2017-11-19 07:03


EXCLUSIV. Zeci de cercetători străini - angajaţi la Măgurele

 |  21:01
EXCLUSIV. Zeci de cercetători străini - angajaţi la Măgurele

Dacă după 1990 cercetătorii plecau unul câte unul de la Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” din Măgurele, iar în anii 2000 cei rămași nu își luau nici salariile, acum situația este mult schimbată. Cercetători din întreaga lume au venit să lucreze la cel mai mare proiect științific în care este implicată România, între care și români plecați de ani întregi din țară. La doar 10 km de București se construiește cel mai puternic laser din întreaga lume, care așază România pe harta mondială a cercetării de elită.

„Proiectul se desfășoară conform planului. În două săptămâni vom face recepția clădirilor clasice, iar până la sfârșitul anului vom finaliza și clădirile speciale. Am demarat și construcția laserului, o parte din componente, amplificatoare, sunt gata. Cel mai puternic laser din întreaga lume va fi gata în 2018”, a declarat pentru ziarul PUTEREA managerul proiectului ELI-NP şi director general al institutului, Nicolae Zamfir.

Oprirea exodului creierelor

Până în 2018, la Măgurele vor fi în total 210 cercetători. La Institutul de Fizică Nucleară, care are o istorie de peste 50 de ani, se va afla una dintre cele mai mari concentrări de fizicieni din lume.

„Avem 100 de cercetători, ingineri și tehnicieni angajați până acum. Facem continuu anjajări, avem câteva zeci de interviuri pe lună. Durează un pic mai mult cu echivalarea studiilor. S-au întors să lucreze la noi români plecați de ani întregi din România. În plus, am angajat cercetători din Japonia, India, Pakistan, Vietnam, Bulgaria, Turcia, Polonia, Italia, Franța, SUA, Germania”, a precizat managerul proiectului.

Acesta afirmă că își dorește să se oprească acel „exod al creierelor”, subliniind că cercetătorii români care s-au întors să lucreze la acest grandios proiect și-au făcut studiile la universităţi mari din Vest, veniți cam de la toate laboratoarele mari din lume. Avem şi doi angajaţi bulgari care lucrează cu noi. Însă au aplicat pentru posturi şi cetăţeni străini din Franţa, Suedia, Spania”, a punctat Nicolae Zamfir.

Salarii de până la 6.000 de euro

Salariile pe care le primesc cercetătorii angajaţi la ELI-NP pornesc de la 1.000 de euro în cazul doctoranzilor şi pot ajunge până la câteva mii de euro. De exemplu, un cercetător post-doctoral poate lua 2.000-2.500 de euro, în funcţie de performanţă. În schimb, un cercetător senior, conducător de grupuri de cercetare, va primi un salariu cuprins între 5.000 şi 6.000 de euro.

Japonezul Keita Seto e încrezător în reușita proiectului

EXCLUSIV. Zeci de cercetători străini - angajaţi la Măgurele
zoom

Keita Seto este un post-doctorand de aproape 30 de ani și a venit tocmai din Japonia, în urmă cu un an, să studieze la proiectul laserului de la Măgurele.

Acesta a povestit ziarului PUTEREA că a aflat de la profesorii săi despre acest proiect.

„Sunt unul dintre cercetătorii din cadrul acestui proiect științific. Am aflat de la profesorii mei de la Universitatea din Osaka despre laser și am decis să vin aici. Sunt încrezător că dezvoltarea acestui proiect va reuși”, a spus tânărul cercetător japonez pentru PUTEREA.

Despre români spune că sunt prietenoși și ospitalieri. Regretă însă că nu a apucat să viziteze mai mult în România, din cauză că „cercetarea academică îi mănâncă mult timp”.

Mai mult, Keita Seto a promis că le va povesti și conaționalilor săi despre giganta investiție de lângă București.

Keita a terminat School of Engineering, la Universitatea din Hyogo, Japonia, iar Masteratul și Doctoratul le-a absolvit la Graduate School of Engineering, de la Universitatea din Osaka. Aici a și rămas să lucreze ca şi cercetător la Institutul pentru Ingineria Laserului din cadrul universității. În 2010 a primit un premiu pentru tinerii cercetători, din partea Societății japoneze pentru Știința Plasmei și Cercetarea Fuziunii Nucleare, iar în luna aprilie a acestui an a fost recompensat cu „9th Kondo Award 2015” la Universitatea din Osaka.

Măgurele l-a întors în România după 13 ani

Un fost angajat al IFIN, Călin Alexandru Ur, de 48 de ani, a plecat cu o bursă la corespondentul italian al instituţiei. Dar după 13 ani de muncă la Institutul Național de Fizică Nucleară din Padova, Italia, unul din cele mai mari din lume, Călin Ur s-a întors să lucreze în România, pentru laserul de la Măgurele.

