2017-11-23 22:38


Energia și mediul, probleme-cheie pentru România

 |  21:01
Energia și mediul, probleme-cheie pentru România

Toate statele membre trebuiau să transmită Comisiei Europene până la 31 decembrie 2015 cel de-al treilea raport privind progresul realizat în promovarea utilizării energiei din surse regenerabile în anii 2013 și 2014. Raportul este deja realizat de Ministerul Energiei, însă nu este deloc măgulitor.

Astfel, referitor la cantităţile de deşeuri biodegradabile generate în România, în Raportul Stării Mediului din anul 2014 se menţionează că, din totalul cantităţii de deşeuri municipale, cea mai mare parte o reprezintă deşeurile menajere şi deşeurile asimilabile celor menajere (circa 76,4%), iar aproximativ 53,35 % din acestea o reprezintă deşeurile biodegradabile. Ultimele date publicate în acelaşi raport prezintă o cantitate de deșeuri biodegradabile de 2 milioane tone în anul 2012.

În anii 2013 și 2014, în România nu s-a produs absolut nicio cantitate de energie care să fi fost obținută pe baza acțiunilor biodegradabile din deșeuri.

De precizat, atunci când a aderat la Uniunea Europeană, România și-a asumat că se va îndrepta către o "societate a reciclării" și că va aplica ierarhia de gestionare a deşeurilor. În plus, eram obligați ca țară să susţinem măsurile care urmăresc utilizarea eficientă a resurselor, măsuri care se aplică pentru toate tipurile de deşeuri: deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţii colectate separat, biodeşeuri, deşeuri de ambalaje, deşeuri din construcţii şi demolări, vehicule scoase din uz, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatori uzaţi, uleiuri uzate, anvelope uzate, deşeuri cu conţinut de PCB/PCT, deşeuri cu conţinut de azbest, deşeuri rezultate din activităţi medicale şi activităţi conexe.

Ofensiva” biocarburanţilor, întârziată

Prima Strategie Națională de Gestionare a Deșeurilor (SNGD) a fost aprobată în anul 2004, pentru perioada 2003-2013, cu trei ani înainte de aderarea României la UE. În anul 2013 a apărut însă necesitatea revizuirii acestei strategii, astfel că noua SNGD (aprobată prin HG nr.870 din 6 noiembrie 2013) acoperă perioada de până în anul 2020, realizându-se astfel "decuplarea" strategiei de PNGD.

În ceea ce privește impactul estimat al producției de biocarburanți și biolichide asupra biodiversității, resurselor de apă, cantităților de apă și calității solului, până la data de 31 decembrie 2020 furnizorii au obligația să reducă emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață pe unitatea de energie a carburantului și energia furnizată cu până la 10%, în raport cu emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață pe unitatea de energie de carburanții fosili în 2010, având ca referință standardul pentru carburanți aferent acelei perioade. Această reducere constă într-o reducere de 6% până la data de 31 decembrie 2018. Furnizorii de carburanţi vor fi obligați să introducă pe piaţă numai benzină şi motorină cu un conţinut de biocarburanţi de minimum 8% în volum, de la data de 1 ianuarie 2018.

Cota de biocarburanți din benzina comercializată în România a scăzut de la 5 la 4,5% începând cu 1 ianuarie 2014. La motorină, cota de biodiesel a rămas la 5% până la 1 ianuarie 2016, când a crescut la 6,5%.

”Nivelul de biodiesel în motorină ar fi trebuit să ajungă la 6% încă de la începutul anului 2013, însă în toamna anului 2012 companiile petroliere au reclamat că nu au pregătit infrastructura necesară trecerii la noile rețete. În plus, aceștia și-au exprimat și suspiciunile privind eventualele probleme pe care acestea le-ar crea motoarelor la mașinile de generație mai veche. În România persistă încă dificultățile în ceea ce privește realizarea infrastructurii necesare pentru o utilizare a deșeurilor la scară largă, precum și în ceea ce privește finanțarea schemelor de sprijin care facilitează introducerea unor tehnologii costisitoare, precum acești biocarburanți. Dacă s-ar fi sărit la cota de 6%, petroliștii ar fi trebuit să introducă pe piață două tipuri de benzină, una pentru mașinile mai noi și un tip de benzină pentru mașinile mai vechi. Există o serie de aspecte care pot genera disfuncționalități la nivelul pieței carburanților, printre care existența impedimentelor de natură tehnică constatate în utilizarea acestui tip de benzină de către autovehiculele aflate în circulație, produse în general înainte de 2000, structura parcului auto vizat fiind însă eterogenă și diferind funcție de fiecare producător de autovehicule. Acest fapt reprezintă o situație obiectivă ale cărei efecte prejudiciabile asupra consumatorilor, furnizorilor de carburanți și producătorilor și importatorilor de autovehicule trebuie diminuate în mod corespunzător”, au explicat, pentru ziarul PUTEREA, realizatorii raportului.

