2016-12-05 04:48

ECONOMIE


„Băieţii deştepţi” lasă la preţ

 |  21:00
„Băieţii deştepţi” lasă la preţ

„Băieţii deştepţi” au acceptat majorarea tarifelor la energia electrică pe care o cumpără de la Hidroelectrica, preţul vehiculat fiind apropiat celui folosit pe piaţa reglementată. Amendarea contractelor dintre aceştia şi cel mai ieftin producător de energie din ţară a generat mari dispute, în care au ajuns să se implice inclusiv părţi externe, precum FMI şi ambasadorul SUA la Bucureşti. Acum, documentele cu contractele sunt în analiza Ministerului Justiţiei, pentru a identifica modalitatea de a putea fi anulate.

Cel mai ieftin producător de electricitate de stat, Hidroelectrica, se pare că a ajuns la un acord cu „băieţii deştepţi”: creşterea preţurilor la valori cuprinse între 155 şi 164 lei pentru un MWh. Dacă în această perioadă de ger şi probleme în aprovizionarea cu electricitate preţurile pe piaţa spot şi cea de echilibrare au ajuns la circa 400 lei/MWh, în mod normal, pe piaţa liberă, preţul megawattului este de circa 160 lei. Cum contractul cu Alro Slatina prevede o formulă de calcul, ce ţine seama de preţul aluminiului pe bursa metalelor de la Londra, pentru această companie preţul de vânzare a electricităţii agreat de Hidroelectrica, în urma negocierilor, este de 138 – 140 lei/MWh. Până acum, preţurile cu care vindea Hidroelectrica variau între 103 şi 130 lei/MWh.

Negocierile dintre Hidroelectrica şi partenerii din contractele bilaterale au vizat, pe lângă majorarea preţului, şi diminuarea cantităţilor livrate şi scurtarea perioadei contractuale. Surse din piaţă au declarat că, practic, la aproape toate contractele bilaterale cantităţile scad cu 10 – 20%. De asemenea, foarte multe companii au fost de acord şi cu diminuarea perioadelor de valabilitate a contractelor.

Firmele beneficiare nu renunţă uşor

La sfârşitul anului trecut, Hidroelectrica avea contracte bilaterale încheiate, printre alţii, cu ArcelorMittal, dar numai pentru un an, contract ce a expirat la începutul lui 2012. La acesta se adaugă contractele încheiate cu furnizorii desprinşi din Electrica şi privatizaţi, Enel, E.On şi CEZ, plus cu Electrica. Alte firme cu contracte bilaterale sunt Euro PEC, Electromagnetica, Energy Holding, EFT, Alpiq Romindustrie (fostă EHOL Distribution), Alpiq Romenergie (fostă Buzmann Industries), Elsid, Electrocarbon, Compania Naţională a Huilei Petroşani (CNH), Societatea Naţională a Sării Salrom, Patinoarul Braşov, Luxten Lightning. Aceasta din urmă a renunţat la contract, iar cu CNH, Salrom şi Pationarul din Braşov s-au reziliat contractele de comun acord.

Contractele bilaterale au fost considerate ca promovând interesele partenerilor Hidroelectrica, firma de stat fiind cea păgubită. La sfârşitul anului trecut, Hidroelectrica a demarat procedurile de negociere a contractelor. Săptămâna trecută, proaspătul ministru al economiei, Lucian Bode, a anunţat că a decis transmiterea contractelor la Ministerul Justiţiei, în vederea anulării lor, având în vedere că negocierile purtate până atunci nu înregistrat rezultatele aşteptate de acţionar, adică statul.

Hidroelectrica agită America

Hidroelectrica este una dintre companiile care suscită cel mai viu interes, în primul rând tocmai pentru că este cel mai ieftin producător de electricitate din ţară.

Fondul Monetar Internaţional, cu sediul la Washington, dar şi Ambasada Statelor Unite s-au arătat extrem de interesate de această companie. În scrisoarea de intenţie convenită în urma ultimei misiuni de evaluare a acordului cu FMI, termenul impus Guvernului de către Fond era data de 15 februarie pentru renegocierea sau anularea contractelor încheiate cu „băieţii deştepţi” din energie. Chiar şeful delegaţiei FMI la Bucureşti, Jeffrey Franks, declara că aceste contracte provoacă Hidroelectrica pierderi de 175-275 milioane de euro în fiecare an.

Pe de altă parte, Mark Gitenstein, ambasadorul SUA la Bucureşti, se arată a fi un critic dur la adresa sistemului energetic naţional. Recent, el a declarat că lipsa investiţiilor în sectorul energetic românesc este cauzată în principal de faptul că profiturile companiilor de stat sunt prea des direcţionate spre bugetul de stat (n.r. – precum donaţia de circa 100 milioane euro făcută de Romgaz în 2010) sau spre buzunarele unor persoane influente. Intervenţiile sale au vizat în special Hidroelectrica, având vârf de lance compania americană Franklin Templeton care administrează Fondul Proprietatea (FP); FP deţine 20% din acţiunile Hidroelectrica. Cel mai tranşant a fost Mihai David, fost şef al Hidroelectrica, în primăvara anului trecut, când a acuzat Franklin Templeton, care are susţinerea ambasadorului Gitenstein, că vrea „să controleze sistemul energetic românesc”.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639554-05-26

TAGURI: baietii destepti, pret, firme



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image

Citeste si...

Tăriceanu acuză DNA că a dus în faliment firme romanești Președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a declarat că sunt multe acțiuni în România... 30 Noi 2016 | (2)
Scade numărul firmelor intrate în insolvență Un număr de 6.747 de societăți au intrat în insolvență în primele zece luni ale acestui an,... 25 Noi 2016 | (0)