Spune că motivaţia care l-a făcut pe cercetătorul ştiinţific de gradul unu la ELI să-şi abandoneze cariera din Italia şi să o ia de la zero în ţară a fost că aici i s-a promis că poate să își creeze porpriul laborator după cum dorește.

Soția sa a rămas însă în Italia, împreună cu fiica lor de 16 ani, pentru ca aceasta să termine studiile acolo. Iar acum el face naveta în Italia să își viziteze familia.

A terminat Facultatea de Fizică din București în 1990, fiind prima generație de după Revoluție care nu a mai prins repartiții prin țară, așa că a ales să lucreze aici. Între 1996 şi 1997, Călin a primit o bursă de studii la Institutul Național de Fizică Nucleară din Padova, Italia. Ulterior, a rămas acolo ca visiting scientist, după care s-a angajat cercetător. Revenea periodic la Măgurele pentru diverse schimburi de experiență. Apoi au apărut primele zvonuri despre proiectul ELI. În 2012, când s-a dat OK-ul pentru finanțare, s-a decis să revină în România.

Acum coordonează echipa de cercetători de la etajul 1 al blocului-turn din Măgurele.

Călin Ur spune că cel mai mare laser din lume va aduce beneficii pentru întreaga planetă și va trebui să influențeze dezvoltarea mondială. Cercetătorul român îndeamnă tinerii să se întoarcă, pentru că „ce construim noi aici nu mai există nicăieri în lume”.

Fonduri europene

Comisia Europeană a aprobat, în urmă cu doi ani, finanțarea unui proiect științific internațional, care are cea mai importantă componentă în România. Proiectul paneuropean de cercetare științifică se numește Extreme Light Infrastructure (ELI), iar România, Cehia și Ungaria vor construi fiecare câte o parte din acest proiect. Pilonul din Praga, Cehia, se numește ELI-Beamlines, în timp ce pilonul din Szeged, Ungaria, este ELI Attosecond Light Pulse Source (ELI-ALPS). Dintre cei trei piloni ai proiectului, României i-a revenit partea cea mai complexă – Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP). În 2012, Comisia Europeană a aprobat 180 milioane de euro pentru perioada 2011-2015, dar suma totală destinată proiectului din România va ajunge în final la 356,2 milioane de euro.

EXCLUSIV. Zeci de cercetători străini - angajaţi la Măgurele
zoom

„În 2018, gigantul proiect ştiinţific ELI-NP va lucra ca orice centru de cercetare”, a afirmat Zamfir.

Un laser = 100.000 de miliarde de becuri

Construcţia care va adăposti acest laser va fi impresionantă: un campus mai mare decât un stadion de fotbal care va fi format din patru clădiri: una va adăposti laserul, alta fasciculul gama, iar în celelalte două, laboratoarele.

Puterea laserelor va fi impresionantă: 10 milioane de miliarde de waţi sau puterea echivalentă a 100.000 de miliarde de becuri de 100W. Prin comparaţie, cele mai puternice lasere din lume din Marea Britanie şi Statele Unite sunt de zece ori mai slabe.

Laserul va fi, ulterior, folosit în lumea medicală, la fabricarea acceleratoarelor pentru terapiile anticancer. Pe baza cercetărilor de la Măgurele, specialiştii vor putea modifica şi îmbunătăţi structura materialelor, fie că vorbim de sticlă, plastic sau metale, iar toate obiectele care ne înconjoară ar putea fi de o calitate mai bună.

De asemenea, pilonul de fizică nucleară va ajuta şi la depistarea teroriştilor. Vameşii vor putea radiografia containerele prin care nu pătrund razele X. Iar cercetătorii estimează că în 50 de ani, raza va putea neutraliza şi deşeurile radioactive.

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a vizitat, în aprilie 2014, platforma laserului de la Măgurele, declarând că este impresionat şi că Uniunea Europeană a investit mulţi bani „în locul potrivit”.

De asemenea, și președintele României, Klaus, Iohannis, a vizitat în luna februarie a acestui an șantierul ELI-NP, el precizând la acea dată că abia așteaptă să vină la inaugurare în 2018.

Investiții de un miliard de euro

Accesul la infrastructură va fi de tip „acces deschis” pentru organizaţii non-profit, cercetătorii fiind în măsură să prezinte propuneri pentru experimente, care vor fi apoi evaluate şi selectate de către o comisie internaţională. O parte din timpul de funcţionare va fi alocat firmelor private care vor plăti costurile de acces, aducând astfel o contribuţie la costurile de exploatare ale ELI-NP. Schema se va baza pe două echipamente mari de cercetare, un sistem laser care va genera două fascicule de 10 PW şi un sistem de fascicul gama care va produce radiaţie gama puternic colimată, de mare intensitate şi cu energie reglabilă de până la 20 MeV.

