"La depozite, unele bănci au coborât ceva mai mult decât trebuie, dar au şi ele exces de lichiditate, ar trebui să fie prudente. Nu trebuie să vadă excesul de lichiditate din prezent ca fiind de durată, pe măsură ce creşte creditul în lei ea va fi absorbită", a declarat Isărescu.
El a arătat că alte bănci au fost mai prudente şi au păstrat dobânzile la plasamentele atrase la circa 2%, apreciind faptul că acestea au o viziune pe termen mai lung.
În ceea ce priveşte dobânzile la credite, guvernatorul apreciază că nivelul se mai poate reduce, în condiţiile în care pot scădea şi marjele întrucât indicatorul ROBOR este mult mai stabil. "La credite cred că mai este câmp de reducere de dobândă. Băncile au reclamat, pe bună dreptate, că şi-au păstrat şi ele o marjă datorită faptului că indicatorul de referinţă ROBOR la trei luni avea variaţii mai mari. Acum ele vor citi, sper corect, faptul că acest indicator, fiind mult mai stabil, nu vor mai avea această motivaţie. Bineînţeles că îşi vor face politica de dobânzi, dar vor avea un confort mai mare şi la nivel de operaţiuni de creditare şi la nivel de operaţiuni trezorerie", a menţionat Isărescu.
BNR vrea o decizie asupra reducerii TVA la 20%
De asemenea, Banca Naţională se aşteaptă la o decizie privind reducerea de la începutul anului viitor a cotei generale de TVA de la 24% la 20% după discuţiile cu misiunea tehnică a FMI şi Comisiei Europene din a doua parte a lunii mai, întrucât este vorba de o "viziune". BNR nu are niciun scenariu care să prevadă influenţa reducerii cotei generale de TVA de la 24% la 20% de la începutul anului viitor asupra ratei anuale a inflaţiei în 2016, întrucât decizia nu a fost luată. În scenariul reducerii cotei TVA la 9% pentru produsele agroalimentare şi băuturi nealcoolice de la 1 iunie anul acesta, rata anuală a inflaţiei este preconizată să ajungă la 1,9% la finele anului viitor, estimare ajustată în scădere de la 2,4%.
"Nu avem (proiecţie a inflaţiei incluzând reducerea TVA la 20% - n.r.) şi motivaţia este următoarea: noi avem în vedere faptul că, şi nu numai ca speranţă, aproape ca certitudine, că în urma discuţiilor care vor urma în ultima decadă a lunii mai cu misiunea tehnică a Fondului Monetar European şi a Uniunii Europene să se clarifice aici, la Bucureşti, nu în altă parte, această chestiune (reducerea cotei generale de TVA - n.r.), pentru că aici e vorba de o viziune", a afirmat Isărescu, citat de Mediafax.
Rata anuală a inflaţiei în 2015: 0,2%
BNR estimează pentru finele acestui an o rată anuală a inflaţiei de 0,2%, în coborâre de la 2,1% ca urmare a reducerii TVA la 9% de la 1 iunie, în lunile de vară şi toamnă scăzând spre minus 1%, iar pentru decembrie 2016 proiecţia a fost revizuită de la 2,4% la 1,9%. Proiecţiile au fost modificate pentru finalul acestui an cu 1,9 puncte procentuale faţă de estimarea din februarie şi cu 0,5 puncte pentru finalul anului viitor. Proiecţiile nu includ eventuala reducere a cotei generale TVA de la începutul anului viitor de la 24% la 20%, întrucât decizia nu a fost încă adoptată.
"Decizia de reducere a cotei TVA pentru alimente de la 1 iunie a influenţat anticipaţiile inflaţioniste pe termen scurt, de un an, când rata anuală a inflaţiei va fi în jur de 0%, uneori sub 0%. Rata anticipată pentru peste doi ani se consolidează undeva înspre 2%, care este în intervalul nostru ţintit. Se pare că se va consolida la niveluri reduse, nu spre zero, ci spre 2%, un lucru legat şi de ţintă europeană, care este de 2%, ceea ce este un lucru bun", a declarat guvernatorul BNR.
Isărescu vrea în continuare parteneriat cu FMI şi CE
În opinia lui Isărescu, continuarea unui parteneriat cu instituţiile financiare internaţionale este un avantaj pentru România, întrucât asigură credibilitate şi seriozitate pe pieţele externe pentru a "vinde" reforma fiscală şi a obţine în continuare costuri reduse la dobânzi. "Din experienţa mea, eu cred că este bine să avem nişte parteneri internaţionali, ne dau credibilitate, seriozitate şi uneori îţi trebuie un avocat al diavolului, asta e părerea mea. Chiar dacă uneori negocierile nu sunt plăcute, te mai cerţi cu ei, dar o formulă de parteneriat cu ei este bună", a declarat Isărescu. De asemenea, guvernatorul BNR apreciază că trasarea unei foi de parcurs pentru aderarea la zona euro este mult mai importantă decât data ţintă de intrare, iar în lipsa acesteia nu au rost dezbaterile pentru 1 ianuarie 2019, considerând că este chiar periculoasă discuţia doar despre ţintă.
"Nu cred într-un interval-ţintă fără o foaie de parcurs din momentul acesta. Nu este 2019, atunci care este, dacă nu ai foaie de parcurs? Mai dăm cu banul şi mai spun eu că este 2021 sau 2022? În acest moment, orice schimbare a ţintei este neserioasă fără o foaie de parcurs. Nu cred că este cazul pentru o dezbatere pe data de 1 ianuarie 2019. Vrem toţi în Europa, dar ştim unde ne ducem? Unde ne ducem este în proces de transformare! Unde te duci?", a răspuns Isărescu. El a menţionat că aderarea la zona euro reprezintă un proiect complex, care nu se rezumă numai la ţintă, şi a apreciat că "este chiar periculos să discutăm doar depre ţintă".
"Primul pas este seriozitatea. Suntem serioşi cu proiectul ăsta sau am terminat alte subiecte de dispută superficială şi hai să mai creăm unul, că BNR zice într-un fel şi Guvernul în altul? Eu cred că suntem pe aceeaşi linie. Multe probleme sunt, însă, la nivelul Guvernului, care ar trebui să treacă la capitolul priorităţi foarte multe chestiuni pe care, probabil că din considerente politice interne, nu le au acolo. Nu văd o discuţie serioasă despre proiectul euro dacă vom avea alte priorităţi", a mai spus Isărescu.
Guvernatorul a punctat că poziţia băncii centrale a fost exprimată în scris şi că aceasta este mai nuanţată, subliniind valenţele pozitive ale unei ţinte ambiţioase, dar şi pericolele ca, odată cu trecerea timpului, dacă nu se fac paşi concreţi, prin pierderea credibilităţii, ţinta "să facă mai mult rău decât bine". El a spus că este nevoie de o dezbatere publică.
