2016-12-11 02:34

ECONOMIE


Canalul Siret-Bărăgan, aproape la fel de scump ca autostrada Bechtel. Ministerul Agriculturii caută parteneri privaţi pentru realizarea celui mai mare obiectiv de irigaţii

 |  18:02
Canalul Siret-Bărăgan, aproape la fel de scump ca autostrada Bechtel. Ministerul Agriculturii caută parteneri privaţi pentru realizarea celui mai mare obiectiv de irigaţii

Ministerul Agriculturii a anunţat, ieri, că cei11 km construiţi din canalul Siret-Bărăgan au costat aproximativ 132 milioanede euro. Ca şi în cazul marilor proiecte de infrastructură sau energie,proiectul canalului Siret-Bărăgan, în lungime de aproximativ 190 km, aprobatîncă din 1986 şi estimat în prezent la 3,6 miliarde de euro, ar putea ficonstruit în parteneriat public-privat.

Secretarul de stat din Ministerul Mediului şiPădurilor, Cristian Apostol, a declarat că pentru 50 km din canalulSiret-Bărăgan este nevoie de 350 milioane de euro. „Partea cea mai grea esteîntre kilometri 50 şi 190, unde sunt costurile foarte mari. (...) Sunteminteresaţi să găsim parteneri pentru el, este un proiect foarte mare”, a spusCristian Apostol, citat de NewsIn. Secretarul de stat a explicat că proiectul canaluluiSiret-Bărăgan înseamnă construcţia unei reţele întregi de irigaţii, care are şicanalele aferente.

La rândul său, ministrul agriculturii şi dezvoltăriirurale, Valeriu Tabără, a adăugat că dacă proiectul ar rămâne doar la mânabugetului statului, atunci s-ar întinde pe prea mulţi ani, astfel că se va faceîn parteneriat public-privat. „Acest canal poate elimina dificultăţile deaducere a apei în Bărăgan. Este unul dintre cele mai mari obiective cuimportanţă deosebită pentru agricultură. Statul român asigură partea logistică,traseul acestui canal, iar investitorul vine cu banii necesari pentrucontinuarea lucrărilor”, a precizat Tabără, care a adăugat că între posibilelesurse de finanţare pentru acest canal sunt fondurile europene, dar s-a discutatşi cu Consiliul Investitorilor Străini (CIS) în acest sens.

Între 1987 şi 1989 a avut loc organizareaşantierului, în 2006 s-au pus în funcţiune 5,7 km din canal. Potrivitautorităţilor, lucrările necesare pregătirii traseului pentru primii 50 de kmai canalului sunt realizate în proporţie de 90%: poduri, devieri liniielectrice, devieri drumuri comunale, devieri de drumuri naţionale, devieri decale ferată. Proiectul canalului Siret-Bărăgan a fost aprobat în anul 1986, iarîn anul 1987 a început execuţia primului tronson de canal aferent etapei I, înlungime de 50 km. Acest tronson este amplasat pe teritoriul judeţului Vranceaasigurând apa pentru irigarea unei suprafeţe de 154.283 de hectare. TronsonulII, aferent etapei a II-a, pentru o lungime de 140 km, amplasat pe teritoriuljudeţelor Vrancea, Brăila, Buzău şi Ialomiţa, urma să fie aprobat ulterior.Canalul va avea o lungime de 190 km, cu un debit între 50-200 mc/s şi va puteaalimenta o suprafaţă de aproximativ 500.000 ha, din care 420.000 ha sisteme noişi 80.000 ha prin racordarea unor sisteme existente cu sursa de alimentare înrâul Siret.

“Româniapierde anual prin eroziune circa 150 milioane de tone de sol

România pierde anual prin eroziune circa 150milioane de tone de sol, a declarat, marţi, ministrul agriculturii şi dezvoltăriirurale, Valeriu Tabară, într-o conferinţă de presă. „În fiecare an, Româniapierde prin spălare de la suprafaţă circa 150 milioane de tone de sol. Înprezent, dacă mergi spre Moldova, sunt câteva lacuri de acumulare colmatate,nemaivorbind de solul care se duce spre Dunăre şi Marea Neagră, iar acesta nuse duce singur, pentru că mai sunt circa 1,5 milioane de tone de humus,respectiv partea care asigură fertilitatea solului, dă stabilitate şi care nuse formează într-un an sau doi. De aceea, lucrările de îmbunătăţiri funciaresunt extrem de importate pentru conservarea solului”, a spus Tabară, citat deAgerpres. Potrivit acestuia, România are mari probleme cu evoluţia soluluicătre deşertificare, fenomen care se înregistrează deja de peste 50 de ani. „Laora actuală, toate lucrările de îmbunătăţiri funciare acţionează asupra uneisuprafeţe de circa 6 milioane hectare, prin efectul lor îmbunătăţind condiţiilede dezvoltare a plantelor, precum şi de protejare a obiectivelor economice şi alocalităţilor aflate în zonele de luncă sau pe terenuri cu pericol dealunecare, dar şi pentru protejarea populaţiei”, a adăugat ministrul agriculturii.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639246-09-12



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image