2016-12-08 18:28

ECONOMIE


Criza din zona euro se agravează: Nouă ţări au fost retrogradate

 |  09:55
Criza din zona euro se agravează: Nouă ţări au fost retrogradate

Agenţia Standard and Poor's (S&P) a retrogradat vineri nouă ţări din zona euro, pe listă aflându-se Franţa, Italia, Spania, Austria şi Portugalia, şi a confirmat calificativele pentru şapte state, printre acestea figurând Germania, cea mai mare economie din UE, Olanda, Belgia şi Irlanda, potrivit Mediafax.

Italia, Spania, Portugalia şi Cipru au fost depunctate cu două trepte, în timp ce ratingurile Austriei, Franţei, Maltei, Slovaciei şi Sloveniei au fost reduse cu o treaptă, se arată într-un comunicat S&P.

Calificativele pentru Germania, Finlanda, Olanda, Luxemburg, Belgia, Estonia şi Irlanda au fost confirmate.

Agenţia a renunţat la supravegherea cu implicaţii negative pentru toate ratingurile celor 16 state.

Franţa, a doua mare economie a zonei euro, a fost retrogradată cu o treaptă, de la "AAA" la "AA+" şi a pierdut pentru prima dată calificativul maxim posibil.

Pentru Italia şi Spania, retrogradarea a fost de două trepte, de la "A" la "BBB+" şi de la "AA-" la "A". Italia este a treia mare economie din zona euro, iar Spania a patra.

Ratingul Austriei a coborât cu o treaptă, de la "AAA" la "AA+".

Portugalia a fost retrogradată de la "BBB-" la "BB", Cipru de la "BBB" la "BB+", Malta de la "A" la "A-", Slovacia de la "A+" la "A", iar Slovenia de la "AA-" la "A+".

Germania, Olanda, Finlanda şi Luxemburg şi-au păstrat calificativele "AAA", maxim posibil, în timp ce Belgia a fost menţinută la "AA".

Ratingul Irlandei a fost păstrat la "BBB+", iar cel al Estoniei la "AA-".

"Deciziile sunt motivate în cea mai mare măsură de opinia S&P că iniţiativele luate de liderii europeni în ultimele săptămâni ar putea fi insuficiente pentru a rezolva probleme sistemice din zona euro", scriu analiştii S&P.

Presiunile asupra zonei euro includ, potrivit S&P, înăsprirea condiţiilor de finanţare, majorarea primei de risc pentru un număr tot mai mare de ţări din zona euro, încercarea concomitentă de reducere a îndatorării de către guverne şi populaţie în uniunea monetară, deteriorarea perspectivelor de creştere economică şi disputa deschisă şi prelungită dintre liderii zonei euro privind abordarea problemelor.

Rezultatul reuniunii de la începutul lunii decembrie şi declaraţiile ulterioare ale liderilor politici au determinat S&P să considere că acordul convenit nu are suficient impact pentru a rezolva complet problemele zonei euro.

"În opinia noastră, acordul politic nu furnizează suficiente resurse suplimentare sau flexibilitate operaţională pentru a creşte forţa iniţiativelor europene de salvare financiară sau de a furniza suficient sprijin ţărilor din zona euro aflate sub presiune ridicată din partea pieţelor financiare", se arată în comunicat.

Analiştii agenţiei consideră că la încheierea acordului din decembrie a fost recunoscută doar parţial sursa crizei din zona euro, şi anume că problemele financiare au drept principală cauză cheltuielile prea mari în statele de la periferia uniunii monetare.

"În opinia noastră, problemele financiare ale zonei euro sunt în aceeaşi măsură o consecinţă a dezechilibrelor externe în creştere şi a diferenţelor de competitivitate dintre centrul zonei euro şi periferie", potrivit S&P.

În consecinţă, agenţia consideră că un proces de reformă bazat numai pe austeritate fiscală riscă să se anuleze singur, întrucât cererea internă se aliniază creşterii temerilor consumatorilor privind siguranţa locului de muncă şi veniturilor, erodând astfel încasările din taxe.

Costurile de refinanţare pentru unele state vor rămâne, probabil, ridicate, iar piaţa creditului şi creşterea economică vor înregistra noi încetiniri, în timp ce presiunea asupra condiţiilor de finanţare ar putea persista.

Pe de altă parte, notează S&P, autorităţile monetare din zona euro au avut un rol crucial în împiedicarea unei prăbuşiri a încrederii pieţei. Banca Centrală Europeană (BCE) a relaxat cu success condiţiile pentru garanţii, permiţând folosirea unui game tot mai ample de active în operaţiunile monetare, şi a coborât dobânda de politică monetară la minimul record de 1%. Cel mai important, BCE a redus puternic presiunile pentru finanţarea pe termen scurt a băncilor.

S&P a confirmat ratingurile pentru şapte economii ale zonei euro, despre care consideră că sunt cel mai bine poziţionate să reziste.

În privinţa ţărilor cu perspective negative, analiştii agenţiei consideră că un climat economic şi financiar mai dificil ar putea eroda atuurile de care dispun, într-un an sau doi, în asemenea grad încât ar impune o retrogradare a calificativelor.

O agravare peste aşteptări a situaţiei economice şi financiare ar putea conduce şi la amplificarea presiunilor în sistemul bancar european, generând noi costuri pentru state prin diverse programe de recapitalizare.

