2016-12-09 21:33

ECONOMIE


ARM: Lucrările la microhidrocentralele din amonte de Vidraru au afectat grav albia minoră şi malul râului Capra

 |  14:24
ARM: Lucrările la microhidrocentralele din amonte de Vidraru au afectat grav albia minoră şi malul râului Capra

Lucrările efectuate până în prezent la cele zece microhidrocentrale pe râurile Capra, Buda şi Otic (judeţul Argeş), amonte de lacul de acumulare Vidraru, au afectat grav albia minoră şi malurile râului Capra şi au impact pe termen lung asupra faunei acvatice, afirmă vicepreşedintele Asociaţiei Române de Mediu - 1998, Cornel Florea Gabrian.

Potrivit unui comunicat al ARM, remis redacţiei, ARM a solicitat instituţiilor abilitate avizele în baza cărora firma beneficiară ar fi putut începe construcţia, dar acestea nu au avut niciun fel de reacţie, timpul legal de răspuns fiind depăşit.

În acest context, Asociaţia Română de Mediu - 1998 îşi exprimă îngrijorarea cu privire la modul de executare a lucrărilor pentru realizarea acestei salbe de microhidrocentrale pe râurile Capra, Buda şi Otic, mai ales că acestea se construiesc într-o arie protejată încadrată în reţeaua Natura 2000 ca sit de importanţă comunitară (ROSCI0112).

ARM anunţă că experţii organizaţiei vor analiza modul în care a fost respectată legislaţia la emiterea avizelor de construire, cât şi în perioada de implementare a proiectului.

“Modul în care se realizează această investiţie pe râul Capra din judeţul Argeş trebuie corectat imediat de autorităţile de ape şi mediu competente. Lucrările efectuate până acum au afectat grav albia minoră şi malurile râului şi au impact pe termen lung asupra faunei acvatice”, a declarat vicepreşedintele Asociaţiei Române de Mediu, Cornel Florea Gabrian.

O echipă de experţi din cadrul Asociaţiei Române de Mediu a vizitat şantierul unde se construiesc aceste microhidrocentrale, pentru a analiza dacă se respectă normele naţionale şi comunitare de mediu. S-a constatat că pe pârâul Otic a fost instalată deja conducta prin care va trece apa necesară microhidrocentralelor. Pe râul Buda nu au demarat lucrările, în timp ce pe râul Capra lucrările sunt în plină desfăşurare.

Cele mai mari probleme din punct de vedere al respectării legislaţiei de mediu sunt cele legate de activităţile desfăşurate direct în albia minoră a râurilor (unde au fost amplasate, de regulă, conductele de apă pentru microhidrocentrale). S-a putut constata că lucrările au dus la afectarea gravă a ecosistemului acvatic, ca urmare a cantităţilor mari de materii în suspensie, a utilizării de materiale explozive pentru derocări şi executării lucrărilor cu utilaje şi echipamente direct în albia râurilor.

S-a constatat, de asemenea, şi degradarea malurilor, afectarea zonelor de reproducere a păstrăvului şi posibile probleme în asigurarea debitului apei necesare menţinerii ecosistemului, având în vedere că sunt folosite conducte de peste 0,7-1,2 metri în diametru.

Asociaţia Română de Mediu a solicitat deja autorităţilor competente subordonate Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi Administraţiei Naţionale “Apele Române” documentele în baza cărora s-au eliberat avizele şi acordurile care au permis execuţia acestor lucrări.

“Trebuie să vedem în ce măsură constructorul a respectat condiţiile stabilite de ANAR în avizul de gospodărire a apelor şi prevederile din Studiul de impact realizat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti”, a declarat preşedintele ARM - 1998, Vladimir Rojanschi.

Deoarece în România investiţiile de această factură sunt şi vor deveni foarte numeroase, ARM consideră ca obligatorie realizarea unui echilibru între nevoia de a produce energie din resurse regenerabile şi conservarea cadrului natural şi a biodiversităţii.

“ARM susţine producerea energiei verzi din resurse regenerabile dar acest lucru trebuie realizat cu un impact redus asupra mediului şi o grija specială pentru protecţia resurselor naturale. Sperăm ca situaţia întâlnită pe râul Capra să nu se propage şi la realizarea altor investiţii similare deoarece ar putea compromite toate apele de munte din România unde se desfăşoară astfel de lucrări “, a subliniat preşedintele executiv al organizaţiei, Ioan Gherhe.

Totodată, ARM are în vedere iniţierea unor dezbateri profesionale din care să rezulte abordarea tehnică corectă în realizarea acestui tip de lucrări care să aibă un impact minim asupra mediului şi îşi va asuma, în cel mai scurt timp, organizarea unei mese rotunde la care va invita toate părţile implicate în dorinţa de a soluţiona această problemă de mediu.

Beneficiarul investiţiei din judeţul Argeş este firma Imob Expert Consulting Piteşti, iar construcţia este realizată de Conarg Construct şi Someco, cu antreprenor general Conarg.

Proiectul a fost elaborat de Aqua-Invest SRL, iar finanţarea este asigurată de CEC Bank. Autorizaţia de construire nr. 14/3936/19.04.2010 a fost emisă de Consiliul Judeţean Argeş. Beneficiarul preconizează finalizarea lucrărilor în martie 2013, la doi ani de la demararea lucrărilor.

Asociaţia Română de Mediu - 1998 (ARM) este o organizaţie profesională şi patronală, ce reuneşte peste 400 de specialişti din cadrul autorităţilor de mediu, administraţiei publice locale şi centrale, cercetători, cadre didactice şi specialişti din sectorul economic cu activitate în domeniul protecţiei mediului, împreună cu operatori economici al căror obiect de activitate este direct legat de acest domeniu.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639259-05-28



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image