şi pentru ea a unor foloase materiale injuste", arată ICCJ.

Înlegătură cu circumstanţele încheierii contractului formal de cesiune de acţiuninominative cu societatea Cibela Group, inculpata invocă declaraţia martoruluiViorel Popa, care a susţinut că l-a negociat cu Sorin Ovidiu Vântu şi că totlui i-ar fi remis datoria de peste 700.000 de dolari, pentru infracţiunea deabuz în serviciu privind societatea Cibela Group solicitând achitarea. "Niciaceastă apărare nu poate fi împărtăşită câtă vreme inculpata este cea care aîncheiat şi semnat în calitate de preşedinte - director general al SOV Invest,la data de 26 februarie 1999 cu Cibela Group, reprezentată de Viorel Popa,contractul formal de cesiune de acţiuni nominative în valoare de 5.000.000.000de lei, deşi nu a primit nici o acţiune din pachetul de 90.000 de acţiuni emisde Cibela Group", indică ICCJ.

„Înraport cu întreaga activitate infracţională desfăşurată de către Ioana MariaVlas, care încă de la înfiinţarea FNI a ştiut că este un joc de tip piramidalsortit să păgubească pe cei care ar fi fost atraşi în el, numărul mare depăgubiţi din întreaga ţară, dar şi cuantumul enorm al prejudiciului, seconstată că nu este cazul a fi redozată, în sensul micşorării pedepsei aplicateacesteia, instanţa de prim control judiciar dând eficienţă deplină criteriilorde individualizare enumerate în articolul 72 Cod penal şi funcţiilor pedepseireglementate prin articolul 52 Cod penal. Pe de altă parte, nici recursulParchetului în sensul majorării sancţiunii penale aplicate inculpatei nu poatefi însuşit de către instanţa de recurs, întrucât chiar dacă a fost o mega-escrocheriecare a păgubit investitori din întreaga ţară, comisă în urmă cu 10-11 ani,scurgerea timpului a estompat ecourile şi consecinţele acesteia, iar pedeapsade zece ani închisoare cu executare în condiţiile articolului 57 Cod penal,corespunde pe deplin gradului de pericol social abstract al infracţiunii şiconcret, raportat la persoana inculpatei, fiind de natură a asiguraîndeplinirea funcţiilor punitive, reeducative şi preventive ale acesteia",conchid magistraţii instanţei supreme în cazul Ioanei Maria Vlas.

Pedeapsăscăzută pentru atitudinea sinceră

Magistraţiiinstanţei supreme au mai dispus, prin decizia definitivă din 4 iunie 2009,menţinerea sechestrului asigurător aplicat în cursul urmăririi penale în cazulbunurilor lui Ioan Diţă, respectiv un imobil situat în Bucureşti, o maşinăDacia Nova GTI, precum şi pe suma de aproape 42.000 de lei, depusă într-un contla BCR. Totodată, instanţa a menţinut şi sechestrul pus de procurori pe o seriede bunuri aparţinând lui Ioan Diţă, menţionate în procesul-verbal din 2 iunie2000. Ioan Diţă şi Gavril Bătrân, în solidar cu ceilalţi inculpaţi din dosarulFNI şi cu SOV Invest, sunt obligaţi să plătească părţilor civile din processumele investite iniţial la fond şi indexate cu rata inflaţiei, începând cu 24mai 2000. "Inculpaţii Bătrân Gavril şi Diţă Ioan vor răspunde numai faţăde părţile civile care au subscris unităţi de fond în perioada în care şi-audesfăşurat activitatea infracţională, respectiv 16.12.1997 - 25.05.2000",se arată în minuta deciziei instanţei supreme.

DosarulFNI a ajuns în faza de recurs la ICCJ după ce Curtea de Apel Bucureşti acondamnat-o pe Ioana Maria Vlas la zece ani de închisoare, pedeapsă scăzută dela 13 ani, pe motiv că aceasta a fost sinceră atât pe parcursul anchetei, câtşi al procesului FNI şi pentru că s-a prezentat la instanţă chiar şi dupăpunerea sa în libertate, după cum se arăta în motivarea instanţei care a datsentinţa în 18 iunie 2008. În acest dosar, magistraţii instanţei supreme, audecis în 4 iunie 2009, ca Ioana Maria Vlas să execute o pedeapsă cu închisoareade zece ani, menţinând astfel decizia Curţii de Apel Bucureşti.

Totodată,instanţa supremă i-a condamnat pe Gavril Bătrân, Mircea Costescu, MirceaIanculescu şi Ioan Diţă la câte trei ani şi şase luni de închisoare cususpendare, cu termen de încercare de cinci ani şi şase luni fiecare. Toţiaceştia au fost condamnaţi pentru complicitate la înşelăciune cu consecinţedeosebit de grave.

MariusAndrei a fost condamnat la trei ani şi opt luni de închisoare cu suspendare, cutermen de încercare de cinci ani şi opt luni. Ceilalţi inculpaţi din dosarulprăbuşirii FNI au rămas cu pedepsele dispuse prin decizia din 18 iunie 2008 aCurţii de Apel Bucureşti.

IoanaMaria Vlas a fost condamnată, în 18 iunie 2008, de judecătorii Curţii de ApelBucureşti pentru înşelăciune şi abuz în serviciu, timp de cinci ani avândîngrădite anumite drepturi, după ce îşi ispăşeşte pedeapsa. Totodată, instanţaa constatat faptul că infracţiunea de fals pentru care a fost acuzată Vlas s-aprescris. De asemenea, în acest dosar Mihaela Sima şi Marian Petrescu au fostcondamnaţi la câte patru ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei,pentru înşelăciune. Andrei Marius a fost achitat de infracţiunea decomplicitate la înşelăciune, fiindu-i prescrisă infracţiunea de fals. GavrilBătrân a fost condamnat la doi ani de detenţie pentru neglijenţă în serviciu,infracţiune ce a fost graţiată între timp de legiuitor. De asemenea, ŞtefanBoboc şi Cezara Bebis au fost graţiaţi de pedepsele de trei ani de închisoare,iar în cazul lui Gheorghe Bucur s-a constatat prescrierea faptei de fals, fiindcondamnat la trei ani şi trei luni de închisoare pentru complicitate laînşelăciune. Nicolae Popa a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentruînşelăciune şi delapidare, infracţiunea de fals fiindu-i prescrisă.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638942-11-01



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image