În cazul Franţei, retrogradarea reflectă opinia S&P privind impactul agravării problemelor politice, financiare şi monetare din zona euro.

Există o şansă din trei ca Franţa să fie retrogradată din nou în 2012 sau 2013, dacă statul eşuează în derularea programului de consolidare a bugetului, dacă avansul economic este sub nivelul prognozat de 1% pentru acest an şi 2% pentru anul următor sau dacă situaţia din zona euro ar conduce la o înrăutăţire a condiţiilor de finanţare.

Revizuirea în scădere a ratingului Austriei cu o treaptă a fost motivată de impactul problemelor politice, monetare şi financiare tot mai mari din zona euro, regiune în care ţara este puternic integrată economic.

Retrogradarea Italiei se datorează vulnerabilităţilor în creştere la riscurile pentru finanţarea externă şi implicaţiilor negative pe care acestea le-ar putea avea pentru creşterea economică şi, în consecinţă, asupra finanţelor publice. Riscurile de finanţare externă sunt exacerbate de agravarea problemelor din zona euro.

Decizia S&P în privinţa Spaniei a fost cauzată de opinia analiştilor agenţiei privind impactul problemelor din zona euro, dar şi de riscurile legate de finanţarea din sectorul privat, care ar putea limita creşterea economică şi eforturile guvernului de a reduce deficitul bugetar.

Ratingul Germaniei este susţinut de economia modernă, puternic diversificată şi competitivitatea a ţării, dar şi de politicile fiscale şi disciplina cheltuielilor. În plus, economia germană a demonstrat că poate absorbi şocuri economice majore, precum reunificarea din anii '90 şi recesiunea din 2009.

Cu excepţia Germaniei şi Slovaciei, care au perspective stabilă, toate celelalte 14 ţări au perspective negativă.

Perspectiva negativ indică o posibilitate de cel puţin 33% ca ratingul să fie revizuit în scădere în 2012 sau 2013.

Agenţia a pus sub supraveghere în decembrie, pentru o eventuală retrogradare, 15 state din zona euro. Dintre cei 17 membri ai zonei euro, doar Grecia şi Cipru nu au fost incluşi în avertismentul din decembrie.

Calificativul Ciprului nu a fost pus sub supraveghere în decembrie întrucât ratingul ţării se afla deja sub evaluare la S&P.

De asemenea, Grecia nu a fost luată în calcul pentru retrogradare, deoarece calificativul ţării se află în categoria "junk", la "CC".

Investitorii anticipau o retrogradare a unor ţări din zona euro, iar investitorii pe burse au luat deja în calcul, cel puţin parţial, impactul unei astfel de decizii.

Pe lângă efectul asupra costurilor de împrumut al statelor, ratingurile suverane au impact şi asupra calificativelor altor emitenţi din ţările respective, precum băncile.

O reducere a ratingurilor unor ţări din zona euro poate conduce la retrogradări ale unor companii, semnalând astfel un risc mai ridicat investitorilor.

În România sunt prezente mai grupuri bancare mari din zona euro, printre care Erste, Raiffeisen şi Volksbank - din Austria, Societe Generale - Franţa, UniCredit - Italia şi Millennium - Portugalia.

Chiar dacă unele ţări din zona euro îşi păstrează încă ratinguri mai ridicate din partea Fitch şi Moody's, beneficiul este mai mult de imagine, întrucât investitorii iau în calcul de obicei cel mai scăzut calificativ al unui emitent din partea celor trei mari agenţii de rating.

Moody's a anunţat la 12 decembrie că va analiza ratingurile tuturor ţărilor din Uniunea Europeană, după ce liderii europeni nu au adoptat măsuri suficiente pentru a pune capăt crizei datoriilor, în timp ce Fitch analizează revizuiri negative pentru mai multe ţări care nu au rating maxim "AAA".

La scurt timp după ce a pus sub supraveghere în decembrie cele 15 state, S&P a anunţat că analizează, pentru o posibilă retrogradare, calificativele "AAA" ale Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară şi Uniunii Europene.

S&P atribuie rating "AAA" Uniunii Europene încă din 1976.

Tot agenţia S&P a retrogradat în august şi Statele Unite, pentru prima dată în istorie, după ce neînţelegerile dintre politicienii americani au ameninţat să împingă ţara în incapacitate de plată. Ratingul SUA a fost coborât cu o treaptă, de la "AAA" la "AA+".

Retrogradarea Statelor Unite, cea mai mare economie a lumii, nu a avut însă efectul anticipat de analişti, iar costurile de împrumut ale SUA au coborât chiar la noi minime record. Din cauza inertitudinilor tot mai mari la nivel global, datoria SUA este considerată printre cele mai sigure plasamente.

România este evaluată cu rating "BB+" de S&P.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639551-01-14

TAGURI: standard and poor's, criza, euro, tari, retrogradate



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image

Citeste si...

Raluca Prună: Guvernul Cioloş a stabilit un standard de guvernare Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat joi seară, în cadrul unei emisiuni televizate,... 25 Noi 2016 | (0)
BNR: “România nu a ieșit din criză, se află într-o perioadă de tranziție!” Adrian Vasilescu, consilier strategie în cadrul Băncii Naționale a României (BNR), a făcut,... 23 Noi 2016 | (15)