2016-12-03 17:43

ECONOMIE


Dăianu: Fără risipă şi deturnare de fonduri am avea un alt efect real în economie cu acelaşi buget

 |  18:06
Dăianu: Fără risipă şi deturnare de fonduri am avea un alt efect real în economie cu acelaşi buget

Eliminarea risipei şi a deturnărilor defonduri ar face ca efectul cheltuielilor publice să fie mult mai amplu îneconomie şi consolidarea fiscală să nu apară atât de prociclică în contextulcrizei şi al restrângerii creditului către mediul privat, afirmă profesorulDaniel Dăianu. "Rolul fondurilor europene. Nu este marota lui Dăianu. Astae realitatea, dacă reuşim să absorbim 3-4 % din PIB, vom putea evita prociclicitateaconsolidării fiscale. Prociclicitate ceteris paribus, pentru că noi, dacă amelimina din risipă, ca să mă exprim aşa,.... şi deturnarea de fonduri, noi amputea cu aceleaşi nivel de cheltuieli publice un alt efect real îneconomie", a spus Dăianu la prezentarea raportului Bruegel privind crizaîn în Europa Centrală şi de Est. Dăianu este de acord cu economiştii care atragatenţia că printr-o consolidare fiscală puternică într-o perioadă derestrângere a intermedierii financiare "poţi să omori economia", darcrede că fără un efort de consolidare pieţele vor reacţiona negativ, iarfinanţarea deficitelor devine imposibilă. "De aceea programele de ajustareale FMI şi CE nu au cerut tăiaţi dur deficitele bugetare. Este totuşi diferenţăde la cer la pământ între o ţară care are deficit din cauza crizei şi una careare un deificit structural ocultat ani de zile şi care iese la iveală acum întoată splendoarea sa. În contextul primelor la risc din ce în ce mai nenorocitese închid pieţele dacă nu ai măcar un început de consolidare fiscală", acompletat Dăianu, citat de Mediafax.

Raportulsesizează că după declanşarea crizei, ieşirile de capital din regiune au fostde până la 10% din PIB, ceea ce "nu s-a mai întâmplat niciunde înlume". "Imediat după Lehman, ţările din afara zonei euro au avut unacces restricţionat la lichiditate, nu erau acceptate colaterale din afarazonei. Băncile-mamă au fost mai ales grijulii faţă de operaţiunile din ţara deorigine. De ce nu s-a produs o topire? Sistemele financiare din regiune eraumult mai curate. A fost un plus. A existat un răspus multilateral de sprijinirea acestor ţări, din care a făcut parte şi iniţiativa de la Viena. Pachetele deasistenţă din ţările mamă au contat foarte mult, au dat o anumită siguranţăpentru băncile mamă, şi nu s-au mai gândit la o fugă, aşa cum am avut avemsituaţia din Argentina, când criza financiară a dus la retragerea grupurilorstrăine", a explicat Dăianu. Documentul relevă existenţa a două"mănunchiuri" de ţări în Europa Centrală şi de Est, primul format dinPolonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, unde dezechilibrele au fost maimici, iar pieţele mult mai bine inserate în economia industrială a UE. "Diavolulse ascunde în detalii:, iar politicile naţionale au contat şi contează (...)Aceste ţări au beneficiat de investiţii străine în "tradable" (bunuricomerciale). Cifrele sunt atât de grăitoare că nici nu mai pot fi comentate.N-a existat o politică deliberată, au fost regulile jocurilor. Există o asemănareconsiderabilă între flancul sudic al zonei euro, Spania, Portugalia, şi parteade sud a Italiei, şi al doilea mănunchi de ţări din UE (printre care şi România- n.r.) dar din afara zonei euro. Şi acele ţări au atras investiţii înnontradable şi au deficite mari", a mai spus Dăianu. El crede că ţărilefără consilii monetare au amortizat mai bine şocurile, chiar dacă au avut oeconomie euroizată.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :638951-11-13



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image