Datorită combinaţiei unice a acestor instrumente la nivel global, ELI-NP va putea să abordeze o gamă largă de subiecte de cercetare din domeniul fizicii fundamentale, fizicii nucleare şi astrofizicii, precum şi cercetări care îşi vor găsi aplicabilitatea în ştiinţa materialelor, gestionarea materialelor nucleare şi ştiinţele vieţii.

ELI-NP are potenţialul de a fi, timp îndelungat, în prim-planul ştiinţei la nivel mondial, în mai multe domenii, de la fizică teoretică la biologie. Proiectul are o mare flexibilitate în acoperirea diverselor domenii interdisciplinare, ca o consecinţă a posibilităţii de a utiliza simultan în cadrul experimentelor mai multe tipuri de radiaţii, produse de echipamente care vor fi unice în momentul intrării în funcţiune.

Din consorţiul desemnat pentru realizarea sistemului GSB (Gamma Beam System), în afară de Institutul italian de Fizică Nucleară (INFN), mai fac parte şi alte instituţii de cercetare şi întreprinderi europene de prestigiu.

„Datorită acestui proiect, Măgurele va deveni un centru valoros de cercetare ştiinţifică pentru fizica nucleară care va permite noi schimburi de cunoştinţe şi transferuri de tehnologie creând, în acelaşi timp, un cluster de întreprinderi specializate în high-tech care va atrage un număr considerabil de cercetători şi oameni de ştiinţă din mai multe ţări”, spun realizatorii proiectului.

Inaugurarea lucrărilor la infrastructura proiectului a avut loc în luna iunie 2013, în prezenţa comisarului european pentru Politici Regionale, Johannes Hahn. Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, de la acea vreme, Mihnea Costoiu spunea atunci că laserul de la Măgurele ar putea concentra investiţii publice şi private de peste un miliard de euro şi va crea în total 13.000 de locuri de muncă, inclusiv pentru 1.000 de cercetători din toată lumea, din care peste 200 vor fi angajaţi permanent. Mihnea Costoiu preciza că realizarea ansamblului de clădiri este, practic, prima dintre cele trei componente ale proiectului, celelalte fiind legate de două lasere şi de un fascicul gama.

Sistemul de lasere de mare putere al proiectului dezvoltat din fonduri europene la Măgurele va fi furnizat de compania franceză Thales, în cadrul unui contract de 60 de milioane euro.

Potrivit proiectului, clădirea va avea două corpuri solidare - unul pentru lasere şi unul pentru fasiculul gama -, suprafaţa primului fiind de 4.406 metri pătraţi, iar a celui de-al doilea, de 6.604 metri pătraţi. În aceeaşi clădire va fi integrat un corp de laboratoare, cu o suprafaţă de 2.396 de metri pătraţi.

La corpul dedicat laserelor vor fi 8 niveluri subterane, iar la cel al fasiculului gama, 12 niveluri sub pământ, în prezent realizându-se escavările necesare pe terenul ce va fi ocupat de clădire. Complexul dedicat acestui proiect va mai avea o clădire de birouri, pe o suprafaţă de aproape 970 de metri pătraţi, în vecinătatea căreia va fi o casă de oaspeţi cu aproximativ 30 de camere, care va ocupa peste 642 de metri pătraţi.

Recorduri antamate

ELI-NP va permite atât experimente combinate între laserul de mare putere și fasciculul gama, cât și experimente independente. Fasciculul gama va avea proprietăți unice în lume și va deschide noi posibilități pentru spectroscopia de înaltă rezoluție la energii înalte de excitare. Aceasta va duce la o mai bună înțelegere a structurii nucleare și descoperirea unor noi proprietăți fluctuante în timp și energie. Investigarea detaliată a rezonanței dipolare de tip „pygmy" peste și sub pragul emisiei de particule este esențială pentru nucleosinteză, de importanță capitală în astrofizică.

De asemenea, în accelerarea ionilor, laserul de mare putere permite producerea de fascicule de ioni de 1.015 ori mai dense decât se pot obține prin accelerarea clasică. Laserul de mare putere va putea atinge intensități de până la 1.024 W/cm2. Prin experimente combinate cu fasciculul gama și cel de electroni acceleraţi se vor putea studia noi procese fundamentale în electrodinamică cuantică. Utilizarea laserului de mare putere și a fascicului gama va duce la progrese importante în fizica nucleară și domeniile asociate, cum ar fi sinteza elementelor în astrofizică.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :2015-07-26

TAGURI: laser, magurele, cercetare stiintifica, institut, fizica, nucleara



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site


Random image



Ultimele stiri






Apa Nova