2019-05-20 14:44


Cine şi de ce împiedică construcţia de autostrăzi în România

 |  09:01
Cine şi de ce împiedică construcţia de autostrăzi în România

Sunt, deja, cîteva luni de când ministrul Transporturilor face, aproape zilnic, vizite inopinate pe şantierele autostrăzilor din ţară, iar ceea ce găseşte nu este deloc îmbucurător: termene depăşite, firme ce nu au oamenii şi utilajele necesare lucrărilor pe care şi le-au asumat, deşi îşi încasează banii de la statul român…

De fiecare dată când a întâlnit astfel de situaţii, ministrul Cuc a atenţionat contractorii că vor pierde lucrările respective. De unde porneşte, însă, această situaţie? De la câteva firme mari de profil, străine, care vin în România, participă la licitaţii, câştigă (sau, atunci când nu o fac, au grijă să conteste la nesfârşit aceste licitaţii, ţinând pe loc proiectele în cauză), angajează apoi, ca subcontractori, firme româneşti, pe care, ulterior, nu le mai plătesc...

Așa se face că lucrările stagnează la nesfârşit, iar indignarea românilor faţă de subiectul construcţiei de autostrăzi crește pe zi ce trece. La sfârşitul anului trecut, când se „contorizase” construcţia a 60 de kilometri de autostrăzi în România, site-ul economica.net făcea un top al celor mai performante firme care au lucrat în 2018 la aceste autostrăzi, top în care apăreau italienii de la Tirrena Scavi, nemţii de la Geiger, italienii de la Astaldi, austriecii de la Strabag şi grecii de la Aktor. Numai că două din aceste firme sunt recunoscute în România pentru modul în care lucrează: licitează, câştigă, subcontractează şi apoi „uită” să mai plătească constructorii români care realizează, de fapt, lucrările. Este vorba despre Astaldi şi Aktor, firme deja cunoscute de constructorii români – dar nu numai de cei din România – pentru astfel de „performanţe”. Despre Astaldi, cotidianul.ro scria următoarele, la începutul lui 2018: „Companiei italiene nu-i lipsesc din „palmares“ întârzierile la finalizarea proiectelor de infrastructură în România. Proiectul care a trenat ani de zile și care a fost întârziat de Astaldi este cel al modernizării Magistralei de cale ferată București – Constanța, tronsonul Fundulea – Fetești. În vreme ce, pe celălalt tronson, austriecii de la Swietelsky au lucrat automatizat, cu un tren special care schimba din mers șinele, traversele și piatra spartă, italienii de la Astaldi munceau ceva mai rudimentar, cu târnăcopul. Din această cauză punerea în funcțiune a tronsonului modernizat a întârziat semnificativ”. Un alt caz celebru de eșec este la autostrada Sibiu – Sebeș, inaugurată în 2014, care, pe anumite porțiuni, a fost nevoie să fie demolată și reconstruită pe 200 de metri, lucrările fiind efectuate anul trecut. „Ca urmare a acestor probleme, a fost reziliat contractul cu antreprenorul Salini Impregilo SpA, căruia i-a fost reţinută garanţia de bună execuţie, în valoare de aproximativ 60 milioane lei. Toate lucrările pentru remedierea neconformităţilor apărute la acest segment de autostradă vor fi suportate din suma reţinută”, arăta un comunicat al CNAIR, din 2017.

Între firmele italiene care se „înghesuie” la licitațiile pe infrastructură ale statului român există mai multe legături decât s-ar bănui. Spre exemplu, Societa Italiana per Condotte d’Acqua SpA este condusă de Duccio Astaldi, care nu este altcineva decât vărul președintelui Astaldi, Paolo Astaldi. Duccio a fost arestat, în martie, alături de alți directori de firme de construcții și oficiali de stat, pentru corupție în realizarea de lucrări de infrastructură în Italia, mai exact în regiunea Messina, după cum scrie presa din Peninsulă. Un alt exemplu este legătura între Tirrena și Condotte. Cele două firme italiene sunt asociate într-o a treia companie, constituită special pentru România, și care participă alături de ele la licitații, astfel încât concurența reală între ele este puțin probabilă. Nici grecii de la Aktor nu au o reputaţie prea bună în lumea constructorilor, firma fiind subiectul mai multor cereri de insolvenţă. Suprinzător, însă, deşi „performanţele” celor doi constructori sunt celebre, numele acestora continua să apară, constant, pe diverse proiecte mari, pe bani mulţi, în construcţia de autotrăzi din România. Şi, mai mult ca sigur, nu este o întâmplare, aşa că nu poţi să nu te întrebi cine „îi tine în braţe” şi, mai ales, de ce? Ce interese sunt în spatele susţinerii unor astfel de firme şi cine este în spatele acestora? Sunt întrebări la care mulţi vor să afle răspunsurile şi, poate, la un moment dat, vom afla cu toții adevărul…


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2019-04-25

Mai multe imagini:
Cine şi de ce împiedică construcţia de autostrăzi în România
zoom

TAGURI: autostrazi, astaldi, aktor, razvan cuc, ministrul transportutilor, tirrena, condotte
loading...





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


MITICA GOARNA
25 Apr 2019

Si cine gaseste Solutia?
ANONIM
25 Apr 2019

https://petitieonline.ro/petitie/44926153.Distribuiți!Semnați,oameni buni!
ANTIMAFIA
25 Apr 2019

pai neaga si gasca de hoti din cnair ii tine in brate.nu este clar?voi ati vazut ca ala de la azvi prins fara muncitori pe brasov campulung l-a privit sictirit pe cuc mai sa-i dea si un cap in gura.este peste puterea de intelegere cum poate sa castige licitatiile firme fara oameni si utilaje.sa nu faca lucrari la timp si apoi sa castige iar licitatii.singura explicatie spaga .cica au oameni platiti in cnair chiar de firmele constructoare.adica parazitii astia nenorociti sug la doua tate la stat si la privat.asa cum si petrom are oameni platiti in guvern ca si firmele din domeniu energiei.un ziar curajos ar face o ancheta si ar putea publica numele mafiotilor.se cam stiu cine sunt.
ANONIM
01 Mai 2019

TOTI MAFIOTI INTERNATIONALI COLABOREAZA CU MAFIOTI NOSTRI . BANI SA IASA DIN FURAT STATUL PROST
Random image



Ultimele stiri






STARBAG