2016-12-08 18:18

ECONOMIE


Cum au supravieţuit băncile în trei ani de criză

 |  21:00
Cum au supravieţuit băncile în trei ani de criză

Sistemul bancar românesc a supravieţuit eroic celor trei ani de criză. Nici o bancă nu a intrat în faliment, deşi unele sunt minuscule, iar altele au întâmpinat mari dificultăţi. Unii analişti economici consideră că această situaţie se datorează, pe de o parte, faptului că BNR le-a virat băncilor o parte din banii primiţi de la FMI. Bancherii neagă aceste afirmaţii, spunând că instituţiile financiare au rezistat din cauza predilecţiei lor spre activităţi de „basic banking”.

Analistul economic Ilie Şerbănescu afirmă că BNR este „vinovată” de faptul că piaţa bancară  românească nu a trecut prin epurarea care ar fi trebuit să se întâmple în mod natural. „Băncile nu au dat faliment din cauza domnului Isărescu. Am spus-o de atâtea ori şi de atât timp. Am fost puşi să plătim noi, şi nu băncile. Dacă într-o economie ca a noastră pot exista 42 de bănci, fără ca nici una să aibă măcar probleme, dacă nu să şi dea faliment, ceva e suspect. În condiţiile de scădere economică de 20% , e ceva cu adevărat grav dacă bancile care au 0,01% cotă de piaţă nu au dat faliment.

Totuşi, au dispărut atâtea companii din industrie şi din alte zone de activitate, firme serioase, cu cote de piaţă considerabile”, ne-a declarat Ilie Şerbănescu. În opinia sa, tot ce a realizat acordul cu FMI a fost menţinerea pe linia de plutire a băncilor şi, în acelaşi timp, creşterea datoriei de trei ori în doi ani. „Acordul cu FMI a fost să înlocuiască în piaţă finanţarea pe care băncile au întrerupt-o. Cuvântul de ordine este că statul plăteşte. Tot ce s-a realizat în ultimii doi ani a fost creşterea datoriei de aproximativ trei ori. În situaţia asta, băncile stau bine mersi, în loc să fie puse la plată prin sacrificarea unora dintre ele. Dacă se dădea drumul la curs, se vedea situaţia adevărată”, a spus Şerbănescu.

Referitor la posibile planuri postcriză, acesta a spus că totul depinde de băncile-mamă. Mai mult, dacă „mamele” hotărăsc să aducă bani acasă, subsidiarele le vor trimite, fără să ţină cont de   legislaţie. „Când vine vorba de orice planuri, nu depinde de ele. Băncile de la noi fac ce spun «mamele» lor. E o strategie care urmează acelaşi scenariu. Realizează că nu mai încasează atât de mulţi bani, aşa că vor trebui să recapitalizeze. Se duc la acţionari, care probabil nu mai au nici ei bani şi astfel vor ajunge să îşi vândă subsidiarele sau să mute banii la banca-mamă. Pe bănci nu le interesează legislaţia. Dacă au bani de scos din România, o vor face. Sunt multe metode. Pot împrumuta o sumă mare de bani, dar după aia să o uite la contabilitate”, ne-a declarat analistul.

Dumitru: Băncile au avut expuneri reduse  

Conform economistului-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, motivul pentru care sistemul bancar românesc nu a înregistrat nici un faliment este acela că a utilizat instrumente financiare mai simple decât în alte state mai dezvoltate. „Explicaţia este simplă. Expunerile băncilor au fost reduse şi nu foarte riscante. Sistemul bancar a desfăşurat mai mult o activitate de «basic banking», de atragere de depozite şi plasare de credite. Nu au fost folosite instrumente riscante de tipul derivativelor. Din fericire, noi am fost oarecum nesofisticaţi şi asta a fost în avantajul nostru”, ne-a declarat Ionuţ Dumitru.

Blănculescu: Avem un sistem de supraveghere diabolic

Analistul financiar Ionel Blănculescu consideră că supravieţuirea sistemului bancar românesc în ultimii trei ani se datorează experienţei acumulate în urma crizei bancare româneşti din perioada 1998-2000. „România are un sistem de supraveghere diabolic, care are ca experienţă perioada 1998-2000, când a fost criza bancară de la noi. Când va mai fi o criză în Europa, BCE va şti cum să acţioneze. Asta s-a întâmplat la noi”, a declarat Blănculescu.

Pe de altă parte, analistul a avertizat că sistemul bancar european ar putea primi o lovitură puternică în prima parte a anului 2012, din cauza mai multor credite restante care vor ajunge la maturitate. „Sistemul bancar din zona euro are o expunere de peste 3.000 de miliarde, din care 240 de miliarde ajunse la scadenţă, fără a fi plătite. Mai mult, în prima parte a 2012, sistemul bancar european va fi supus unei lovituri năprasnice din cauza maturizării unor credite restante, în valoare de cel puţin 500 de miliarde”, a spus Blănculescu. În opinia sa,  singurul plan postcriză care ar putea ajuta băncile din România este crearea băncii-punte de către BNR. „Singura mişcare făcută de BNR pentru protejarea băncilor în viitor a fost crearea băncii-punte, care este un fel de administraţie specială a BNR”, a subliniat Blănculescu.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639269-01-14

TAGURI: Sistem bancar, zona euro, FMI, banci



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

JANAY
21 Dec 2011

Phenomenal braedkown of the topic, you should write for me too!

Adauga un comentariu

Random image

Citeste si...

Ce amenzi riscă cei care nu acceptă plățile prin card bancar Comercianții care nu acceptă încă plățile prin card bancar trebuie să înceapă demersurile... 02 Dec 2016 | (1)
Turcia vrea referendum pentru un sistem prezidențial Turcia ar putea organiza, în vara anului 2017, un referendum pe tema amendamentelor... 01 Dec 2016 | (0)