2017-11-21 10:20


Europa, în fața unei noi crize. Imigranţii pot destabiliza economia Uniunii

 |  21:01
Europa, în fața unei noi crize. Imigranţii pot destabiliza economia Uniunii

Anul 2015 a fost întâmpinat cu optimism de liderii Uniunii Europene, care au vorbit de redresarea economică. Însă aceștia par să-și fi pierdut capacitatea de anticipare, iar Uniunea se comportă asemenea unui boxer înghesuit de adversar într-un colț și care, în loc să contraatace și să caute să revină în ring, nu face altceva decât să încerce să pareze loviturile ce nu contenesc. Când abia își trăgea suflul după salvarea Greciei de la faliment, UE se trezește cu iminența unei uriașe crize umanitare, sociale și - inevitabil - economice. Mai mult de 300.000 de emigranţi şi-au riscat vieţile încercând să traverseze Mediterana în Europa până acum în acest an, potrivit Naţiunilor Unite, comparativ cu 219.000 în anul 2014. Aproape 200.000 dintre aceştia au ajuns în Grecia începând din ianuarie şi alţi 110.000 în Italia. Germania, care primeşte de departe cele mai multe aplicaţii de azil din UE, aşteaptă 800.000 de refugiaţi în acest an. Există temeri că situaţia imigranţilor care au luat cu asalt Europa va degenera şi ar putea chiar să conducă la distrugerea Uniunii Europene. Pe acest fond, peste Europa se abate tsunamiul generat de prăbuşirea bursei chineze. China şi-a devalorizat yuanul la mijlocul lunii august din cauza exporturilor slabe, măsura antrenând noi şocuri în statele emergente. Pieţele mondiale au fost deja afectate. Atât acţiunile companiilor, cât şi materiile prime au scăzut dramatic în ultimele zile pe bursele mondiale. Preţul petrolului a scăzut la un moment dat în această lună sub 40 de dolari pe baril, cotaţia ţiţeiului de referinţă pe piaţa americană înregistrând recent cea mai lungă perioadă de declin săptămânal din 1986 încoace, după ce activitatea fabricilor din China a înregistrat în luna august cel mai pronunţat declin din ultimii şase ani şi jumătate. Acţiunile marilor companii europene evoluează în scădere în prima parte a tranzacţiilor de vineri.

Mai mult de 300.000 de emigranţi şi-au riscat vieţile încercând să traverseze Mediterana în Europa până acum în acest an, potrivit Naţiunilor Unite, comparativ cu 219.000 în anul 2014. Aproape 200.000 dintre aceştia au ajuns în Grecia începând din ianuarie şi alţi 110.000 în Italia. Germania, care primeşte de departe cele mai multe aplicaţii de azil din UE, aşteaptă 800.000 de refugiaţi în acest an.

Există temeri că situaţia imigranţilor care au luat cu asalt Europa va degenera şi ar putea chiar să conducă la distrugerea Uniunii Europene.

Criza refugiaţilor cu care se confruntă Europa este de neegalat, probabil de la al Doilea Război Mondial încoace, eveniment care a generat o mulţime de zvonuri alarmiste. Tabloidele britanice au deplâns mulţimea de imigranţi care au „inundat“ tunelul de sub Canalul Mânecii, în timp ce protestatarii antiimigraţie din Germania au atacat centrele de azil în urma sosirilor recente ale năpăstuiţilor. Confruntat cu un aflux dramatic, Guvernul ungar a accelerat construirea unui gard de frontieră de 175 km şi a avertizat că ar putea trimite armata împotriva zecilor de mii de emigranţi care caută adăposturi sigure în Uniunea Europeană.

Serbia, mulţumită

Cu toate acestea, cel puţin o naţiune din Europa de Est vede afluxul ca pe un potenţial avantaj. În Serbia, una dintre ţările devenite o cale importantă de trecere pentru mii de imigranţi din Orientul Mijlociu (cea mai mare parte sunt refugiaţi care fug de războiul civil din Siria) şi Africa, un oficial guvernamental a sugerat că ar trebui să li se permită imigranţilor să se stabilească în satele slab populate ale ţării. De exemplu, imigraţia latino în Statele Unite a dus la repopularea mai multor oraşe mici din provincie, care erau pe punctul de fi pustiite.

Populaţia Serbiei a scăzut cu mai mult de 5% din 2002, ca o consecinţă a unei rate scăzute a natalităţii şi din cauză că tinerii muncitori au emigrat în state mai prospere. Din România, potrivit datelor oficiale, cel puţin două milioane de persoane s-au stabilit în ţări precum Italia, Spania şi Germania, în căutarea unui trai mai bun. Iar unele studii legate de demografie anticipează că vor exista goluri dramatice în rândul populaţiei din Europa de Est, în deceniile următoare. Spre deosebire de Ungaria, Serbia nu este membră a Uniunii Europene şi a zonei Schengen, care permite călătoria fără paşaport în cadrul graniţelor sale. În jur de 100.000 de imigranţi au trecut până în prezent graniţa în Serbia în acest an, iar majoritatea lor speră să îşi continue călătoria şi mai mult către Vest. De altfel, în Italia există nenumărate oraşe-fantomă rămase nepopulate de secole din cauza războaielor, a dezastrului şi a migraţiei. Şi există comunităţi similare abandonate în întinderi din sudul şi estul Europei, unde rata natalităţii se află în declin continuu, iar  stagnarea economică este acută.

