CONFERINŢELE PUTEREA. Cărbunele, resursa viitorului. Dezbatere la nivel înalt pe tema relansării industriei miniere
2018-08-19 18:28


CONFERINŢELE PUTEREA. Cărbunele, resursa viitorului. Dezbatere la nivel înalt pe tema relansării industriei miniere

 |  21:01
CONFERINŢELE PUTEREA. Cărbunele, resursa viitorului. Dezbatere la nivel înalt pe tema relansării industriei miniere

Ziarul PUTEREA organizează astăzi, la Hotel Pullman din Capitală, Sala New York, cu începere de la ora 10.00, un eveniment special dedicat industriei energetice. Conferinţa, cu tema „Cărbunele - trecut, prezent şi viitor în industria energetică”, va dezbate subiecte de actualitate din sectorul minier, referitoare la o nouă strategie de exploatare a acestei resurse naturale, de care România beneficiază din plin. De altfel, noua Strategie Energetică Naţională, proiect aflat în lucru la Departamentul pentru Energie din Ministerul Economiei, va pune un accent deosebit pe industria minieră. Noutăţi de ultima oră pe această temă vor fi prezentate azi la conferinţa organizată de PUTEREA de ministrul pentru Energie, Constantin Niţă, şi de preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ. De asemenea, ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, va vorbi despre oportunităţile pe care relansarea industriei miniere le poate avea în România în ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă. La rândul lui, Laurenţiu Ciurel, directorul general al CEN Oltenia, ne va explica rolul cărbunelui în mixtul energetic românesc. Cărbunele a revenit în centrul atenţiei nu numai în România, ci la nivel global, Agenţia Internaţională pentru Energie estimând că, până în 2018, cererea de cărbune va creşte în întreaga lume. România dispune de cărbune, în special huilă şi lignit, pentru aproape 120 de ani. Cererea anuală de cărbune va înregistra un ritm mediu de creştere de 2,3% pe an până în 2018, mai puţin faţă de avansul de 2,6% preconizat, dar şi faţă de o creştere reală de 3,4% pe an înregistrată între 2007 şi 2012. Acestea sunt estimările Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA).

Iar cererea mondială de cărbune este în creştere, alimentată nu doar de China, ci şi de India, Germania şi Japonia şi se prevede că va creşte cu 53% până în 2030. Producţia mondială a fost în 2010 de 6,5 miliarde de tone (peste 8%), iar preţul merge în sus. Cărbunele rămâne de necontestat pe primul loc printre resursele energetice: 39% din energia lumii este produsă prin arderea acestuia, înaintea gazului şi uraniului.

Un raport al unei agenţii guvernamentale americane (Energy Information Administration - EIA) arată că în China s-a înregistrat o creştere cu peste 9% a consmului de cărbuni în anul 2011. Începând cu anul 2000, China este responsabilă de peste 80% din consumul de cărbuni la nivel global. Explicaţia stă în costul scăzut al acestei surse energetice şi în resursele bogate pe care ţara le are.

„În pofida unui ritm de creştere uşor mai lent, cărbunele va ocupa o parte mai mare în creşterea cererii mondiale de energie primară decât petrolul şi gazele naturale, continuând o tendinţă care se înregistrează de peste un deceniu. Fie că ne place sau nu, cărbunele va rămâne o sursă importantă de energie pentru o perioadă lungă de timp”, spun oficialii IEA.

În 2012, consumul mondial de cărbune a fost estimat la 7,697 miliarde tone, cu 170 milioane tone (sau 2,3%) mai mult decât în 2011. În China (cel mai mare consumator mondial), ritmul de creştere a consumului de cărbune a fluctuat de la un avans de 9,4% în 2011 la o creştere de 4,7% în 2012.

De asemenea, în SUA consumul total de cărbune a scăzut cu 10,7% în 2012 comparativ cu 2011, pe fondul creşterii producţiei de gaze de şist şi al scăderii preţului la gaze naturale. Potrivit IEA, noile norme de mediu din SUA „vor limita construcţia de noi centrale pe bază de cărbune şi vor conduce la închiderea unor instalaţii mai vechi, în timp ce creşterea producţiei de gaze de şist va continua să încurajeze tendinţa de trecere de la cărbune la gaze”.

