2016-12-05 10:42

ECONOMIE


Fiscul elveţian, despre lista lui Blejnar: Nu credem că e vorba de bani nedeclaraţi

 |  19:03
Fiscul elveţian, despre lista lui Blejnar: Nu credem că e vorba de bani nedeclaraţi
Celebra listă a românilor care au conturi înElveţia şi despre care preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, a declarat că va fiverificată în eventualitatea impozitării, nu are nici o valoare, întrucât baniirespectivi sunt cel mai probabil curaţi, spun autorităţile fiscale elveţiene. Agenţia HotNews a contactat autorităţilefiscale elveţiene şi Banca Reglementelor Internaţionale (banca BăncilorCentrale) în încercarea de a lămuri ce anume cuprinde lista pe care preşedinteleANAF, Sorin Blejnar, a declarat că a primit-o de la Fiscul elveţian, cuprinzând12 români posibil evazionişti fiscali. “Probabil că persoanele de pe lista menţionatăde dvs. au optat pentru o raportare voluntară. În cadrul acestei proceduri, cetăţeniiautorizează în mod expres banca pentru a comunica autorităţilor statului încare îşi are domiciliul. Prin urmare, nu credem că este vorba despre baninedeclaraţi. România a primit 11 asemenea informări în 2007, 23 în anul 2008 şi30 în anul 2009. Această listă ar putea fi legată de acordul privindimpozitarea depozitelor între UE şi Elveţia, care se aplică în România din anul2007. Potrivit acestui document, beneficiarii dobânzilor plătite în Elveţia potalege între impozitul reţinut la sursă şi dobânzile plătite autorităţilorfiscale din ţara în care beneficiarul îşi are reşedinţa. Probabil că cele 50 depersoane de pe lista menţionată au optat pentru această raportarevoluntară", au declarat oficiali ai Fiscului din Ţara Cantoanelor, pentruHotNews.

Declaraţia confirmă informaţiile publicate în urmăcu câteva zile de cotidianul “Puterea”, potrivit cărora ANAF nu va descoperinimic în neregulă în legătură cu depozitele bancare din Elveţia ale celor celor12 români, care, potrivit lui Blejnar, deţin împreună în conturi între 50 şi 60de milioane de euro.

BRI: Românii - companii şipersoane fizice - au depus în străinătate 1,7 miliarde de dolari

HotNews a contactat şi Banca ReglementelorInternaţionale (BRI), solicitând oinformare cu privire la banii aflaţi în conturile din străinătate ale românilor. Răspunsurile celor de la BIS au fost transmiseîn mai puţin de două ore. "Populaţia şi firmele din România au depuşi înstrăinătate 1,7 miliarde de dolari”, a confirmatSwapan Kumar Pradhan, Statistical Analyst MED,International Banking and Financial Statistics (IBFS).

Care e procedura în cazuldepozitelor din Elveţia?

Prin Directiva Dobânzilor întreUE şi Elveţia, România primeşte un impozit pe urma depunerilor din conturilecetăţenilor romani fără a se cunoaşte sursa. Impozitul pe dobândă este reţinutautomat la sursă de către bănci. Acest instrument protejează secretul bancardeoarece nu divulgă numele titularului. Doar în cazul în care titularul declarăcă plăteşte impozitul pe dobândă la el în ţară şi depune o cerere la Finanţeacolo unde are domiciliul, pentru a plăti impozitul pe dobânda de acasă, Fisculelveţian comunică datele Fiscului ţării de rezidenţă. În aceste cazuri însă,titularul doreşte EXPLICIT acest lucru.

În cazul în care cineva nu arebani curaţi în cont şi nu vrea să-i declare în ţara sa de origine, dobânda esteimpozitată cu 25% până la 35% în Elveţia. Elveţia însă NU comunică aceste dateFiscului României. Fluxul informaţiei este de la contribuabil la Finanţe şi nude la Fiscul elveţian la cel român. Dacă cineva optează să plătească impozitulla el în ţară, fireşte că nu are nimic de ascuns. Acest sistem îi protejeazăidentitatea. Directiva UE se aplică numai la persoane fizice însă nu la fundaţiişi alte persoane juridice.

“Fishing around” nu există

Ceea ce Elveţia a relaxat după11.9.2001 este foarte exact codificat în tratatele cu UE şi în tratateleîmpotriva dublei impuneri încheiate cu diferitele state. Forma în care Elveţiaar trimite o listă fără vreo solicitare din partea autorităţilor de la Bucureştinu se regăseşte în acordurile sau tratatele în vigoare. Elveţia acordă sprijinîn cazul în care statul solicitant îşi exprimă un interes calificat prin nume,adresa, identificarea exactă a băncii etc.

În cazul în care Sorin Blejnar arfi demarat însă înainte o anchetă pentru evaziune fiscală el ar fi trebuit săsolicite Fiscului elveţian informaţii. Aceste informaţii se obţin însă numai înîn cazul în care a) s-a demarat o anchetă, b) Fiscul solicitant are date desprecont (sau număr IBAN), adresa şi numele băncii.

România şi Elveţia au semnat la28.2.2011 un protocol pentru un amendament la acordul româno-elveţian împotrivadublei impuneri, care ar reglementa accesul la informaţii după modelul de maisus. Însă pentru acest lucru mai este nevoie de ratificare şi nici într-un caznu se aplică retrospectiv. "Probabil că dacă preşedintele ANAF ar fi fost şimai motivat să afle detalii despre conturile romanilor din Elveţia, el ar fi trebuitsă ceară Germaniei acele date pe care Germania le-a pus tuturor la dispoziţieanul trecut în februarie, după ce au scos prin diferite misiuni undercover zecide mii de date din Elveţia. Însuşi guvernul a oferit şi altor ţări solicitantedate despre contribuabilii lor, deoarece misiunile germane au scos date lamodul general fără diferenţa de cetăţenie. Austria, Olanda, Suedia şi Australiaau acceptat cu drag oferta Germaniei. România de ce nu a cerut?", s-auîntrebat surse apropiate Finanţelor Elveţiene.


Aparut in:

Ultima modificare in data de :639240-07-31



Comenteaza pe facebook




Comenteaza pe site

Adauga un comentariu

Random image