Începând cu 1 ianuarie 2018, ponderea obligatorie va fi de 8%. Hotărârea de Guvern nr.1121/2013 mai prevede totodată și că furnizorii de carburanți trebuie să reducă, până la 31 decembrie 2020, nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră cu 10% față de 2010. Iar la 31 decembrie 2018 emisiile trebuie reduse cu 6%.

Excedent de energie regenerabilă

Același raport mai arată că, în perioada 2006-2014, suprafața cultivată cu rapiță și destinată în final producerii de biodiesel a crescut până în anul 2010 la 537.000 de hectare, după care a scăzut în ultimii doi ani la 393.000 de hectare în anul 2011, și respectiv la 105.000 hectare în anul 2012. În anii 2013 și 2014 această suprafață s-a stabilizat la circa 280.000 de hectare.

Referitor la dezvoltarea în anii 2013 şi 2014 a disponibilităţii şi utilizării resurselor de biomasă în scop energetic, în anul 2014 producția internă de biomasă lemnoasă (lemne de foc inclusiv biomasă) a fost de 14,93 milioane tone, respectiv 3.646 ktep fiind superioară consumului intern (14,83 milioane tone,respectiv 3.618 ktep). S-au înregistrat anumite cantități de import (460.000 tone respectiv 110 ktep), export (562.000 tone respectiv 138 ktep) și variații de stocuri, cu excedent la export. Astfel, producția internă a asigurat integral consumul intern.

Altfel, pentru anul 2016, cota obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi (E-SRE) este de 12,15% din consumul final brut de energie electrică. Autoritățile din România consideră că va realiza obiectivul global stabilit de 24% privind ponderea E-SRE în consumul final brut de energie la nivelul anului 2020, fără să facă apel la transfer din alte state membre. Ponderile totale ale consumului de energie din surse regenerabile în consumul brut de energie din anii 2013 și 2014 sunt 25,13%, respectiv 26,27%, depășind cu mult ponderile stabilite pentru traiectoria indicativă de 19,66% pentru perioada 2013-2014. Pentru energia electrică produsă din surse regenerabile se estimează un excedent pentru anii 2013 – 2018 care ar putea constitui obiectul unor transferuri statistice.

Însă, în prezent, România nu a stabilit contacte şi nu are proceduri prin care să poată materializa transferuri statistice. Nivelul ţintei naţionale privind ponderea energiei verzi în consumul final brut de energie este de 38% în 2020. Schema de promovare nu include energia obţinută în hidrocentrale cu puteri instalate de peste 10 MW, dar energia electrică produsă în aceste hidrocentrale este luată în considerare pentru atingerea ţintelor naţionale. De menționat că în ultimii ani a crescut foarte mult volumul de investiții private în instalații de producere a energiei din surse regenerabile.

Obiectivul 2020

Consumul final brut realizat în anul 2014 reprezintă 85% din valoarea estimată în Planul Naţional de Acţiune în domeniul Energiei Regenerabile (PNAER). Consumul de energie electrică din surse regenerabile a avut în anul 2014 o valoare de 2,16 milioane tep, față de 2,22 milioane tep în PNAER. De asemenea, în transpoturi, consumul de energie din surse regenerabile a fost în anul 2014 de 235.000 tep, faţă 405.300 tep estimaţi în PNAER. În condițiile unui consum final brut de energie în sectorul transporturilor, de 5,21 milioane tep, faţă de consumul estimat în PNAER de 5,25 milioane tep, ponderea consumului de energie din SRE în sectorul transporturilor, de 4,3% este sub ponderea prognozată în PNAER, de 6,9%.

Pentru perioada 2015-2020, cota anuală obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, se stabileşte anual şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. În perioada 1 iulie 2013 -31 martie 2017 s-a decis amânarea temporară a acordării de certificate verzi, astfel: un certficat pentru hidrocentrale noi cu puteri instalate de cel mult 10 MW, un certificat pentru centralele eoliene, două certificate verzi pentru centrale electrice solare. Recuperarea certificatelor verzi amânate se va face însă aia începând de la 1 aprilie 2017 pentru hidrocentralele noi și pentru centralele electrice solare, respectiv de la 1 ianuarie 2018 pentru centrale electrice eoliene, eșalonat cel mult până la 31 decembrie 2020.

La sfârșitul anului 2013 erau 559 de producători acreditați de energie verde care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, numărul crescând la 629 de producători în 2014 (faţă de 151 la sfârșitul anului 2012).

Capacitatea electrică totală instalată în unităţile de producţie energie verde a fost de 4.349 MW în anul 2013 și respectiv 3.935 MW în 2014, faţă de 2.298 MW la sfârșitul anului 2012.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2016-01-17

TAGURI: energie, biodegradabil, biocombustibil, mediu, regenerabile, certificate



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


ION DE LA TARA
18 Ian 2016

Sa intelegem ca a scazut cu circa 400MW capacitatea de producere in unitatile de productie energie verde in anul 2014?
Random image



Ultimele stiri






Apa Nova