Cererea de cărbune în Europa, în creştere

Şi în ceea ce priveşte Europa, cererea de cărbune a crescut în 2012 comparativ cu anul 2011. Cele 28 de state membre UE importă o cantitate de cărbune similară cu China, iar cererea europeană este vitală pentru companiile miniere din Rusia şi SUA.

Producţia de energie din cărbune creşte cu un ritm anual de 5% în Germania, care s-a angajat să renunţe treptat la energia nucleară, şi cu 22% în Spania, stat marcat de criză economică. În acelaşi timp, producţia de electricitate prin arderea gazelor naturale scade cu 15% respectiv 23%. În condiţiile în care funcţionarea unei centrale termoelectrice pe cărbune este mai economică, gazele naturale au pierdut 5% din cota de pe piaţa europeană a energiei în 2012.

Totodată, în Germania atractivitatea termocentralelor pe gaze se reduce şi mai mult din cauza cererii scăzute pentru energie pe fondul creşterii economice slabe. Din aceste cauze, multe centrale pe gaze naturale riscă să fie închise. Astfel, cărbunele rămâne încă o dată pionul energetic principal.

Cei doi giganţi au fost înfiinţaţi în 2012. Complexurile Energetice Oltenia şi Hunedoara, principalii producători de cărbune

Cei doi mari producători locali de cărbune sunt Complexurile Energetice Oltenia şi Hunedoara. De altfel, Complexul Energetic Oltenia este unul din cei mai mari producători de energie din ţară, acoperind circa 20% din total la nivelul ţării. Societatea comercială Complexul Energetic Oltenia SA a fost înfiinţat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului României nr. 1024/2011 privind unele măsuri de reorganizare a producătorilor de energie electrică de sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, prin fuziunea prin contopire a Complexului Energetic Craiova, Complexul Energetic Rovinari, Complexul Energetic Turceni şi Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia SA. Societatea este condusă în sistem dualist şi are ca obiect principal de activitate producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice şi exploatarea minelor şi carierelor de lignit.

Complexul Energetic Oltenia are circa 19.000 de angajaţi, din care 6.000 în activitatea energetică şi aproximativ 13.000 în activitate minieră. Cifra de afaceri anuală estimată a complexului este de 1 miliard de euro. Capital social este de 280 milioane de euro, principalii acţionari fiind Departamentul pentru Energie (77%) şi Fondul Proprietatea (21,5%).

Unul din principalele proiecte ale complexului este constituirea unei societăţi comerciale cu capital mixt de tip IPP, în vederea implementării unui proiect „Green/Brown Field” pentru realizarea unui grup energetic nou de minim 500 MW la Termocentrala Rovinari”.

Societatea Complexul Energetic Hunedoara a fost înfiinţată tot în anul 2012, în baza Hotărârii de Guvern nr. 1023/2011, ca urmare a procedurii de fuziune prin contopire a SC Electrocentrale Deva SA şi SC PEET Electrocentrale Paroşeni SA şi a fuziunii prin absorbţie cu Societatea Naţională a Huilei. Compania este formată din: Sucursala Electrocentrale Deva, Sucursala Electrocentrale Paroșeni și Sucursala Divizia Minieră.

În prezent, CEH asigură aproximativ 6% din producţia de energie electrică a României, având o putere instalată existentă de 1.435 MW şi fiind singurul mare producător de energie electrică din zona de centru şi nord-vest a ţării.

Înfiinţarea Societăţii Complexului Energetic Hunedoara a fost dictată de necesitatea creării unei companii producătoare de energie electrică pe bază de huilă suficient de mare pentru a putea participa în proiecte regionale şi internaţionale, în beneficiul pieţei din România.

Compania devine în acest fel un actor principal în plan regional, cu o valoare adăugată ridicată şi constantă pentru comunitate, prin valorificarea cu maximă eficienţă a potenţialului de care dispune România în domeniu.