„Emigranţii ar putea ajuta la recuperarea câmpurilor pentru uz agricol, la deschiderea unor magazine artizanale şi buticuri sau hoteluri şi restaurante, care ar putea avea un impact pozitiv asupra turismului“, spune scriitoarea italiană Silvia Marchetti, citată de “Washington Post”.

Ţările care se opun „cotelor de imigranţi”

Însă astfel de sugestii contrazic opinia dominantă de pe continent, care este în mare parte animată de temerile populiste privind imigraţia musulmană.

Cert este că Europa trebuie să găsească rapid soluţii solide la această problemă majoră a emigranţilor. Iar miniştrii din Europa au discutat deja în luna iunie despre un plan privind relocarea emigranţilor. Foarte mulţi refugiaţi ajung în Italia şi Grecia, iar Franţa şi Germania ar fi urmat să primească 30% din refugiaţii relocaţi, însă nici un stat nu poate accepta să i se spună câţi emigranţi să primească.

Comisia Europeană a propus distribuirea solicitanţilor de azil pe bază de cote în fiecare ţară europeană, însă această repartizare, pe baze voluntare, se loveşte uneori de lipsa de voinţă a anumitor ţări, printre care Ungaria, Austria, Slovacia şi Slovenia.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, spunea recent că imigraţia este principala problemă cu care se confruntă în acest moment UE şi ar putea deveni, în lipsa unor măsuri ferme şi rapide, cea mai gravă criză umanitară din istoria noastră recentă. Iar vicepremierul Gabriel Oprea, ministrul de Interne, a declarat joi, la sfârşitul şedinţei cu Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă de la Guvern, că vor fi sporite măsurile de securitate de la graniţele României, în special la graniţa cu Serbia.

Ne paşte o nouă criză?

Europa se confruntă însă şi cu o altă problemă la fel de mare: efectele prăbuşirii bursei chineze în ultima perioadă asupra întregii Europe. China şi-a devalorizat yuanul la mijlocul lunii august din cauza exporturilor slabe, măsura antrenând noi şocuri în statele emergente. Pieţele mondiale au fost deja afectate de devalorizarea surprinzătoare a yuanului şi de prăbuşirea pieţei de capital din China la începutul verii. Atât acţiunile companiilor, cât şi materiile prime au scăzut dramatic în ultimele zile pe bursele mondiale. Preţul petrolului a scăzut la un moment dat în această lună sub 40 de dolari pe baril, cotaţia ţiţeiului de referinţă pe piaţa americană înregistrând recent cea mai lungă perioadă de declin săptămânal din 1986 încoace, după ce activitatea fabricilor din China a înregistrat în luna august cel mai pronunţat declin din ultimii şase ani şi jumătate.   Acţiunile marilor companii europene evoluează în scădere în prima parte a tranzacţiilor de vineri, riscând să şteargă o parte din creşterea puternică consemnată în şedinţa precedentă, la sfârşitul unei săptămâni cu fluctuaţii semnificative. Acţiunile din China au închis vineri în creştere cu aproape 5%, susţinute de posibile achiziţii guvernamentale, dar pe ansamblul săptămânii ele au înregistrat un declin de circa 8% din cauza temerilor investitorilor legate de încetinirea creşterii economiei chineze.

China a devenit epicentrul unei scăderi generalizate a pieţelor de burse la nivel global, piaţa chineză de capital marcând pierderi masive pe parcursul a cinci şedinţe de tranzacţionare. Pentru a tempera temerile provocate de încetinirea creşterii economice, autorităţile de la Beijing au luat mai multe măsuri de relaxare, între care reducerea dobânzii de politică monetară şi suplimentarea lichidităţilor puse la dispoziţia băncilor.

Măsurile au fost luate după decizia surprinzătoare de acum două săptămâni de devalorizare a yuanului, care ar trebui să facă exporturile Chinei mai competitive. Economia chineză nu a reuşit deocamdată să respecte ţinta unei creşteri de 7% stabilită de Guvern pentru acest an.

Miliardarul Rupert Murdoch trage un semnal de alarmă. El avertizează că omenirea se află în faţa unei „crize globale majore“, însă, spre deosebire de criza financiară din perioada 2008-2009, în acest moment băncile centrale nu mai au „muniţie“. Murdoch (84 de ani) a scris recent pe Twitter că preţurile tuturor activelor scad, nu doar în cazul acţiunilor, şi se întreba dacă este o corecţie sau semnul unei crize majore în viitorul apropiat. Potrivit magnatului „dacă o nouă recesiune apare, marile naţiuni mai au puţine unelte la dispoziţie pentru a lupta împotriva ei“, Murdoch subliniind totuşi că există „munţi de bani peste tot, dar nimeni nu investeşte“.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2015-08-30

TAGURI: emigranti, china, burse, actiuni



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


SCRIDON RADU-LUCIAN
31 Aug 2015

DESTABILIZARE.Trezirea autoritatilor UE este destul de tardiva, iar spectrul unei noi crize este destul de real. Interesnt este faptul ca nu s-a prevazut aparitia unui fenomen atat de tragic, cu efecte imprevizibile pe termen lung pe teritoriul Europei.Este de neinteles cum de nu s-a actionat pentru stoparea traficului de arme si a traficantilor de persoane.
Random image



Ultimele stiri






Apa Nova