Perspectivele de dezvoltare a societății sunt: reabilitarea grupurilor energetice și realizarea investițiilor de mediu pentru conformarea la legislația de mediu și în vederea creșterii performanțelor și competitivității, refacerea capacităților de producție, prin realizarea de grupuri energetice noi, precum şi reabilitarea capacităților de producție din cadrul Sucursalei Divizia Minieră, prin achiziția de echipamente tehnologice moderne și performante. În plus, complexul îşi propune menținerea capacităților de producție prin creșterea gradului de securitate a muncii în subteran.

Proiectul este estimat la 4,1 miliarde lei. Termocentrala de 500 MW de la Rovinari, pe lista chinezilor

Unul dintre proiectele care vor fi cuprinse în calendarul programelor de investiţii convenite cu Guvernul Chinei în luna noiembrie a anului trecut este realizarea unui grup energetic nou de minimum 500 MW la Termocentrala Rovinari, valoarea investiţiei fiind de 4,105 miliarde lei. Termenul preconizat pentru finalizarea acestui proiect este 2018. În acest sens, directorul Complexului Energetic Oltenia a încheiat cu preşedintele companiei China Huadian Corporation un acord de intenţie de cooperare pentru realizarea proiectului termoelectric de la Rovinari.

„Obiectivul principal al proiectului este reprezentat de implementarea în cadrul Termocentralei Rovinari a unui bloc energetic nou de 500 MW, prevăzut cu cazan cu ardere pulverizată cu parametrii supracritici, utilizând drept combustibil de bază lignitul”, spun autorităţile.

Obiectivele principale care stau la baza acţiunii de atragere de capital şi realizare a proiectului de tip „Green/Brown Field” prin constituirea de societăţi comerciale de tip IPP, având ca aport în natură bunuri şi/sau numerar ale societăţilor comerciale şi companiilor/societăţilor naţionale din portofoliul Departamentului pentru Energie şi aport în numerar al unui potenţial investitor sunt: realizarea de noi capacităţi de generare a energiei electrice şi a energiei electrice şi termice în cogenerare, sau reabilitarea celor existente, în vederea acoperirii cererii de energie din România şi crearea unui mediu concurenţial în sectorul de producere a energiei electrice şi termice; îmbunătăţirea performanţelor tehnice (randamente, consumuri) şi a siguranţei în exploatare prin realizarea unor structuri competitive în contextul integrării sistemului energetic naţional în cel regional şi european; îndeplinirea obligaţiilor de mediu la nivelul directivelor europene, în aşa fel încât grupurile de generare în funcţiune, bazate pe materii prime fosile, să îndeplinească condiţiile de mediu la termenele prevăzute în calendarul negociat cu Comisia Europeană.

„În continuare, participarea SC Complexul Energetic Oltenia - SA la realizarea noului bloc energetic şi implicit în cadrul noii societăţi pe acţiuni înfiinţată ca viitor producător de energie independent (IPP) va fi corespunzătoare aportului în natură, conform facilităţilor puse la dispoziţie pe amplasamentul viitor, iar participarea investitorului selectat va fi exclusiv bănească până la incidenţa valorii totale a proiectului”, au mai precizat autorităţile responsabile cu realizarea acestui proiect.

 

Grup energetic la CE Hunedoara

În ceea ce priveşte Complexul Energetic Hunedoara, acesta a demarat achiziția echipamentelor tehnologice miniere pentru creșterea gradului de mecanizare și implicit reducerea costului de producție.

„Achiziția constă în diferite utilaje necesare în procesul de producţie: de exploatare a zăcămintelor de cărbune (combine de abataj, susţineri mecanizate şi transportoare), de săpare de galerii (combine de înaintare în cărbune şi steril), transportoare pentru evacuarea cărbunelui (transportoare cu raclete şi cu bandă), instalaţii de foraj, pompe pentru evacuarea apelor de mină, instalaţii de comunicare şi de control al atmosferei subterane. Finanţarea va fi asigurată prin credit bancar asigurat de furnizor (de tip «credit furnizor»)”, spun oficialii complexului.

De asemenea, este avută în vedere construcţia unui grup energetic în ciclu combinat în condensație cu capacitate de 400 MW și funcționare pe gaze naturale la CTE Deva. Scopul principal al proiectului şi, implicit, al investiţiei aferente, este implementarea unui grup energetic nou de 400 MW, în ciclu combinat gaze-abur, în incinta Sucursalei Electrocentrale Deva, pe amplasamentul grupurilor 1 şi 2.

 

CE Oltenia. 600 de posturi TESA dispar în 2014

Un număr de 600 de posturi de personal TESA din cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO) vor fi desfiinţate anul acesta, urmând ca angajaţii care le ocupau să fie redistribuiţi în producţie, a anunţat managerul companiei, Laurenţiu Ciurel. Potrivit acestuia, numărul angajaţilor care lucrează la TESA în acest moment este de 2.347, dintre care 500 sunt economişti, iar 80 sunt jurişti. „Angajaţilor respectivi li se va da o alternativă de a merge în producţie, acolo unde este deficit de forţă de muncă. O să îi încadrăm unde se poate. Sunt 6.000 de oameni cu diplomă în firmă”, a precizat Ciurel, citat de Agerpres. El a adăugat că în 2014 vor fi disponibilizate încă 600 de persoane, majoritatea fiind aproape de pragul de pensionare. Acesta a mai anunţat şi închiderea minei din zona Motru, iar dintre cei 400 de angajaţi existenţi, unii vor fi distribuiţi la alte cariere, iar alţii vor ieşi la pensie. Toţi disponibilizaţii vor primi plăţi compensatorii sub formă de salariu mediu brut pe unitate, numărul lor fiind stabilit în funcţie de vechime, maximul fiind de 16 salarii.

Strategie. Mix de resurse în sistemul energetic

Departamentul pentru Energie va elabora, până în luna martie, un plan de reorganizare a sectorului de producţie a energiei, bazată pe un mix de resurse, aşa cum există în ţările Uniunii Europene. Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Maricel Popa, a declarat, recent, că existenţa unui mix energetic va permite dezvoltarea sectorului cărbunelui, în condiţiile în care această resursă va avea cel mai mult de suferit în urma liberalizării pieţei. „Liberalizarea va fi moartea pentru unii, ceea ce nu este normal. Trebuie susţinute toate resursele. Avem o resursă indigenă, cărbunele, pe care trebuie să o dezvoltăm”, a spus Popa. Oficialul a adăugat că planul de susţinere a cărbunelui trebuie corelat cu modernizarea termocentralelor care utilizează aceste resurse pentru producerea de energie.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2014-02-12

GALERIE MEDIA


Citeste si:
CONFERINŢELE PUTEREA. Constantin Niţă: Sectorul cărbunelui în România are nevoie de investiţii de două miliarde de euro pentru modernizări
CONFERINŢELE PUTEREA. Modernizarea sectorului de cărbune necesită investiţii de 2 miliarde de euro

TAGURI: carbune, china, europa, india, energie





Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


NICOLAE
16 Ian 2014

Ceorbea: Am inchis 3 mine si am disponibilizat 18000 de mineri cu salarii compnsatorii ! O actiune fara un studiu aprofundat,se lauda si se lauda fostul priministru ! De fapt era o prostie cat China . Cred ca o dinamica ince priveste consumul de energie a ROMANIEI pe o perioada de 25 s~au chear mai lunga este NECRSAR . Si mai cred ca UTILIZAREA GAZELOR NATURALE pentru a produce energie electrica nu mai reprezinta o solutie de viitor . Rezervele de carbune sant superioare celor de gaze in subsolul Rpmaniei , asa ca o gospodarire a gazelor mai chibzuita ( gazele dau confortul polulatiei)ar fi recomandata ,ceia ce ar presupune o alta dimensiune a discutilor in domeniul energetic . Al 12 ceas ,s~au poate e cam tarziu , totusi initiativa mi se pare corecta . FINALIZARE CONTEAZA si PARICIPAREA FACTORILOR DE DECIZIE , altfe e timp PIERDUT .Trebuie si un calendar de actiuni si cai de urmat ,politici financiare in domeniu si RESPONSABILI, pentrui a NU SE NASTE UN COPIL MORT ( scuze )Sant sceptic privind finalizarea , sa nu ramana in zona ,, alti bani , alta distractie "!
Random image



Ultimele stiri










Apa Nova

loading...